Stiri economice
”Trilema” tranziției energetice și ținta 2050: Va fi posibilă o energie fără emisii de carbon, dar sigură și accesibilă?
Deși a trecut prin multe tranziții energetice în istorie – când o sursă de energie era înlocuită cu alta din cauza epuizării resurselor, apariției de noi tehnologii sau scumpirii forței de muncă -, umanitatea nu și-a mai propus până acum să traverseze o schimbare de paradigmă energetică cu o viteză atât de mare ca în prezent. Și de aici apare imensa provocare: sistemele energetice trebuie să se transforme într-un timp foarte scurt pentru că s-a atins un consens global larg că au ajuns nesustenabile. Iar acest obiectiv temporal extrem de ambițios generează o ”trilemă” pentru guverne și companii, respectiv să obțină concomitent: reducerea emisiilor de carbon, menținerea accesibilității și păstrarea securității aprovizionării. Așadar, cum ar putea fi protejați consumatorii, stimulând în același timp transformări la scară largă în modurile de producție și distribuție a energiei, precum și schimbări tehnologice, politice, economice, instituționale, sociale și pe piața muncii datorate interconexiunilor dintre sectorul energetic și alte sfere ale activității umane?
Dinu Bumbăcea, Andreea Mitiriță, Sorin PetreFoto: PwC România
Cu siguranță, răspunsul este o colaborare mai puternică între industrii, guverne și alte instituții, iar acest răspuns trebuie să se sprijine pe doi piloni: reglementarea și finanțarea care trebuie să țină pasul și să evolueze. Cadrul de reglementare nu este încă bine structurat în multe țări pentru a permite investițiile de care este nevoie urgentă pentru tranziția energetică. Sunt necesare noi reglementări care să vizeze: creșterea cererii de capacitate de transport, finanțarea și fezabilitatea investițiilor viitoare, procesul de autorizare, reziliența lanțurilor de aprovizionare și disponibilitatea forței de muncă.
Realist vorbind, pe termen scurt, este posibil ca sursele tradiționale de energie să fie mai mult utilizate pentru a asigura o tranziție energetică justă și durabilă care are consumatorul în centrul său. Totodată este evident că nu există un ritm unic și un model universal pentru transformarea sistemului energetic pentru toate țările. Tranziția energetică trebuie să țină cont de un set de parametri – nivel de dezvoltare economică, cererea și oferta de energie, interesul de securitate națională și poziția unei țări în comerțul cu energie. Strategiile energetice naționale și politicile de stat joacă un rol profund în transformarea sectorului energetic datorită importanței sale pentru dezvoltarea economică și securitatea țării.
Deși nevoia de decarbonizare a sistemelor energetice, industriale și de transport este aproape unanimă, iar guvernele și companiile au planuri pentru a trece la sisteme energetice fără emisii, o tranziție ordonată către o nouă paradigmă energetică nu va fi deloc simplă, fiind necesară o gamă largă de surse de energie și tehnologii, infrastructura, sisteme de stocare, toate scalabile și viabile din punct de vedere comercial. Până acum, atenția s-a concentrat pe finalitatea tranziției energetice – unde trebuie să ajungă sistemele energetice: reducerea emisiilor la zero – și mai puțin pe înțelegerea dimensiunii decalajelor între situația în care ne aflăm astăzi și progresul care trebuie realizat. În acest punct, rolul guvernelor și al companiilor este esențial. Ele trebuie să găsească împreună soluțiile pentru a rezolva lacunele actuale prin norme de reglementare și surse foarte mari de finanțare.
