Stiri economice
Otrava din farfurie. De unde provin sutele de produse retrase în timp de pe rafturile magazinelor românești și care sunt țările care ni le livrează
Sute de produse alimentare au fost retrase în ultimii ani de pe rafturile magazinelor, fiind considerate periculoase de către Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), instituția responsabilă cu supravegherea siguranței, igienei și calității alimentelor.
Alimente în frigiderFoto: Neil Guegan / ImageSource / Profimedia
Au existat, în medie 42 de retrageri de alimente pe an, potrivit datelor publicate de ANSVSA, consultate de HotNews.ro. Cele mai puține retrageri au fost înregistrate în 2017.
Înghețata, dulciurile și cerealele sunt cele care domină topul retragerilor
Consumul acestor alimente poate duce la un tip sever de otrăvire care afectează în special femeile însărcinate, persoanele cu vârsta peste 65 de ani și persoanele cu sistemul imunitar slăbit, arată un studiu pe această temă, publicat recent.
Produse alimentare retrase de pe piață provin în principal din Turcia, China și America Latină. O o mică parte provine din regiunea europeană
Prezența corpurilor străine (bucăți de sârmă, sticlă, pietre) este raportată sporadic în loturile de produse alimentare rechemate.
În ceea ce privește originea, loturile de produse alimentare rechemate/retrase de pe piață provin în principal din Turcia, China și America Latină, doar o mică parte provine din regiunea europeană.
Aproximativ 5% din alimentele retrase sunt declarate a fi autohtone, dar fără informații referitoare la materiile prime folosite, mai arată autorii studiului citat.
Simpla declarație de prelucrare în firmele românești nu asigură siguranța aprovizionării cu materii prime din România.
Aceste informații sunt în concordanță cu alte constatări din literatura de specialitate, care evidențiază prevalența capitalului străin în rețelele de comerț cu amănuntul alimentar și tendințele de concentrare a investițiilor străine directe în producția agricolă sau unitățile de prelucrare primară la scară largă a materiilor prime agricole.
Rechemările de produse din principalele lanțuri de retail- peste 85% din total. Carrefour, Mega Image și Auchan au înregistrat cele mai mari valori
Cele mai multe retrageri de pe piață/notificări de retragere au fost făcute de comercianți cu amănuntul, rechemările de produse de la principalele lanțuri de retail reprezentând peste 85% din total.
În termeni absoluți, Carrefour, Mega Image și Auchan au înregistrat cele mai mari valori în acțiunile de rechemare a produselor.
Concluzii
Eforturile de colaborare ale organismelor de reglementare precum ANSVSA, Ministerul Sănătății și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale confirmă că nu de puține ori pe rafturile magazinelor ajung produse neconforme dar care, din fericire , sunt depistate la timp și retrase.
Rolul esențial al autorităților în coordonarea retragerilor și aplicarea reglementărilor este evident în aceste eforturi.
Cauzele retragerii variază de la prezența alergenilor și contaminarea cu microtoxine până la diferiți contaminanți chimici sau biologici. Natura lanțurilor de aprovizionare este evidențiată de originea diversă a produselor rechemate, cu cote notabile din Turcia, China și America Latină.
O scurtă istorie a alimentației
Azi ne permitem să ne cumpărăm tot felul de mâncăruri sofisticate sau care sunt aduse de la zeci de mii de kilometri distanță. Dar nu dintotdeauna a fost așa.
Începând cam din anul 1270, dezvoltarea economică europeana devenea practic nulă. Expansiunea agrară încetinise iar terenurile pentru cultură se restrângeau. Situaţia devenea mai dramatică decât oricând. În ultimele decenii ale secolului al XIII –lea producţia agricolă scade consistent ți începe o serie de perioade foarte dure de foamete, amintește Massimo Montanari în „Foamea și abundența. O istorie a alimentației în Europa”.
În momentele de dificultate se agravau şi tensiunile între orăşeni şi ţărani. Primii, privilegiaţi în perioadele de normalitate, erau şi mai protejaţi în perioadele de criză, mai ales dacă oraşul era bogat şi puternic. De aceea, în perioadele de foamete, ţăranii înfometaţi se revărsau pe strazile oraşului sperând să găsească ceva de mancare.
Repetatele perioade de stres alimentar au provocat o stare de malnutriţie difuză şi de slăbiciune fiziologică, pregătind terenul pentru epidemia de ciumă care a devastat continentul între 1347 şi 1351. În total ciuma pare să fi exterminat cel puţin un sfert din populaţia europeană.
