Stiri economice
Taxele anul viitor, liniștea dinaintea furtunii. 2025 va repune impozitarea pe lista scurtă de priorități guvernamentale
Modificările de taxe cu impact pentru contribuabili vor continua în anii următori pentru a readuce treptat bugetul național la un sold negativ apropiat de pragul de 3% din PIB. În următorii trei ani, țintele de deficit bugetar sunt: 5% în 2024, 4,7% în 2025 și 4,2% în 2026. Cel mai probabil, anul 2024, un an cu patru scrutinuri electorale, va fi mai liniștit, însă anul 2025 va repune taxarea pe lista scurtă de priorități guvernamentale.
Daniel Anghel, Ionuț Simion, Dan DascăluFoto: PwC România
Predicțiile pornesc de la câteva premise pe care le ia în calcul inclusiv Ministerul de Finanțe în creionarea strategiei fiscal-bugetare pentru perioada 2024-2026 și care, pe scurt, pot fi sintetizate astfel: măsurile fiscale deja luate în ultimele luni din 2023 ar trebui să suplimenteze veniturile bugetare cu 1% din PIB, dar se pot dovedi insuficiente pentru încadrarea în ținta de deficit bugetar, îmbunătățirea colectării prin măsuri administrative, prognozată de asemenea la 1% din PIB, are un risc major de a nu se materializa și perioada electorală va pune presiuni serioase asupra cheltuielilor statului. Însă aceste îngrijorări privind eficacitatea măsurilor care ar trebui să scadă deficitul bugetar privesc anul 2024, întrucât din 2025 vor intra în joc angajamentul față de Comisia Europeană de a scădea și mai mult deficitul bugetar, precum și angajamentul din PNRR de a continua reforma sistemului fiscal. Ministerul de Finanțe face referire la ambele, așa cum vom detalia mai jos în cadrul articolului.
Așa cum s-a discutat, România are o situație macroeconomică fragilă din cauza deficitelor mari – deficitul de cont curent și deficitul bugetar care arată, de fapt, că economia crește datorită consumului susținut din importuri pe datorie. Pentru a atenua riscul, deficitul bugetar trebuie să devină sustenabil, adică de cel mult 3% din PIB conform standardelor europene. Însă misiunea nu este atât de simplă pentru că ultimii ani au însemnat crize suprapuse cauzate de pandemie, distorsionarea lanturilor de aprovizionare și războaie care au necesitat cheltuieli neprevăzute. Acestea s-au adăugat unor cheltuieli în creștere cu personalul bugetar și cu asistența socială, în special cu pensiile, în vreme ce veniturile bugetare din taxe și impozite au rămas înghețate în jurul a 27% din PIB, potrivit Eurostat, față de o medie UE de 40% din PIB.
Venituri bugetare mici, pierderi din TVA
Cauzele veniturilor bugetare reduse sunt multiple: numărul redus de plătitori, evaziunea fiscală, capacitatea administrativă slabă și chiar fenomenul muncii la negru. Să le analizăm pe rând. Numărul de contribuabili care datorează impozit pe profit era anul trecut de 120 mii de persoane juridice. În schimb, numărul microîntreprinderilor ajunsese la circa 800 de mii fiind consecința modificării regimului fiscal al acestora, prin majorarea plafonului cifrei de afaceri de incadrare de la 65.000 euro în urmă cu zece ani la 1 milion de euro în 2017. Numărul salariaților care contribuie la sistemele de pensii și sănătate este de 5,5 milioane persoane, iar al pensionarilor de aproape 5 milioane, situație care pune presiune asupra sistemelor de asigurări sociale. În același timp au apărut multe excepții, scutiri la toate capitolele Codului fiscal pentru anumite categorii de persoane sau bunuri ori servicii: la impozitul pe venit, contribuții de asigurări, TVA și altele. Practic, numărul celor care datorează taxe s-a tot subțiat în ultimii ani, fapt care a devenit vizibil în încasările bugetare, contrar așteptărilor inițiatorilor acestor măsuri care sperau că o povara fiscală mai mică va contribui la o conformare la plată mai mare si o colectare adecvata. Și vedem acest lucru cel mai bine în cazul TVA pentru care Comisia Europeană efectuează anual analize privind decalajul de încasare generat de evaziune, insolvențe sau slabă administrare.