În acest context, conform celei mai recente versiuni draft a Strategiei energetice a României 2022-2030, cu perspectiva anului 2050 – care nu a fost adoptată, existând doar succesive versiuni draft – România își propune să fie un stat furnizor de energie, factor de stabilitate energetică în zona sud europeană. Sursele regenerabile de energie, eficiența energetică ridicată, gazul natural în amestec cu hidrogen și energia nucleară vor juca un rol important în decarbonizarea sectorului energetic național, iar valoarea investițiilor pe care România le va putea face utilizând fonduri europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și prin Fondul pentru Modernizare depășește 20 miliarde de euro. Investițiile vizează domenii precum energia regenerabilă, stocarea, înlocuirea cărbunelui, energia nucleară, cogenerarea de înaltă eficiență, biocombustibilii și modernizarea infrastructurii energetice. Obiectivul este ca până în 2032, toate capacitățile de producție de energie care folosesc surse fosile solide să fie trecute în conservare sau să fie dezafectate. Iar tranziția energetică nu are impact doar pentru sistemele energetice și companiile din sector, ci și pentru clădiri, în transporturi, industriile petro-chimice sau auto care generează aproximativ 30% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Acestea sunt industrii mari consumatoare de energie, în care decarbonizarea va fi chiar mai greu de realizat. De exemplu, PNRR sprijină cu 3,9 miliarde EUR tranziția verde în transportul feroviar, inclusiv prin lucrări de refacere și electrificare a căii de rulare și prin achiziții de material rulant ecologic. În plus, 1,8 miliarde EUR vor fi investite în sprijinirea mobilității urbane prin intermediul infrastructurii pentru un transport urban ecologic și mai sigur.
Însă drumul până la atingerea neutralității climatice în 2050 este anevoios și foarte costisitor. Investițiile la nivel mondial în tranziția energetică au ajuns în 2022 la paritate cu cele în hidrocarburi, ambele ridicându-se la 1.100 de miliarde de dolari, potrivit Bloomberg NEF. Însă investițiile necesare pentru a atinge obiectivele tranziției energetice la nivel mondial variază între 4.000 și 6.000 de miliarde dolari pe an.
Producția mondială de energie regenerabilă ar trebui să crească de opt ori față de nivelul din 2021, iar investițiile anuale în sistemele de distribuție să se tripleze, pentru a fi atinsă neutralitatea climatică la nivel global până în 2050, concluzionează o analiză recentă a PwC, realizată pe baza datelor Agenției Internaționale pentru Energie (IEA).
Potrivit raportului de țară publicat recent de Banca Mondială, pe termen lung, România are nevoie de investiții de 356 miliarde dolari pentru dezvoltarea unui sector energetic decarbonizat.
Pe termen scurt însă, respectiv până în 2030, țara noastră trebuie să-și îndeplinească angajamentul luat în cadrul Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 (PNIESC) care presupune ca ponderea energiei din surse regenerabile să ajungă la 30,7% în consumul final brut de energie în 2030 prin creșterea capacității instalate de centrale eoliene și fotovoltaice, precum și prin creșterea numărului de prosumatori. Conform versiunii Strategiei pe termen lung a României pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (STL) notificate Comisiei Europene în aprilie 2023, ținta pentru ponderea SRE în consumul final de energie în 2030 devine și mai ambițioasă (36,2%).
Vestea bună din perspectiva decarbonizării este că România se numără printre statele care au făcut pași importanți pentru trecerea la resurse regenerabile, urmând să-și atingă obiectivul pentru 2030, de reducere a emisiilor de carbon cu 55% faţă de nivelul din anul 1990, conform raportului menționat al Băncii Mondiale.
Per total, conform PNIESC 2021-2030, România și-a propus ca până în 2030 să instaleze capacități adiționale de producție de energie din surse regenerabile de 6,9 GW comparativ cu anul 2015. În prezent, capacitatea de producție de energie eoliană este de 3 GW și de energie solară este 1,5 GW, potrivit celor mai recente date ANRE.
Totodată există multe provocări nu numai în România, ci la nivel global, legate de extinderea rețelelor care înseamnă perioade lungi de autorizare, complexitate tehnică și lipsa forței de muncă calificate și a materialelor, care pot contribui la creșterea costurilor. Guvernul are un rol important de jucat în stabilirea politicilor și a regimurilor de autorizare, în reducerea timpului necesar pentru aprobarea și dezvoltarea proiectelor și în oferirea de stimulente pentru investiții. Cu atât mai mult cu cât gradul de interdependență în timpul tranziției energetice va crește, politicile și viteza de execuție într-o țară afectându-le direct pe celelalte prin prețurile și disponibilitatea energiei, iar eforturile naționale trebuie aliniate la evoluțiile regionale și globale. Concluzionând, deciziile privind finanțarea și reglementarea în domeniu vor conta pentru reușita tranziției energetice ducând în final la beneficii pentru economie și populație sau dimpotrivă risipind resursele.