După tragedia ciumei, s-a considerat că prin lipsa oamenilor, roadele pământului s-ar putea găsi din abundenţa. Previziunea nu s-a adeverit însă. Totuşi, situaţia s-a ameliorat efectiv, nici nu se putea altfel, după un asemenea dezastru.
Consumul de carne era atestat de multă vreme, totuşi, se poate ca în a doua jumătate a secolului al XIV-lea acest consum să se fi mărit in general, chiar şi pentru păturile inferioare ale societăţii. Este perioada Europei “carnivore” (Braudel). În Germania, oamenii secolului al XV-lea consumau în medie 100 kg de carne pe an, per capita. În regiunile mediteraneene rolul alimentar al cărnii nu era la fel de hotărâtor; şi aici însă, documentaţia pentru secolele XIV-XVI evidenţiază niveluri de consum deloc neglijabile.
Ieşind dintre zidurile oraşelor situaţia se schimbă, însă nu radical, deoarece carnea nu este deloc o raritate pe mesele ţăranilor din secolele XIV-XV cum nu fusese nici in veacurile precedente. Cu toate acestea, contrastul dintre oraş şi sat rămâne multă vreme un element fundamental în distribuirea sociala a hranei.
Norma ecleziastică impunea abţinerea de la carne cam 140-160 de zile pe an. Această abţinere se conturează, încă din primele veacuri ale creştinismului, ca un leitmotiv central al tratatelor morale şi al normei de penitenţă. De aici şi necesitatea unor mâncăruri alternative: legumele, brânza, ouăle şi nu în cele din urmă peştele ca un substitut prin excelenţă al cărnii.
Între secolele al XIV –lea şi al XVI-lea ideologia categoriilor dominante impune stiluri de viaţă proprii diferitelor grupuri sociale: modurile de a mânca, de a se îmbrăca, de a locui sunt scrupulous codificate. Exemplare în acest sens sunt considerate aşa-zisele “legi somptuare”, menite să controleze comportamentele şi consumurile particulare.
Raportul între regimul alimentar şi statutul social avusese la început un caracter mai ales cantitativ. Cu timpul însă, dimensiunea calitativă s-a conturat tot mai mult, dând naştere în secolele al XII –lea şi al XIII –lea unei ideologii „curteneşti” a hranei: trebuie să se mănânce după „calitatea persoanei”.
În faţa unei realităţi efectiv diferite, cu plante şi animale necunoscute, cu mâncăruri neobişnuite, exploratorii şi conchistadorii europeni menifestă deopotrivă neîncredere şi curiozitate. Din momentul în care noile alimente au fost cunoscute de europeni, a trecut mult timp până când au devenit efectiv importante în sistemul lor alimentar. Această întârziere ar părea să indice o lungă şi substanţială lipsă de interes a culturii alimentare europene pentru noile contribuţii americane.
Noile produse au fost acceptate numai în momentul şi în măsura în care se dovedeau absolut necesare. Putem vorbi despre o dublă pătrundere a noilor alimente în Europa. Prima s-a produs în secolul al XVI-lea, imediat după expediţiile de cucerire, şi a avut ca resort, la fel ca a doua, foametea. Nevoia crescută de hrană impune căutarea în noi produse a posibilei rezolvări a problemei. Aceasta este, în anumite regiuni, orezul sau în altele, porumbul sau cartoful.
Pe la jumătatea secolului al XVI-lea consumul de carne al europenilor începuse să scadă. În acelaşi timp scade și calitatea pâinii. Cel puţin în secolul al XVII-lea, orăşenii europeni se obişnuiseră să mănânce pâine din grâu. Acum alte cereale încep să ia avânt.„Ierarhia pâinii” reflectă ierarhia socială: există o pâine albă rezervată celor mai bogaţi, o pâine „deschisă” (dar nu destul de albă) destinată păturii de mijloc şi o pâine neagră rezervată celor mai defavorizaţi.
Odată cu agravarea situaţiei alimentare şi iminenta ameninţare a foametei, manifestările de mânie şi de intoleranţă iau forme mai exasperante şi mai violente. Este epoca marilor conflicte pentru hrană, legate nu numai de carenţe productive, dar şi de dezvoltarea capitalismului. Numărul celor săraci a crescut enorm, iar privilegiile alimentare ale oraşelor riscă să sară în aer. Săracii încep să fie întemniţaţi laolaltă cu nebunii şi delicvenţii.