România are un decalaj de încasare a TVA de 36%, deci mai mult de o treime din TVA nu ajunge la buget, în timp ce media UE este de 5,4%. Statele din regiunea noastră geografică aveau decalaje mari, similare cu ale României, dar au luat măsuri foarte eficiente. De exemplu, Bulgaria, care se clasa mai rău decât România la colectarea TVA, a ajuns acum la un decalaj de încasare a TVA de numai 4,9%, aflat sub media UE. Polonia a reușit să îl diminueze de la 25% la 3,3 %. Care este numitorul comun: un mix de reforme și digitalizare a administrațiilor fiscale, legislație modernă și colaborarea cu mediului de afaceri în identificarea măsurilor. Suplimentar, România are o economie informală importantă, respectiv autogospodărirea în zona rurală, și o pondere însemnată de 26%, conform Eurostat, de persoane aflate la vârstă activă (15-64 ani) care nu lucrează și nici nu sunt înscriși la școală. Acest lucru indică o problemă cu munca la negru, dar și cu politicile de stimulare a angajării la anumite categorii sociale.
La ce modificări de taxe ne putem aștepta
Pornind de la acest context, revenim la așteptările pentru perioada postelectorală, așa cum menționam la începutul articolului. Documentul Ministerului de Finanțe care stă la baza scrierii bugetului, Strategia fiscal-bugetară, face referire la ”efectuarea unei analize a modului de impozitare a capitalului versus impozitarea muncii” de către Banca Mondială, ”iar recomandările considerate de Guvernul României necesar a fi implementate vor avea în vedere un sistem fiscal adaptat la evoluția economiei, astfel încât să faciliteze creșterea economică și să crească ponderea veniturilor fiscale în PIB.” Așa cum știm, a fost constant pusă în discuție impozitarea progresivă a veniturilor persoanelor fizice, iar propunerea Băncii Mondiale este invocată în susținerea revenirii la un sistem de cote progresive. Documentul ministerului lasă deschisă această variantă pentru anii următori.
În ceea ce privește impozitul pe profit, documentul menționează simplificarea stimulentului fiscal pentru cercetare–dezvoltare, realizarea unei analize a eficienței scutirii de impozit pentru profitul reinvestit și continuarea reducerii graduale a ariei de aplicabilitate a regimului special de impozitare pentru microîntreprinderi.
Alte modificări urmează să aibă loc la impozitarea proprietăților imobiliare care se va efectua la valoarea de piață, iar scutirile în domeniul impozitării proprietății ce se acordă de drept vor fi limitate și reconsiderate.
Nu credem că după tot tumultul din toamna anului 2023, mai poate fi cineva surprins că mai sunt si alte modificări avute în vedere. Diminuarea deficitului bugetar se va face preponderent prin creșterea veniturilor din taxe și impozite și mai puțin prin raționalizarea cheltuielilor. Acest semnal a fost evident odată cu majorarea substanțială a pensiilor recent aprobată. Chiar dacă guvernul a luat unele măsuri de temperare a cheltuielilor statului, acestea nu vor fi niciodată suficiente pentru a acoperi necesarul de resurse ale statului. Este o realitate că la venituri fiscale de 27% din PIB nu ne putem aștepta la servicii publice de calitatea celor din state care au venituri de 40% din PIB. Desigur că un astfel de salt nu este posibil pe termen previzibil, dar o îmbunătățire măcar până la 30% din PIB este cât se poate de rezonabilă. Cum poate fi obținută?