Acest articol este parte din proiectul editorial PwC România ”Agenda de mâine”, care se va derula până la finalul acestui an și care își propune să pună în discuție contextul și perspectivele care pot ghida afacerile să ia decizii informate în mijlocul schimbărilor. Articolele anterioare pot fi citite aici.
Articol semnat de Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner, Andreea Mitiriță, Partener și Sorin Petre, Partener
Articol susținut de PwC România
Stiri economice
Cum să rezolvi obligațiile de transparență pentru proiectele UE Simplu, rapid și fără costuri
Implementarea unui proiect finanțat din fonduri europene, fie că este vorba despre PNRR, POR sau alte programe operaționale, este o realizare majoră pentru orice antreprenor sau instituție publică. Totuși, dincolo de beneficiile evidente ale finanțării nerambursabile, managerii de proiect se confruntă frecvent cu un labirint birocratic complex. Una dintre cele mai stricte și obligatorii cerințe prevăzute în manualele de identitate vizuală și în contractele de finanțare este asigurarea vizibilității. Orice beneficiar trebuie să informeze publicul larg despre începerea, dar și despre finalizarea proiectului, prin intermediul unor comunicate de presă oficiale publicate în mass-media.
Provocarea administrativă și costurile ascunse
Deși pare o sarcină administrativă minoră la o primă vedere, respectarea acestei obligații poate deveni rapid o sursă de stres și de cheltuieli inutile. În mod tradițional, antreprenorii pierdeau timp prețios căutând publicații dispuse să preia rapid aceste anunțuri. Mai mult, majoritatea ziarelor și portalurilor de știri percep taxe semnificative pentru publicarea unor simple comunicate obligatorii, generând astfel costuri care afectează bugetul companiei. Pe lângă efortul financiar, procesul greoi de aprobare și obținerea unor dovezi de publicare clare (print screen-uri), care să fie validate fără probleme de auditorii europeni, complicau și mai mult pregătirea dosarului de rambursare.
Soluția digitală: AnuntulNational.ro
Pentru a elimina aceste bariere și a sprijini direct mediul de afaceri din România, a fost dezvoltată platforma AnuntulNational.ro. Aceasta reprezintă o soluție digitală modernă, concepută exclusiv pentru a simplifica la maximum acest proces birocratic. Misiunea platformei pleacă de la un principiu corect: transparența cerută de Uniunea Europeană nu ar trebui să devină niciodată o povară financiară sau administrativă pentru beneficiar. Astfel, portalul oferă un serviciu complet de Publicare anunturi fonduri europene gratuit, permițând managerilor de proiect să își îndeplinească obligațiile legale fără niciun cost ascuns, abonament sau taxă de publicare.
Eficiență, rapiditate și conformitate în 3 pași
Modul de funcționare al platformei este extrem de intuitiv și conceput pentru a economisi timp. În mai puțin de cinci minute, întregul proces este finalizat:
- Pasul 1: Utilizatorul își creează un cont gratuit, selectează județul în care se implementează proiectul, adaugă titlul și încarcă documentul oficial (comunicatul de presă) în format PDF.
- Pasul 2: Din momentul încărcării, anunțul devine public instantaneu. Nu există timpi de așteptare pentru aprobări manuale; sistemul asociază imediat un URL unic și o dată de publicare oficială.
- Pasul 3: Cel mai mare avantaj pentru beneficiari este generarea automată a dovezilor de publicare în format PNG. Aceste documente atestă clar prezența online a anunțului și respectă la virgulă cerințele din manualele de identitate vizuală.
Având acces la un instrument dedicat pentru Publicitate gratuita proiecte fonduri europene, antreprenorii își pot redirecționa resursele financiare și energia acolo unde contează cu adevărat: în execuția și succesul afacerii lor.
