Spre finalul fiecărui an o mână de oameni din cadrul Institutului Național de Statistică se reunesc și decid ce produse scot sau ce produse noi adaugă pe lista socotelii inflației. Anul acesta sunt 75 de produse noi în coșul de consum și 34 de produse eliminate. În curând, în calculul inflației vor intra și jocurile de noroc.

Preturile din piete sunt atent urmarite de statisticieniFoto: INQUAM Photos / Octav Ganea

Discuțiile încep undeva prin octombrie, iar în decembrie totul e pus la punct, astfel încât noua listă să poată fi folosită de statisticienii din teren începând din a doua lună a anului următor, când se calculează scumpirile pe ianuarie.

Produse nou intrate pe listă, cu consum în creștere puternică: broccoli, avocado, năut, vitamine, băuturi energizante

„Suntem în curs de analiză, mai avem cam două săptămâni și intrăm cu noile date pe ianuarie. Foarte mari schimbări în obiceiurile de consum nu am identificat, uitându-ne la cheltuielile din ancheta bugetelor de familie”, spune într-o discuție cu HotNews directorul Direcției de prețuri din cadrul Statisticii.

„Ca produse noi intrate pe listă, aș da ca exemplu broccoli sau avocado. Avocado-ul chiar ne-a surprins, dar ne-am uitat și la importuri, am văzut creșterile din consumul din acest fruct și am luat decizia de a-l introduce. La fel și năutul. Am mai remarcat creșteri ale consumului de Omega3 sau de vitamine destinate creșterii imunității, de pildă. Vor fi și acestea incluse în calculul IPC. De asemenea, a crescut mult consumul de mixuri de salate, consumul de somon afumat, de băuturi energizante. .. Sunt practic produse care capătă din ce în ce mai mari volume în vânzări.

Societatea se modernizează iar noi, ca Institut Național de Statistică, suntem obligați să ne modernizăm și să ținem pasul cu noile tendințe

Un alt exemplu sunt vânzările de trotinete electrice care au devenit relevante și care vor fi incluse în calculul indicelui prețurilor de consum”, spune directorul Direcției de prețuri din INS.

Pentru a afla ce consumă mai nou românii și la ce renunță în consum, Statistica folosește un eșantion de familii care include și familii din prima decilă de venit (cu venituri mici) și din cele mai bogate. De asemenea, în eșantion sunt incluse familii de tineri dar și de seniori. „Folosim un eșantion reprezentativ la nivelul societății”, mai șpune șeful Prețurilor.

„Societatea se modernizează, iar noi, ca Institut Național de Statistică suntem obligați să ne modernizăm și să ținem pasul cu noile tendințe”, mai precizează el.

În aces sens, INS a demarat de câțiva ani statistici experimentale, calculând inflația din mediul online, sau derulând un proiect prin care măsoară spațiile verzi din orașe cu ajutorul sateliților.

Revenind la prețuri și produse, Statistica a remarcat tendința în creștere a prelungirii unghiilor cu gel, așa că s-a uitat dacă e relevantă la nivel național. Și se pare că este, astfel încât va fi și ea inclusă în calculul IPC.

La fel a făcut INS cu două din cele mai populare rețele de streaming video prezente în România, urmând ca pe măsură ce și alte rețele vor deveni relevante, să fie și ele incluse.

Pentru cei ne-deprinși cu calculul scumpirilor pe care le simțim cu toții, mai spunem că Institutul Național de Statistică culege lunar cu ajutorul a 112 angajați circa 150.000 de prețuri din 7.000 de magazine, dar și din piețele agroalimentare. Produsele la care statisticienii se uită sunt cele relevante pentru consum, iar ponderile lor în cadrul consumului sunt calculate pe baza Anchetei Bugetelor de Familie.

Numai că în timp, unele produse devin irelevante pentru consum și trebuie eliminate din listă, iar altele noi apar și se vând cu succes, căpătând relevanță în consum. Mai sunt și acele produse în care produsul de bază rămâne, dar are noi caracteristici și înglobează tehnologii noi, cum e cazul telefoanelor.

În 2022 a fost inclus de exemplu robotul-aspirator, ale căror vânzări au crescut în pandemie, făcându-l relevant.

De asemenea, în ultimii ani a fost inclusă pe lista produselor care intră în coșul de consum berea fără alcool și ouăle ecologice, deși nu doar despre produse e vorba.

Produse care au ieșit din listă: anumite organe- rinichi, inimă de vită, care nu prea se mai folosesc. Și unele țesături. „Mi-ar plăcea să cred că este o preocupare a populației pentru propria sănătate”

Mai detaliat, în 2023 a însemnat includerea a 16 noi produse alimentare, a 16 produse nealimentare și a 10 noi tipuri de servicii. Au fost eliminate 12 produse alimentare, 29 de produse nealimentare și 20 de servicii.