În opinia noastră eliminarea distorsiunilor din sistemul fiscal și asigurarea echității sunt principii corecte care trebuie puse în practică și, fiind asumate prin PNRR, erau și predictibile. Printr-o reașezare a sistemului fiscal și mărirea bazei de contribuabili cu siguranță se pot suplimenta veniturile bugetare, Însă măsurile luate au inclus și experimente care credem că isi vor arată limitele și chiar efectul nociv foarte curând, așa cum este impozitul minim pe cifra de afaceri. Efortul companiilor atât financiar, cât și de conformare va însemna un plus de circa 6 miliarde lei la buget. Raportată la suma de circa 40 miliarde lei pe care România o pierde la TVA, conform Comisiei Europene, este de la sine înțeles că o mobilizare a administrației fiscale pentru a colecta TVA ar fi incomparabil mai eficientă și utilă pentru buget și economie, decât cele câteva miliarde potențial a fi colectate de la companii. Menționăm că unele companii pot lua decizii de a renunța la investiții dacă impozitul acesta va reprezenta o povară prea mare și le va diminua avantajul competitiv, respectiv nu vor obține o profitabilitatea destul de mare pentru a susține financiar impozitul minim, tocmai datorită efortului investitional.
Ca urmare, credem că reforma și dotarea cu noi tehnologii a administrației fiscale ar putea îmbunătăți mult încasările din taxe și impozite, prin combaterea evaziunii, creșterea capacității de control, dar și o conformare mai facilă pentru contribuabili. Deocamdată vedem eforturi de operaționalizare a sistemului de facturare electronică generalizate, SAF-T, sistemelor e-transport și esigiliu și a modulelor de analize de date care ar urma să contribuie la o colectare mai bună a taxelor în anii următori.
Implementarea accelerată a digitalizării administrației fiscale este estimată la 1% din PIB în perioada 2024-2027, dar strategia fiscal-bugetară precizează că luarea în considerarea ex-ante a unor sume suplimentare din aceste surse reprezintă un risc major pentru deficitul bugetar.
Concluzionând, deficitul bugetar va rămâne o problemă serioasă de rezolvat în anii următori și va fi nevoie de un mix de măsuri care să vizeze cei doi piloni ai sistemului fiscal, legislație și administrare, bazate însă pe voință politică, studii de impact și o cooperare strânsă cu mediul de afaceri. O consolidare fiscală credibilă poate crește veniturile bugetare la 30% din PIB, poate menține economia atractivă pentru investitori, iar însoțită de reforme structurale poate duce la o creștere economică sustenabilă.
Articol semnat de Daniel Anghel, Ionuț Simion și Dan Dascălu.
Articol susținut de PwC România
Stiri economice
Cum să rezolvi obligațiile de transparență pentru proiectele UE Simplu, rapid și fără costuri
Implementarea unui proiect finanțat din fonduri europene, fie că este vorba despre PNRR, POR sau alte programe operaționale, este o realizare majoră pentru orice antreprenor sau instituție publică. Totuși, dincolo de beneficiile evidente ale finanțării nerambursabile, managerii de proiect se confruntă frecvent cu un labirint birocratic complex. Una dintre cele mai stricte și obligatorii cerințe prevăzute în manualele de identitate vizuală și în contractele de finanțare este asigurarea vizibilității. Orice beneficiar trebuie să informeze publicul larg despre începerea, dar și despre finalizarea proiectului, prin intermediul unor comunicate de presă oficiale publicate în mass-media.