Nu mai lăsa birocrația să îți încetinească proiectul. Alege varianta modernă, digitalizată și gratuită pentru a bifa cerințele de publicitate obligatorii. Creează-ți un cont chiar astăzi pe AnuntulNational.ro și generează dovezile necesare instant, 100% legal și fără bătăi de cap.
Stiri economice
De la parteneriat la performanță: o nouă serie de lideri români pornește pe drumul spre excelență managerială
Primele patru zile intensive ale Excellence Management Program – EMP, coordonat de FNTM cu sprijinul RePatriot, au reunit la București o echipă formidabilă de experți în management din România și din străinătate.
O nouă serie de cursanți ai Excellence Management Program (EMP) și-a început călătoria de transformare, pentru ei și pentru organizațiile pe care le conduc. Primele patru zile de lucru intens, în format aplicat, alături de experți de top români și americani, au marcat debutul unui parcurs de nouă luni de construcție a performanței reale.
Programul este parte din Romanian Performance Excellence Program (RPEP), coordonat de Fundația Națională a Tinerilor Manageri (FNTM), o organizație dedicată de trei decenii transferului de know-how occidental de management în societatea românească. Până acum RPEP a generat 65 de lideri pregătiți care au impact direct în organizațiile lor, cu sprijinul RePatriot și al partenerilor americani, inspirat din principiile prestigiosului Malcolm Baldrige National Quality Award.
Dr. Steven Hoisington, fost judecător al Malcolm Baldrige National Quality Award și facilitator principal al programului, a subliniat potențialul pe care îl observă la liderii români:
„Am lucrat cu organizații din întreaga lume și pot spune cu convingere: România are oameni excepțional de capabili și o foame autentică de performanță. Ce lipsește uneori nu este talentul, ci sistemul. Tocmai asta oferă modelul Baldrige, un sistem dar nu un cadru prescriptiv rigid. Iar când oamenii potriviți întâlnesc sistemul potrivit, rezultatele nu întârzie.”
Prima sesiune față în față a fost găzduită de Atlantic Council România, un cadru potrivit pentru dialog și colaborare între organizații interesate de performanță și schimb de bune practici. „Atlantic Council România este locul în care astfel de inițiative pot prinde contur. Susținem proiecte care contribuie la dezvoltare și la schimbul de experiență între comunități profesionale diferite. Prin rolul său internațional, Atlantic Council facilitează dialogul și cooperarea între lideri, instituții și organizații din spațiul euro-atlantic, contribuind la construirea unor parteneriate solide și durabile”, a declarat Alex Șerban, Director al Atlantic Council România.
Competiția Romania Performance Excellence Program 2026 este deschisă
FNTM și RePatriot anunță lansarea competiției anuale RPEP 2026. Sunt invitate să aplice organizații din toate sectoarele, companii private, universități, instituții de sănătate, agenții guvernamentale și ONG-uri, indiferent de dimensiune sau stadiu de dezvoltare.
Criteriile Baldrige funcționează ca un instrument de diagnosticare cu impact ridicat și costuri reduse: prin documentarea răspunsurilor și feedback-ul evaluatorilor externi, organizațiile identifică ce funcționează, ce trebuie îmbunătățit și cum pot atinge standarde de clasă mondială. Termenul pentru notificarea intenției de participare: 15 mai 2026 Contact: baldrige@fntm.ro
În luna septembrie va începe studiul noua cohortă ce va fi admisă în programul de tip executive management de nouă luni 2026-2027, coordonat de FNTM.
Programul poartă și o încărcătură simbolică profundă, evocată de Marius Bostan, coordonator al inițiativei, expert în management și antreprenor în serie: „Joseph Juran s-a născut la Brăila și a plecat în America cu visul de a face lucrurile mai bine. A ajuns să fie numit părintele calității în management, omul care a convins lumea că excelența nu este un accident, ci un sistem. Trilogia sa despre planificare, control și îmbunătățire, a schimbat modul în care organizațiile gândesc performanța. De câțiva ani îl aducem mai des acasă. Nu ca un gest simbolic, ci ca o obligație față de ce poate deveni România: o țară unde organizațiile sunt conduse cu aceeași rigoare și ambiție pe care Juran a dus-o în lume. România nu are nevoie de scuze ci are are nevoie de sisteme bune și de oameni care știu să le folosească.”