Despre a bea şi a mânca mult unii ziceau că e rău (şi că făcea rău), alţii susţineau că şi astfel se arăta demnitatea unui om. Deosebirea de regim alimentar între regiunile europene îşi găseşte confirmarea în documente. Decalajul între diverse culturi alimentare s-a adâncit în secolul al XVI-lea, cand Reforma protestantă a respins, între multe alte lucruri, normativul dietetic al Bisericii Romane. Şi atunci, gata cu posturile mari, gata cu abstinenţele.
Stiri economice
Cum să rezolvi obligațiile de transparență pentru proiectele UE Simplu, rapid și fără costuri
Implementarea unui proiect finanțat din fonduri europene, fie că este vorba despre PNRR, POR sau alte programe operaționale, este o realizare majoră pentru orice antreprenor sau instituție publică. Totuși, dincolo de beneficiile evidente ale finanțării nerambursabile, managerii de proiect se confruntă frecvent cu un labirint birocratic complex. Una dintre cele mai stricte și obligatorii cerințe prevăzute în manualele de identitate vizuală și în contractele de finanțare este asigurarea vizibilității. Orice beneficiar trebuie să informeze publicul larg despre începerea, dar și despre finalizarea proiectului, prin intermediul unor comunicate de presă oficiale publicate în mass-media.
Provocarea administrativă și costurile ascunse
Deși pare o sarcină administrativă minoră la o primă vedere, respectarea acestei obligații poate deveni rapid o sursă de stres și de cheltuieli inutile. În mod tradițional, antreprenorii pierdeau timp prețios căutând publicații dispuse să preia rapid aceste anunțuri. Mai mult, majoritatea ziarelor și portalurilor de știri percep taxe semnificative pentru publicarea unor simple comunicate obligatorii, generând astfel costuri care afectează bugetul companiei. Pe lângă efortul financiar, procesul greoi de aprobare și obținerea unor dovezi de publicare clare (print screen-uri), care să fie validate fără probleme de auditorii europeni, complicau și mai mult pregătirea dosarului de rambursare.
Soluția digitală: AnuntulNational.ro
Pentru a elimina aceste bariere și a sprijini direct mediul de afaceri din România, a fost dezvoltată platforma AnuntulNational.ro. Aceasta reprezintă o soluție digitală modernă, concepută exclusiv pentru a simplifica la maximum acest proces birocratic. Misiunea platformei pleacă de la un principiu corect: transparența cerută de Uniunea Europeană nu ar trebui să devină niciodată o povară financiară sau administrativă pentru beneficiar. Astfel, portalul oferă un serviciu complet de Publicare anunturi fonduri europene gratuit, permițând managerilor de proiect să își îndeplinească obligațiile legale fără niciun cost ascuns, abonament sau taxă de publicare.
Eficiență, rapiditate și conformitate în 3 pași
Modul de funcționare al platformei este extrem de intuitiv și conceput pentru a economisi timp. În mai puțin de cinci minute, întregul proces este finalizat:
- Pasul 1: Utilizatorul își creează un cont gratuit, selectează județul în care se implementează proiectul, adaugă titlul și încarcă documentul oficial (comunicatul de presă) în format PDF.
- Pasul 2: Din momentul încărcării, anunțul devine public instantaneu. Nu există timpi de așteptare pentru aprobări manuale; sistemul asociază imediat un URL unic și o dată de publicare oficială.
- Pasul 3: Cel mai mare avantaj pentru beneficiari este generarea automată a dovezilor de publicare în format PNG. Aceste documente atestă clar prezența online a anunțului și respectă la virgulă cerințele din manualele de identitate vizuală.
Având acces la un instrument dedicat pentru Publicitate gratuita proiecte fonduri europene, antreprenorii își pot redirecționa resursele financiare și energia acolo unde contează cu adevărat: în execuția și succesul afacerii lor.
Nu mai lăsa birocrația să îți încetinească proiectul. Alege varianta modernă, digitalizată și gratuită pentru a bifa cerințele de publicitate obligatorii. Creează-ți un cont chiar astăzi pe AnuntulNational.ro și generează dovezile necesare instant, 100% legal și fără bătăi de cap.
Stiri economice
De la parteneriat la performanță: o nouă serie de lideri români pornește pe drumul spre excelență managerială
Primele patru zile intensive ale Excellence Management Program – EMP, coordonat de FNTM cu sprijinul RePatriot, au reunit la București o echipă formidabilă de experți în management din România și din străinătate.