Provocarea administrativă și costurile ascunse
Deși pare o sarcină administrativă minoră la o primă vedere, respectarea acestei obligații poate deveni rapid o sursă de stres și de cheltuieli inutile. În mod tradițional, antreprenorii pierdeau timp prețios căutând publicații dispuse să preia rapid aceste anunțuri. Mai mult, majoritatea ziarelor și portalurilor de știri percep taxe semnificative pentru publicarea unor simple comunicate obligatorii, generând astfel costuri care afectează bugetul companiei. Pe lângă efortul financiar, procesul greoi de aprobare și obținerea unor dovezi de publicare clare (print screen-uri), care să fie validate fără probleme de auditorii europeni, complicau și mai mult pregătirea dosarului de rambursare.
Soluția digitală: AnuntulNational.ro
Pentru a elimina aceste bariere și a sprijini direct mediul de afaceri din România, a fost dezvoltată platforma AnuntulNational.ro. Aceasta reprezintă o soluție digitală modernă, concepută exclusiv pentru a simplifica la maximum acest proces birocratic. Misiunea platformei pleacă de la un principiu corect: transparența cerută de Uniunea Europeană nu ar trebui să devină niciodată o povară financiară sau administrativă pentru beneficiar. Astfel, portalul oferă un serviciu complet de Publicare anunturi fonduri europene gratuit, permițând managerilor de proiect să își îndeplinească obligațiile legale fără niciun cost ascuns, abonament sau taxă de publicare.
Eficiență, rapiditate și conformitate în 3 pași
Modul de funcționare al platformei este extrem de intuitiv și conceput pentru a economisi timp. În mai puțin de cinci minute, întregul proces este finalizat:
- Pasul 1: Utilizatorul își creează un cont gratuit, selectează județul în care se implementează proiectul, adaugă titlul și încarcă documentul oficial (comunicatul de presă) în format PDF.
- Pasul 2: Din momentul încărcării, anunțul devine public instantaneu. Nu există timpi de așteptare pentru aprobări manuale; sistemul asociază imediat un URL unic și o dată de publicare oficială.
- Pasul 3: Cel mai mare avantaj pentru beneficiari este generarea automată a dovezilor de publicare în format PNG. Aceste documente atestă clar prezența online a anunțului și respectă la virgulă cerințele din manualele de identitate vizuală.
Având acces la un instrument dedicat pentru Publicitate gratuita proiecte fonduri europene, antreprenorii își pot redirecționa resursele financiare și energia acolo unde contează cu adevărat: în execuția și succesul afacerii lor.
Nu mai lăsa birocrația să îți încetinească proiectul. Alege varianta modernă, digitalizată și gratuită pentru a bifa cerințele de publicitate obligatorii. Creează-ți un cont chiar astăzi pe AnuntulNational.ro și generează dovezile necesare instant, 100% legal și fără bătăi de cap.
Stiri economice
De la parteneriat la performanță: o nouă serie de lideri români pornește pe drumul spre excelență managerială
Primele patru zile intensive ale Excellence Management Program – EMP, coordonat de FNTM cu sprijinul RePatriot, au reunit la București o echipă formidabilă de experți în management din România și din străinătate.
O nouă serie de cursanți ai Excellence Management Program (EMP) și-a început călătoria de transformare, pentru ei și pentru organizațiile pe care le conduc. Primele patru zile de lucru intens, în format aplicat, alături de experți de top români și americani, au marcat debutul unui parcurs de nouă luni de construcție a performanței reale.
Programul este parte din Romanian Performance Excellence Program (RPEP), coordonat de Fundația Națională a Tinerilor Manageri (FNTM), o organizație dedicată de trei decenii transferului de know-how occidental de management în societatea românească. Până acum RPEP a generat 65 de lideri pregătiți care au impact direct în organizațiile lor, cu sprijinul RePatriot și al partenerilor americani, inspirat din principiile prestigiosului Malcolm Baldrige National Quality Award.
Dr. Steven Hoisington, fost judecător al Malcolm Baldrige National Quality Award și facilitator principal al programului, a subliniat potențialul pe care îl observă la liderii români:
„Am lucrat cu organizații din întreaga lume și pot spune cu convingere: România are oameni excepțional de capabili și o foame autentică de performanță. Ce lipsește uneori nu este talentul, ci sistemul. Tocmai asta oferă modelul Baldrige, un sistem dar nu un cadru prescriptiv rigid. Iar când oamenii potriviți întâlnesc sistemul potrivit, rezultatele nu întârzie.”