De la potențial la performanță, acesta este drumul pe care îl construiește programul împreună cu sprijinul Biroului Baldrige din cadrul Departamentului de Comerț al SUA, al Fundației Baldrige, cu sprijinul fostului Ambasador American Adrian Zuckerman, Președinte al Alianța, cu experții voluntari din FNTM, Romanian Business Leaders – Repatriot și cu fiecare lider care alege să intre în acest program.
Reprezentanți ai programului românesc vor participa în acest an la Conferința Quest a Fundației Baldrige de la sfârșitul lunii martie din Baltimore, SUA.
Fundația Națională a Tinerilor Manageri – FNTM este de peste trei decenii o punte de transfer a celor mai bune practici de management occidental în România. FNTM construiește generație după generație manageri capabili să ducă organizațiile românești la un nivel de management performant.
Atlantic Council este un think tank internațional fondat în 1961, cu sediul la Washington, D.C., care promovează cooperarea transatlantică și soluții de politică publică pentru provocări globale. Organizația reunește lideri din guverne, mediul de afaceri și mediul academic pentru dialog și analiză pe teme de securitate, economie, energie și tehnologie. Începând din 2025, Atlantic Council are și un birou permanent la București, care consolidează prezența organizației în regiune și sprijină inițiativele dedicate cooperării euro-atlantice
Mai multe informații: baldrige@fntm.ro
Stiri economice
Investițiile și adaptarea companiilor devin factori cheie într-o economie în schimbare
Economia globală trece printr-o perioadă de transformări accelerate, iar companiile sunt nevoite să își regândească strategiile pentru a rămâne competitive. Evoluțiile tehnologice, schimbările în comportamentul consumatorilor și incertitudinile economice creează un mediu în care investițiile și capacitatea de adaptare devin esențiale pentru succesul pe termen lung. În acest context, firmele care reușesc să anticipeze schimbările și să răspundă rapid la noile condiții de piață au șanse mai mari să își mențină poziția și să își extindă activitatea.
Într-o economie aflată într-o continuă evoluție, companiile nu mai pot conta doar pe modele tradiționale de afaceri. Strategiile trebuie ajustate constant, iar investițiile în tehnologie, inovare și dezvoltarea resurselor umane devin elemente decisive pentru creșterea economică.
Transformările economiei globale
Economia mondială este influențată de numeroși factori care schimbă modul în care funcționează piețele. Printre cele mai importante se numără digitalizarea, tranziția energetică, schimbările demografice și nivelul ridicat al datoriilor publice și private. Aceste transformări determină apariția unor noi modele economice și obligă companiile să își regândească strategiile de dezvoltare.
În plus, creșterea economică globală este estimată să rămână moderată în următorii ani, ceea ce înseamnă că firmele trebuie să fie mai eficiente și mai inovatoare pentru a rămâne competitive.
În acest context, investițiile strategice și capacitatea de adaptare devin instrumente esențiale pentru menținerea stabilității și pentru identificarea unor noi oportunități de dezvoltare.
Rolul investițiilor în dezvoltarea companiilor
Investițiile reprezintă unul dintre principalele mecanisme prin care companiile își pot consolida poziția pe piață. Fie că este vorba despre extinderea capacităților de producție, modernizarea echipamentelor sau dezvoltarea unor produse noi, investițiile pot contribui la creșterea competitivității.
În multe industrii, companiile investesc tot mai mult în tehnologii digitale și în automatizarea proceselor. Aceste investiții pot reduce costurile operaționale și pot crește eficiența, permițând firmelor să reacționeze mai rapid la cerințele pieței.
De asemenea, investițiile în cercetare și dezvoltare pot conduce la apariția unor produse inovatoare sau la îmbunătățirea serviciilor existente. Într-un mediu economic competitiv, inovația devine un factor important pentru diferențierea companiilor.
Adaptarea la schimbările pieței
Pe lângă investiții, adaptarea rapidă la schimbările pieței este esențială pentru succesul unei afaceri. Adaptabilitatea presupune capacitatea unei organizații de a modifica strategiile, procesele și structura internă pentru a răspunde noilor condiții economice.