Informațiile privind sortimentele incluse pe listă sunt confidențiale, având în vedere că acestea includ caracteristici precum marca comercială, producătorul, modelul sau tipul.

Produse care au ieșit din listă: anumite organe- rinichi, inimă de vită, care nu prea se mai folosesc. „Mi-ar plăcea să cred că este o preocupare a populației pentru propria sănătate”, spune directorul de la Prețuri.

„E drept, și rețetele se mai schimbă. Adoptăm rețete noi, poate și viața ne face să fim mai comozi. Se gătește mai puțin tradițional, iar un exemplu, cred eu, este zacusca. Nu știu câtă lume mai face în mediul urban, zacuscă în casă. E mult de muncă, iar costurile nu sunt cu mult mai mici față de cea cumpărată”, explică statisticianul. La fel stau lucrurile cu anumite țăsături, cum sunt cojoacele.

Societatea se schimbă, iar serviciile pe care le oferă sunt și ele în schimbare. Spălătoriile de tip self-service sunt un serviciu nou și relevant de pildă. Iar printre cele cu relevanță tot mai scăzută avem unele ateliere de reparații electrocasnice

Directorul Direcției Prețuri spune că asistăm mai degrabă la un fenomen de „skimpflation” decât ”shrinkflation”

Crescându-i prețul de producție, producătorul este pus sub presiunea scumpirii produsului. Dar reacția cumpărătorului este de a se îndrepta către produse mai ieftine sau chiar de a renunța la anumite produse. Unii consumatori de cafea, ca să vă dau un exemplu, pot renunța la cafeaua servită la Cofee-shop și să-și prepare acasă cafeaua.

Din observațiile mele, mai mult s-a manifestat pe piața românească „skimpflation” decât shrinkflation. E mai greu să observi pe de o parte scăderea gramajelor. Pe de altă parte nu știu câți citesc cu atenție etichetele produselor să vadă cât conținut de carne are un produs de mezelărie. Sau să vadă că la unele produse se folosește ulei de palmier în loc de ulei de floarea soarelui. Sau îndulcitori în loc de zahăr. Iar asta e o altă modalitate prin care producătorii își pot păstra profiturile.

Noi am vrut să introducem aspiratoarele-robot pe listă încă de acum doi ani. Numai că nu se vindeau atât de mult

Noi avem o etapă undeva spre sfârșitul fiecărui an, etapă în care sunt implicate și direcțiile teritoriale care colectează efectiv prețurile, în care venim cu propuneri de 3 tipuri: produse noi, produse modificate sau produse pe care să le eliminăm. Urmează apoi feedbackul din partea colegilor din cele 42 de județe. Ei sunt cei care analizează și văd în piață dacă găsesc acele produse care sunt propuse, să identifice locurile în care acestea sunt la vânzare….De pildă aspiratoarele-robot. Noi am vrut să le introducem de acum doi ani. Numai că nu se vindeau atât de mult ca acum. Sigur, era și perioada pandemică, dar cert e că abia de anul trecut l-am inclus pe listă, devenind un produs din ce în ce mai folosit, mai popular, explică șeful Direcției de Statistică a Prețurilor din cadrul INS.

Criteriile care adaugă sau cele care, dimpotrivă, elimină din listă un produs

Avem acest criteriu al observației directe. Din articole, din studiul vânzărilor online, vedem și noi noutățile care apar. Dar nu includem în listă un produs imediat ce apare. Acel produs trebuie să se regăsească la vânzare în majoritatea județelor, dacă nu în toate județele. Dacă un produs s-ar vinde doar în 2-3 capitale de județ, nu îl includem. De aceea e foarte important feedbackul venit din teritoriu.

Apoi, vin și statisticienii din cadrul direcțiilor județene cu propuneri pe baza vizitelor pe care le fac în magazine. Când văd că un produs și-a schimbat caracteristicile sau nu mai poate fi găsit deloc, aceștia transmit în Centrala INS aceste observații. Urmare a acestui schimb de propuneri, la nivelul INS se constituie un grup de analiză care se reunește, fac analize și ia decizia cu privire la lista finală a produselor alimentare, nealimentare și a serviciilor care rămân pe lista care stă la baza calculului inflației.

Următorul pas este includerea jocurilor de noroc în calculul inflației. Deocamdată se așteaptă clarificările Eurostat, până acum nicio țară neincluzând în indicele prețurilor de consum această categorie, a jocurilor de noroc. Dar, de anul viitor se vor colecta date și din acest domeniu care se pare că a devenit relevant în bugetele de familie.

”Va fi o întreagă muncă de analiză și de testare. Este practic ceva nou. Aducem ceva nou în IPC, dar mai trebuie să vedem și metodologic cum facem, trebuie să vedem noua clasificare COICOP a Eurostat. Primele date probabil că le vom culege anul viitor, iar primele raportări vor fi din 2026”, conchide Directorul Direcției de Prețuri.