Prima sesiune față în față a fost găzduită de Atlantic Council România, un cadru potrivit pentru dialog și colaborare între organizații interesate de performanță și schimb de bune practici. „Atlantic Council România este locul în care astfel de inițiative pot prinde contur. Susținem proiecte care contribuie la dezvoltare și la schimbul de experiență între comunități profesionale diferite. Prin rolul său internațional, Atlantic Council facilitează dialogul și cooperarea între lideri, instituții și organizații din spațiul euro-atlantic, contribuind la construirea unor parteneriate solide și durabile”, a declarat Alex Șerban, Director al Atlantic Council România.

Competiția Romania Performance Excellence Program 2026 este deschisă
FNTM și RePatriot anunță lansarea competiției anuale RPEP 2026. Sunt invitate să aplice organizații din toate sectoarele, companii private, universități, instituții de sănătate, agenții guvernamentale și ONG-uri, indiferent de dimensiune sau stadiu de dezvoltare.
Criteriile Baldrige funcționează ca un instrument de diagnosticare cu impact ridicat și costuri reduse: prin documentarea răspunsurilor și feedback-ul evaluatorilor externi, organizațiile identifică ce funcționează, ce trebuie îmbunătățit și cum pot atinge standarde de clasă mondială. Termenul pentru notificarea intenției de participare: 15 mai 2026 Contact: baldrige@fntm.ro
În luna septembrie va începe studiul noua cohortă ce va fi admisă în programul de tip executive management de nouă luni 2026-2027, coordonat de FNTM.
Programul poartă și o încărcătură simbolică profundă, evocată de Marius Bostan, coordonator al inițiativei, expert în management și antreprenor în serie: „Joseph Juran s-a născut la Brăila și a plecat în America cu visul de a face lucrurile mai bine. A ajuns să fie numit părintele calității în management, omul care a convins lumea că excelența nu este un accident, ci un sistem. Trilogia sa despre planificare, control și îmbunătățire, a schimbat modul în care organizațiile gândesc performanța. De câțiva ani îl aducem mai des acasă. Nu ca un gest simbolic, ci ca o obligație față de ce poate deveni România: o țară unde organizațiile sunt conduse cu aceeași rigoare și ambiție pe care Juran a dus-o în lume. România nu are nevoie de scuze ci are are nevoie de sisteme bune și de oameni care știu să le folosească.”

De la potențial la performanță, acesta este drumul pe care îl construiește programul împreună cu sprijinul Biroului Baldrige din cadrul Departamentului de Comerț al SUA, al Fundației Baldrige, cu sprijinul fostului Ambasador American Adrian Zuckerman, Președinte al Alianța, cu experții voluntari din FNTM, Romanian Business Leaders – Repatriot și cu fiecare lider care alege să intre în acest program.
Reprezentanți ai programului românesc vor participa în acest an la Conferința Quest a Fundației Baldrige de la sfârșitul lunii martie din Baltimore, SUA.
Fundația Națională a Tinerilor Manageri – FNTM este de peste trei decenii o punte de transfer a celor mai bune practici de management occidental în România. FNTM construiește generație după generație manageri capabili să ducă organizațiile românești la un nivel de management performant.