Companiile care reușesc să identifice rapid schimbările din mediul economic pot profita de oportunități înaintea competitorilor. În același timp, adaptarea eficientă poate reduce riscurile asociate cu fluctuațiile pieței sau cu schimbările legislative.
Un exemplu frecvent este tranziția către comerțul digital. Multe companii care activau exclusiv în mediul fizic au fost nevoite să își extindă prezența online pentru a răspunde cererii consumatorilor.
Tehnologia ca motor al transformării
Tehnologia joacă un rol central în transformarea mediului de afaceri. Automatizarea, analiza datelor și inteligența artificială oferă companiilor instrumente noi pentru a îmbunătăți procesele interne și pentru a înțelege mai bine comportamentul consumatorilor.
Utilizarea tehnologiilor moderne permite firmelor să optimizeze lanțurile de aprovizionare, să reducă timpul de producție și să îmbunătățească experiența clienților. În același timp, digitalizarea creează oportunități pentru apariția unor modele de afaceri complet noi.
Companiile care adoptă rapid aceste tehnologii pot obține un avantaj competitiv important. În schimb, organizațiile care întârzie să se adapteze pot pierde teren într-o piață tot mai dinamică.
Importanța leadershipului și a culturii organizaționale
Succesul procesului de adaptare depinde în mare măsură de modul în care este condusă organizația. Liderii care înțeleg tendințele economice și care pot lua decizii strategice rapide contribuie la menținerea stabilității în perioadele de schimbare.
În același timp, cultura organizațională are un rol important în modul în care companiile răspund la provocări. O organizație care încurajează inovarea și învățarea continuă poate reacționa mai eficient la schimbările pieței.
Angajații care sunt implicați în procesul de dezvoltare și care au acces la programe de formare profesională pot contribui la crearea unor soluții inovatoare și la îmbunătățirea performanței organizației.
Globalizarea și competiția economică
Globalizarea a intensificat competiția între companii. Firmele nu mai concurează doar cu organizații locale, ci și cu companii din alte regiuni ale lumii. Această competiție globală determină companiile să investească mai mult în eficiență și inovare.
În același timp, globalizarea creează oportunități pentru extinderea pe piețe noi. Companiile care reușesc să își adapteze produsele și serviciile la cerințele diferitelor regiuni pot beneficia de oportunități importante de creștere.
Cu toate acestea, extinderea internațională implică și provocări, precum diferențele culturale, reglementările locale sau fluctuațiile economice.
Importanța informațiilor economice
Într-o economie complexă și dinamică, accesul la informații economice devine esențial pentru luarea deciziilor strategice. Analizele pieței, studiile economice și monitorizarea tendințelor pot oferi companiilor o imagine mai clară asupra mediului în care operează.
Antreprenorii și managerii care urmăresc constant evoluțiile economice pot identifica mai ușor oportunitățile și pot evita riscurile asociate schimbărilor de pe piață. Pentru cei interesați de evoluțiile economice, sociale și politice, pot fi utile și sursele de informare cu știri actualizate, unde sunt analizate frecvent schimbările care influențează mediul de afaceri.
Accesul la informații relevante contribuie la luarea unor decizii mai bine fundamentate și la dezvoltarea unor strategii eficiente.
Un mediu economic în continuă evoluție
Economia modernă este caracterizată de schimbări constante și de o competiție tot mai intensă. În acest context, investițiile și adaptarea rapidă devin elemente esențiale pentru succesul companiilor.
Firmele care reușesc să investească în tehnologii moderne, să dezvolte produse inovatoare și să răspundă rapid la schimbările pieței pot transforma provocările economice în oportunități de dezvoltare. În același timp, leadershipul eficient, cultura organizațională orientată spre inovare și accesul la informații relevante pot contribui la consolidarea poziției unei companii pe piață.
Pe termen lung, capacitatea de a se adapta la un mediu economic în continuă schimbare va continua să fie unul dintre factorii decisivi care separă companiile de succes de cele care întâmpină dificultăți în menținerea competitivității.