O nouă serie de cursanți ai Excellence Management Program (EMP) și-a început călătoria de transformare, pentru ei și pentru organizațiile pe care le conduc. Primele patru zile de lucru intens, în format aplicat, alături de experți de top români și americani, au marcat debutul unui parcurs de nouă luni de construcție a performanței reale.
Programul este parte din Romanian Performance Excellence Program (RPEP), coordonat de Fundația Națională a Tinerilor Manageri (FNTM), o organizație dedicată de trei decenii transferului de know-how occidental de management în societatea românească. Până acum RPEP a generat 65 de lideri pregătiți care au impact direct în organizațiile lor, cu sprijinul RePatriot și al partenerilor americani, inspirat din principiile prestigiosului Malcolm Baldrige National Quality Award.
Dr. Steven Hoisington, fost judecător al Malcolm Baldrige National Quality Award și facilitator principal al programului, a subliniat potențialul pe care îl observă la liderii români:
„Am lucrat cu organizații din întreaga lume și pot spune cu convingere: România are oameni excepțional de capabili și o foame autentică de performanță. Ce lipsește uneori nu este talentul, ci sistemul. Tocmai asta oferă modelul Baldrige, un sistem dar nu un cadru prescriptiv rigid. Iar când oamenii potriviți întâlnesc sistemul potrivit, rezultatele nu întârzie.”
Prima sesiune față în față a fost găzduită de Atlantic Council România, un cadru potrivit pentru dialog și colaborare între organizații interesate de performanță și schimb de bune practici. „Atlantic Council România este locul în care astfel de inițiative pot prinde contur. Susținem proiecte care contribuie la dezvoltare și la schimbul de experiență între comunități profesionale diferite. Prin rolul său internațional, Atlantic Council facilitează dialogul și cooperarea între lideri, instituții și organizații din spațiul euro-atlantic, contribuind la construirea unor parteneriate solide și durabile”, a declarat Alex Șerban, Director al Atlantic Council România.

Competiția Romania Performance Excellence Program 2026 este deschisă
FNTM și RePatriot anunță lansarea competiției anuale RPEP 2026. Sunt invitate să aplice organizații din toate sectoarele, companii private, universități, instituții de sănătate, agenții guvernamentale și ONG-uri, indiferent de dimensiune sau stadiu de dezvoltare.
Criteriile Baldrige funcționează ca un instrument de diagnosticare cu impact ridicat și costuri reduse: prin documentarea răspunsurilor și feedback-ul evaluatorilor externi, organizațiile identifică ce funcționează, ce trebuie îmbunătățit și cum pot atinge standarde de clasă mondială. Termenul pentru notificarea intenției de participare: 15 mai 2026 Contact: baldrige@fntm.ro
În luna septembrie va începe studiul noua cohortă ce va fi admisă în programul de tip executive management de nouă luni 2026-2027, coordonat de FNTM.
Programul poartă și o încărcătură simbolică profundă, evocată de Marius Bostan, coordonator al inițiativei, expert în management și antreprenor în serie: „Joseph Juran s-a născut la Brăila și a plecat în America cu visul de a face lucrurile mai bine. A ajuns să fie numit părintele calității în management, omul care a convins lumea că excelența nu este un accident, ci un sistem. Trilogia sa despre planificare, control și îmbunătățire, a schimbat modul în care organizațiile gândesc performanța. De câțiva ani îl aducem mai des acasă. Nu ca un gest simbolic, ci ca o obligație față de ce poate deveni România: o țară unde organizațiile sunt conduse cu aceeași rigoare și ambiție pe care Juran a dus-o în lume. România nu are nevoie de scuze ci are are nevoie de sisteme bune și de oameni care știu să le folosească.”

De la potențial la performanță, acesta este drumul pe care îl construiește programul împreună cu sprijinul Biroului Baldrige din cadrul Departamentului de Comerț al SUA, al Fundației Baldrige, cu sprijinul fostului Ambasador American Adrian Zuckerman, Președinte al Alianța, cu experții voluntari din FNTM, Romanian Business Leaders – Repatriot și cu fiecare lider care alege să intre în acest program.
Reprezentanți ai programului românesc vor participa în acest an la Conferința Quest a Fundației Baldrige de la sfârșitul lunii martie din Baltimore, SUA.