Atlantic Council este un think tank internațional fondat în 1961, cu sediul la Washington, D.C., care promovează cooperarea transatlantică și soluții de politică publică pentru provocări globale. Organizația reunește lideri din guverne, mediul de afaceri și mediul academic pentru dialog și analiză pe teme de securitate, economie, energie și tehnologie. Începând din 2025, Atlantic Council are și un birou permanent la București, care consolidează prezența organizației în regiune și sprijină inițiativele dedicate cooperării euro-atlantice
Mai multe informații: baldrige@fntm.ro
Stiri economice
Investițiile și adaptarea companiilor devin factori cheie într-o economie în schimbare
Economia globală trece printr-o perioadă de transformări accelerate, iar companiile sunt nevoite să își regândească strategiile pentru a rămâne competitive. Evoluțiile tehnologice, schimbările în comportamentul consumatorilor și incertitudinile economice creează un mediu în care investițiile și capacitatea de adaptare devin esențiale pentru succesul pe termen lung. În acest context, firmele care reușesc să anticipeze schimbările și să răspundă rapid la noile condiții de piață au șanse mai mari să își mențină poziția și să își extindă activitatea.
Într-o economie aflată într-o continuă evoluție, companiile nu mai pot conta doar pe modele tradiționale de afaceri. Strategiile trebuie ajustate constant, iar investițiile în tehnologie, inovare și dezvoltarea resurselor umane devin elemente decisive pentru creșterea economică.
Transformările economiei globale
Economia mondială este influențată de numeroși factori care schimbă modul în care funcționează piețele. Printre cele mai importante se numără digitalizarea, tranziția energetică, schimbările demografice și nivelul ridicat al datoriilor publice și private. Aceste transformări determină apariția unor noi modele economice și obligă companiile să își regândească strategiile de dezvoltare.
În plus, creșterea economică globală este estimată să rămână moderată în următorii ani, ceea ce înseamnă că firmele trebuie să fie mai eficiente și mai inovatoare pentru a rămâne competitive.
În acest context, investițiile strategice și capacitatea de adaptare devin instrumente esențiale pentru menținerea stabilității și pentru identificarea unor noi oportunități de dezvoltare.
Rolul investițiilor în dezvoltarea companiilor
Investițiile reprezintă unul dintre principalele mecanisme prin care companiile își pot consolida poziția pe piață. Fie că este vorba despre extinderea capacităților de producție, modernizarea echipamentelor sau dezvoltarea unor produse noi, investițiile pot contribui la creșterea competitivității.
În multe industrii, companiile investesc tot mai mult în tehnologii digitale și în automatizarea proceselor. Aceste investiții pot reduce costurile operaționale și pot crește eficiența, permițând firmelor să reacționeze mai rapid la cerințele pieței.
De asemenea, investițiile în cercetare și dezvoltare pot conduce la apariția unor produse inovatoare sau la îmbunătățirea serviciilor existente. Într-un mediu economic competitiv, inovația devine un factor important pentru diferențierea companiilor.
Adaptarea la schimbările pieței
Pe lângă investiții, adaptarea rapidă la schimbările pieței este esențială pentru succesul unei afaceri. Adaptabilitatea presupune capacitatea unei organizații de a modifica strategiile, procesele și structura internă pentru a răspunde noilor condiții economice.
Companiile care reușesc să identifice rapid schimbările din mediul economic pot profita de oportunități înaintea competitorilor. În același timp, adaptarea eficientă poate reduce riscurile asociate cu fluctuațiile pieței sau cu schimbările legislative.
Un exemplu frecvent este tranziția către comerțul digital. Multe companii care activau exclusiv în mediul fizic au fost nevoite să își extindă prezența online pentru a răspunde cererii consumatorilor.
Tehnologia ca motor al transformării
Tehnologia joacă un rol central în transformarea mediului de afaceri. Automatizarea, analiza datelor și inteligența artificială oferă companiilor instrumente noi pentru a îmbunătăți procesele interne și pentru a înțelege mai bine comportamentul consumatorilor.
Utilizarea tehnologiilor moderne permite firmelor să optimizeze lanțurile de aprovizionare, să reducă timpul de producție și să îmbunătățească experiența clienților. În același timp, digitalizarea creează oportunități pentru apariția unor modele de afaceri complet noi.
