A fost nevoie de acest pachet de măsuri, a declarat Marcel Boloș, ministrul Finanțelor, făcând referire la adoptarea OUG prin care se plafonează cheltuielile din noiembrie și decembrie la media primelor 10 luni din 2023.

Marcel Boloș, Ministru de FinanțeFoto: Adi Iacob / HotNews

„Nu mai avem în vedere masuri fiscal-bugetare care să afecteze contribuabilii. De data asta statul este cel care face eforturi”, a spus el.

Proiectul are 3 directii, spune el:

„1. Un pachet se refera la flexibilizarea alimentării Fondului de rezervă. E necesar pentru a putea aloca fonduri necesare funcționării instituțiilor.

2. Pachetul confinațării proiectelor și investițiilor europene. Prioritatea este închiderea perioadei de programare 2014-2020. România are un buget de 24 miliarde euro. Aceasta este prioritatea ca absorbția împreună cu PNRR să fie prioritare pentru țara noastră.

3. Pachetul privind autoritățile publice centrale și locale: plafonarea cheltuielilor. Deja este de notorietate faptul că în ultimele luni nivelul cheltuielilor de funcționare dar și privitor la investiții, mai ales cele finanțate din bugetul de stat, înregistrează niveluri record de cheltuială. Acum România are nevoie să prioritizeze investițiile”

Alte declarații:

• Ipotezele care s-au luat in calcul la bugetul pe 2023 nu au fost cele care s-au și valizat pe parcursul anului. Daca luăm în calcul rata inflației, dintr-un trend crescător, a ajuns într-un trend descrescător. Veniturile nerealizate de 21 miliarde lei creează greutate pentru bugetul de stat și celelalte bugete.

• Mecanismele spun așa: iei măsura, vezi care e impactul și, dacă este calcul, o ajustezi. Nu cred că se aștepta nimeni să avem o rețetă minune și cheltuielile să fie pe descreștere.
• Dacă mă întrebati dacă România poate să trăiască fără bazine de înot, fără o sală de cinematograf sau fără un sediu de primărie în condițiile în care prioritatea sunt fondurile europene, răspunsul vine de la sine. (…) Este de bun simț pentru țara noastră să avem un control mai bun asupra acestor categorii de cheltuieli.
• Deficitul ar fi putut ajunge la 7-8% în 2023.
• Cu aceste măsuri sper să ajungem într-o situație în care să ne permitem reajustarea programului de Convergență. Ar trebui să reducem deficitul până la 3% din PIB în 2024.
• Săptămâna viitoare vor începe primele discuții, sper, pe bugetul pe 2024.
• Evenimentele de sfârșit de an se pot derula în limita mediei plătilor din cursul anului. E de domeniu normalității, un pom de Crăciun, cadouri pentru copiii sărmani, organizarea în condiții decente a sărbătorilor de iarnă să poată fi desfășurate. Evenimentele trebuie să aibă o limită. E nefiresc ca un pom de Crăciun cu iluminat artificial să depășească 10.000 de lei sau diferite figuri cu tot felul de luminițe să aibă prețuri exorbitante. Trebuie să avem o decență. (…) Nu poți să plătești 900.000 euro la sfârșit de an cand o alta autoritate a găsit o modalitate de externalizare a serviciului și îi aduce bani.
• Despre cheltuielile pentru târguri și concerte de Revelion: Plățile pot să aibă loc la nivelul mediei din cursul anului. Pe diferența de valoare se identifică donații, sponsorizări. Dacă nu este posibil acest lucru, sunt mecanisme de adiționare a contractelor impuse de ordonanță.
• Prefer ca în loc de 4,3 miliarde lei cu bunuri și servicii să plătim cheltuielile cu investițiile pe autostrăzi și să absorbim banii europeni.
• Noi alimentăm fondul de rezervă în funcție de necesități. Dacă ordonatorii văd că acolo e o sumă de bani, fiecare va găsi o justificare să arate că problema lui e prioritară. Controlul asupra cheltuirii banului public este mai aplicat și consistent. Alimentarea se face în funcție de nevoie. Cui dăm? La cei care au rămas fără buget pentru cheltuieli de personal și de funcționare.
• Măsurile din pachetul trenuleț vor fi discutate în Coaliție. Spațiul bugetar nu este unul foarte generos.
• Să nu uităm că am pornit cu o țintă de deficit bugetar de 4,4%, fiind o țintă nerealistă. Să nu vă așteptați ca ținta de deficit să fie de 3% în 2024.
• Un prim start cu factura electronică, cu sigiliul electronic, e-transport, utilizarea informațiilor din casele de marcat e un start consistent pentru 2024. Trebuie să punem accent pe investiții și să ajungem în momentul în care România are asigurată creștere economică ca urmare a creșterii investițiilor, nu a consumului din bugetul public.
• Dacă în România avem muncipii reședință de GUvern care au știut ca evenimentele de Crăciun, târgurile să le organizeze astfel încât să le aducă bani, îi felicit dacă au știut săa ducă bani orașului. NU aș recomanda ca aceste evenimente să fie cele prin care primarii plătesc bani celor care sunt prestatori de servicii. Să urmeze modele Cluj, Buzău. Sunt modele prin care primarii aduc bani al bugetele locale.
• În ședință s-a eliminat circumstanțierea care era cu referire la dispoibilitățile existente din fondul de de tranziție și s-a lăsat larga larg plata din fond și alte surse legal constituit, inclusiv cele împrumutate la care pot apela pe perioada în care noi nu asigurăm compensarea prețului al energiei.

El spune că a lucrat în administrația locală în trecut: „Pe acest trend al pierderilor banilor, mi-era frică că pierdem banii și atunci făceam cumpărături și cheltuieli. Eram mai târnăr, nu era SEAP pe vremea aceea. Nu vreau să intru în detalii cu exemple. (…) Eram ordonator terțiar de credite. Îmi era frică că venea primăria și lua banii la sfârșit de an. Am luat 20 de ani în primărie. Cunosc acest tip de comportament”.