Fundația Națională a Tinerilor Manageri – FNTM este de peste trei decenii o punte de transfer a celor mai bune practici de management occidental în România. FNTM construiește generație după generație manageri capabili să ducă organizațiile românești la un nivel de management performant.
Atlantic Council este un think tank internațional fondat în 1961, cu sediul la Washington, D.C., care promovează cooperarea transatlantică și soluții de politică publică pentru provocări globale. Organizația reunește lideri din guverne, mediul de afaceri și mediul academic pentru dialog și analiză pe teme de securitate, economie, energie și tehnologie. Începând din 2025, Atlantic Council are și un birou permanent la București, care consolidează prezența organizației în regiune și sprijină inițiativele dedicate cooperării euro-atlantice
Mai multe informații: baldrige@fntm.ro
Stiri economice
Investițiile și adaptarea companiilor devin factori cheie într-o economie în schimbare
Economia globală trece printr-o perioadă de transformări accelerate, iar companiile sunt nevoite să își regândească strategiile pentru a rămâne competitive. Evoluțiile tehnologice, schimbările în comportamentul consumatorilor și incertitudinile economice creează un mediu în care investițiile și capacitatea de adaptare devin esențiale pentru succesul pe termen lung. În acest context, firmele care reușesc să anticipeze schimbările și să răspundă rapid la noile condiții de piață au șanse mai mari să își mențină poziția și să își extindă activitatea.
Într-o economie aflată într-o continuă evoluție, companiile nu mai pot conta doar pe modele tradiționale de afaceri. Strategiile trebuie ajustate constant, iar investițiile în tehnologie, inovare și dezvoltarea resurselor umane devin elemente decisive pentru creșterea economică.
Transformările economiei globale
Economia mondială este influențată de numeroși factori care schimbă modul în care funcționează piețele. Printre cele mai importante se numără digitalizarea, tranziția energetică, schimbările demografice și nivelul ridicat al datoriilor publice și private. Aceste transformări determină apariția unor noi modele economice și obligă companiile să își regândească strategiile de dezvoltare.
În plus, creșterea economică globală este estimată să rămână moderată în următorii ani, ceea ce înseamnă că firmele trebuie să fie mai eficiente și mai inovatoare pentru a rămâne competitive.
În acest context, investițiile strategice și capacitatea de adaptare devin instrumente esențiale pentru menținerea stabilității și pentru identificarea unor noi oportunități de dezvoltare.
Rolul investițiilor în dezvoltarea companiilor
Investițiile reprezintă unul dintre principalele mecanisme prin care companiile își pot consolida poziția pe piață. Fie că este vorba despre extinderea capacităților de producție, modernizarea echipamentelor sau dezvoltarea unor produse noi, investițiile pot contribui la creșterea competitivității.
În multe industrii, companiile investesc tot mai mult în tehnologii digitale și în automatizarea proceselor. Aceste investiții pot reduce costurile operaționale și pot crește eficiența, permițând firmelor să reacționeze mai rapid la cerințele pieței.
De asemenea, investițiile în cercetare și dezvoltare pot conduce la apariția unor produse inovatoare sau la îmbunătățirea serviciilor existente. Într-un mediu economic competitiv, inovația devine un factor important pentru diferențierea companiilor.
Adaptarea la schimbările pieței
Pe lângă investiții, adaptarea rapidă la schimbările pieței este esențială pentru succesul unei afaceri. Adaptabilitatea presupune capacitatea unei organizații de a modifica strategiile, procesele și structura internă pentru a răspunde noilor condiții economice.
Companiile care reușesc să identifice rapid schimbările din mediul economic pot profita de oportunități înaintea competitorilor. În același timp, adaptarea eficientă poate reduce riscurile asociate cu fluctuațiile pieței sau cu schimbările legislative.
Un exemplu frecvent este tranziția către comerțul digital. Multe companii care activau exclusiv în mediul fizic au fost nevoite să își extindă prezența online pentru a răspunde cererii consumatorilor.
Tehnologia ca motor al transformării
Tehnologia joacă un rol central în transformarea mediului de afaceri. Automatizarea, analiza datelor și inteligența artificială oferă companiilor instrumente noi pentru a îmbunătăți procesele interne și pentru a înțelege mai bine comportamentul consumatorilor.
Utilizarea tehnologiilor moderne permite firmelor să optimizeze lanțurile de aprovizionare, să reducă timpul de producție și să îmbunătățească experiența clienților. În același timp, digitalizarea creează oportunități pentru apariția unor modele de afaceri complet noi.