Companiile care adoptă rapid aceste tehnologii pot obține un avantaj competitiv important. În schimb, organizațiile care întârzie să se adapteze pot pierde teren într-o piață tot mai dinamică.
Importanța leadershipului și a culturii organizaționale
Succesul procesului de adaptare depinde în mare măsură de modul în care este condusă organizația. Liderii care înțeleg tendințele economice și care pot lua decizii strategice rapide contribuie la menținerea stabilității în perioadele de schimbare.
În același timp, cultura organizațională are un rol important în modul în care companiile răspund la provocări. O organizație care încurajează inovarea și învățarea continuă poate reacționa mai eficient la schimbările pieței.
Angajații care sunt implicați în procesul de dezvoltare și care au acces la programe de formare profesională pot contribui la crearea unor soluții inovatoare și la îmbunătățirea performanței organizației.
Globalizarea și competiția economică
Globalizarea a intensificat competiția între companii. Firmele nu mai concurează doar cu organizații locale, ci și cu companii din alte regiuni ale lumii. Această competiție globală determină companiile să investească mai mult în eficiență și inovare.
În același timp, globalizarea creează oportunități pentru extinderea pe piețe noi. Companiile care reușesc să își adapteze produsele și serviciile la cerințele diferitelor regiuni pot beneficia de oportunități importante de creștere.
Cu toate acestea, extinderea internațională implică și provocări, precum diferențele culturale, reglementările locale sau fluctuațiile economice.
Importanța informațiilor economice
Într-o economie complexă și dinamică, accesul la informații economice devine esențial pentru luarea deciziilor strategice. Analizele pieței, studiile economice și monitorizarea tendințelor pot oferi companiilor o imagine mai clară asupra mediului în care operează.
Antreprenorii și managerii care urmăresc constant evoluțiile economice pot identifica mai ușor oportunitățile și pot evita riscurile asociate schimbărilor de pe piață. Pentru cei interesați de evoluțiile economice, sociale și politice, pot fi utile și sursele de informare cu știri actualizate, unde sunt analizate frecvent schimbările care influențează mediul de afaceri.
Accesul la informații relevante contribuie la luarea unor decizii mai bine fundamentate și la dezvoltarea unor strategii eficiente.
Un mediu economic în continuă evoluție
Economia modernă este caracterizată de schimbări constante și de o competiție tot mai intensă. În acest context, investițiile și adaptarea rapidă devin elemente esențiale pentru succesul companiilor.
Firmele care reușesc să investească în tehnologii moderne, să dezvolte produse inovatoare și să răspundă rapid la schimbările pieței pot transforma provocările economice în oportunități de dezvoltare. În același timp, leadershipul eficient, cultura organizațională orientată spre inovare și accesul la informații relevante pot contribui la consolidarea poziției unei companii pe piață.
Pe termen lung, capacitatea de a se adapta la un mediu economic în continuă schimbare va continua să fie unul dintre factorii decisivi care separă companiile de succes de cele care întâmpină dificultăți în menținerea competitivității.
-
Uncategorizedacum 2 zileScrisoare deschisă privind accesul pacienților oncologici la servicii de radioterapie și utilizarea capacităților disponibile
-
Uncategorizedacum o ziPeste 14 milioane de oaspeți, 9,5 milioane de camere vândute și o campanie aniversară care pune în prim-plan oamenii, comunitățile și experiențele construite în timp
-
Uncategorizedacum o ziReal-Sol: Accesul mai dificil la finanțare redefinește piața imobiliară — cine nu este pregătit, iese din joc în 2026
-
Companiiacum o ziSEO pentru „brand mentions”: cum influențează mențiunile fără link autoritatea unei firme în Google și AI
-
Uncategorizedacum 23 de oreDispozitive care fac mai mult: HONOR 600 Lite și MagicPad 4 duc creativitatea și productivitatea la un alt nivel