Companiile care adoptă rapid aceste tehnologii pot obține un avantaj competitiv important. În schimb, organizațiile care întârzie să se adapteze pot pierde teren într-o piață tot mai dinamică.
Importanța leadershipului și a culturii organizaționale
Succesul procesului de adaptare depinde în mare măsură de modul în care este condusă organizația. Liderii care înțeleg tendințele economice și care pot lua decizii strategice rapide contribuie la menținerea stabilității în perioadele de schimbare.
În același timp, cultura organizațională are un rol important în modul în care companiile răspund la provocări. O organizație care încurajează inovarea și învățarea continuă poate reacționa mai eficient la schimbările pieței.
Angajații care sunt implicați în procesul de dezvoltare și care au acces la programe de formare profesională pot contribui la crearea unor soluții inovatoare și la îmbunătățirea performanței organizației.
Globalizarea și competiția economică
Globalizarea a intensificat competiția între companii. Firmele nu mai concurează doar cu organizații locale, ci și cu companii din alte regiuni ale lumii. Această competiție globală determină companiile să investească mai mult în eficiență și inovare.
În același timp, globalizarea creează oportunități pentru extinderea pe piețe noi. Companiile care reușesc să își adapteze produsele și serviciile la cerințele diferitelor regiuni pot beneficia de oportunități importante de creștere.
Cu toate acestea, extinderea internațională implică și provocări, precum diferențele culturale, reglementările locale sau fluctuațiile economice.
Importanța informațiilor economice
Într-o economie complexă și dinamică, accesul la informații economice devine esențial pentru luarea deciziilor strategice. Analizele pieței, studiile economice și monitorizarea tendințelor pot oferi companiilor o imagine mai clară asupra mediului în care operează.
Antreprenorii și managerii care urmăresc constant evoluțiile economice pot identifica mai ușor oportunitățile și pot evita riscurile asociate schimbărilor de pe piață. Pentru cei interesați de evoluțiile economice, sociale și politice, pot fi utile și sursele de informare cu știri actualizate, unde sunt analizate frecvent schimbările care influențează mediul de afaceri.
Accesul la informații relevante contribuie la luarea unor decizii mai bine fundamentate și la dezvoltarea unor strategii eficiente.
Un mediu economic în continuă evoluție
Economia modernă este caracterizată de schimbări constante și de o competiție tot mai intensă. În acest context, investițiile și adaptarea rapidă devin elemente esențiale pentru succesul companiilor.
Firmele care reușesc să investească în tehnologii moderne, să dezvolte produse inovatoare și să răspundă rapid la schimbările pieței pot transforma provocările economice în oportunități de dezvoltare. În același timp, leadershipul eficient, cultura organizațională orientată spre inovare și accesul la informații relevante pot contribui la consolidarea poziției unei companii pe piață.
Pe termen lung, capacitatea de a se adapta la un mediu economic în continuă schimbare va continua să fie unul dintre factorii decisivi care separă companiile de succes de cele care întâmpină dificultăți în menținerea competitivității.
-
acum 2 zileThe List Estates: Chiriile accelerează în 2026, în timp ce tranzacțiile de vânzare încetinesc pe fondul prudenței cumpărătorilor
-
Imobiliareacum 2 zileCONSTRUCȚIILE SUSTENABILE ȘI REZILIENȚA: BĂNCILE ȘI ASIGURATORII – PARTENERI CHEIE LA NIVEL GLOBAL
-
Uncategorizedacum 2 zileScrisoare deschisă privind accesul pacienților oncologici la servicii de radioterapie și utilizarea capacităților disponibile
-
Imobiliareacum 2 zileRomânii încep să calculeze corect: locuința „verde” nu mai e un moft, ci o investiție care se plătește singură
-
Uncategorizedacum 18 oreReal-Sol: Accesul mai dificil la finanțare redefinește piața imobiliară — cine nu este pregătit, iese din joc în 2026
-
Uncategorizedacum 18 orePeste 14 milioane de oaspeți, 9,5 milioane de camere vândute și o campanie aniversară care pune în prim-plan oamenii, comunitățile și experiențele construite în timp
-
Companiiacum 18 oreSEO pentru „brand mentions”: cum influențează mențiunile fără link autoritatea unei firme în Google și AI
-
Uncategorizedacum 15 oreDispozitive care fac mai mult: HONOR 600 Lite și MagicPad 4 duc creativitatea și productivitatea la un alt nivel






