Evenimente
DNA ar trebui să se sesizeze!/Suspiciuni de corupție la nivelul conducerii ANP!/Transferurile angajaților – FOLOASE NECUVENITE? – Ziarul Incisiv de Prahova
Organizația Națiunilor Unite, prin Rezoluția 33/40 din 29 nov. 1985, a adoptat un set de reguli de uniformizare privind aplicarea justiției delincvenților minori, denumite și REGULILE DE LA BEIJING, reguli care – deși cu oarecare întârziere, caracteristică – capătă reflexe și în România. Principiul de bază, conform căruia ”interesul minorului primează”, s-a impus la noi acestui set de reguli și grație Convenției ONU privind drepturile copilului, adoptată în 1989 și ratificată un an mai târziu de România, apoi regăsit în Legea 272/2004 privind drepturile copilului și în alte norme, dezvaluie Vitalie Josanu de la sindicatul Diamantul.
Trebuie reținut, că pe lângă acest principiu, nu mai puțin importante sunt dispozițiile legate de nevoia specializării organelor judiciare, așa cum o găsim clar precizată la art. 6: ”Persoanele care o exercită vor trebui să fie special pregătite şi formate pentru a se folosi de această pregătire în mod judicios şi conform funcţiilor şi mandatelor respective”. Nu întâmplător, art. 41 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară reglementează judecarea cauzelor cu minori de către tribunale specializate.
Regula 12 de la Beijing (Regula 85 ONU pentru protecția copiilor privați de libertate), se referă direct și explicit la polițiști: ”Pentru a se achita mai bine de funcţiile lor, ofiţerii de poliţie care se ocupă frecvent sau exclusiv de minori sau care se consacră, mai ales, prevenirii delincvenţei juvenile trebuie să primească o instruire şi o formaţie specială. În marile oraşe, ar trebui să fie create în acest scop servicii speciale de poliţie.” Dacă, în România, principiul specializării se regăsea la nivel de Parchete (până în 1989 a existat câte un procuror specializat în cauzele cu minori, renunțându-se în 1990 la această organizare), la Poliție aceste directive au fost aplicate prin personal specializat în cadrul serviciilor judiciar – care a urmat specializări – și a funcționat până prin 2005. Ulterior, această linie de muncă a dispărut.
Deși căzuta ca din cer, decizia ministrului Marcel Vela de organizare a unei structuri de Siguranță Școlară satisface întrucâtva aceste cerințe, dacă observăm că motivația sa era legată de ”combaterea infracționalității și violenței în școli și vecinătatea acestora”! https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/marcel-vela-anunta-infiintarea-directiei-pentru-siguranta-scolara-in-cadrul-politiei-romane-1365239 Faptul că nu s-a arătat preocupat de întreaga problematică a minorilor arată că inițiativa sudorului ajuns ministru de interne n-a avut ca izvor Regulile de la Beijing. A fost o măsură de PR și aceasta prost aplicată, astfel încât – încă de la ”facere” – scopul de combatere a infracționalității a fost uitat și Poliția Română s-a dotat cu o nouă structură de prevenire, intrând la concurență cu cea veche, care oricum își stabilise locul de acțiune în unitățile școlare. Apoi, dotată cu funcții atractive, structura de siguranță școlară a absorbit o mulțime de obligații, relații, nevoi, autosuficiențe.
Nu știu dacă reacția SPR Diamantul a avut vreun rol, cert este că după această poziție https://vestea.net/politia-scolara-raporteaza-dar-nu-ancheteaza/?fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTEAAR1nHyBnEFOqC7MSFHaVArjuhXzXTPA6lQD8pFsPbMwrGytviE585Tp1OJ0_aem_AYFDeOCMVqAWnwKvM6gWw1Y3C44vOuMo1CyV88ESHfLKbkD3SCDbFftG-JJUwYYINki9ojs4lcYzQynOmW1Xdmwa IGPR a decis extinderea atribuțiilor lucrătorilor de siguranță școlară și în domeniul cercetării judiciare, ce-i drept în variante restrânse, doar pentru un set dintre infracțiuni, obligatoriu cu autori cunoscuți și săvârșite în incinta unităților școlare. Bine și așa, decât deloc!? Doar că – între timp – câteva structuri județene care nu aveau încadrați polițiști cu experiență în cercetarea penală, fiind pline de ”ajutători de băgători în seamă”, s-au blocat în dosare și atunci – în loc să rezolve problema punctual – IGPR vine cu soluția radicală a ridicării avizului tuturor polițiștilor din cadrul acestor structuri, cam 200 de polițiști la nivel național! Între noi fie vorba, nici nu prea aveau cu cine rezolva, câtă vreme la Direcție funcționează ofițeri direcționali care nu știau cum arată un dosar penal.
Ca să înțelegem rostul deciziei de a ”scoate din producție” cca 200 polițiști, am cerut IGPR-ului câteva date, am și primit răspuns. Se pare că ne confruntăm cu unele probleme de analfabetism funcțional la prutătoarea de vorbe de la centru, Olga Menaev, la care vedem deja de mai multă vreme că întâmpină dificultăți în înțelegerea adreselor (solicitărilor) noastre, puncyeaza Vitalie Josanu. De aceea, ne vedem văduviți de posibilitatea corelării și interpretării unor date de interes. Am cerut, de exemplu, numărul total al polițiștilor cu aviz de poliție judiciară și numărul polițiștilor de siguranță școlară care pierd acest aviz, ca urmare a dispoziției din 1 martie 2024. Oricum ar fi, în condițiile crizei de personal, 200 de polițiști nu e un număr de neglijat iar dacă ne raportăm la necesitatea specializării polițiștilor în cauzele cu minori, numărul prezintă deja cu totul alte valențe! Putem vedea măcar din statistica privind infracțiunilor în care sunt implicați minori:
La întrebarea noastră legată de Nota de fundamentare și studiul de impact care au stat la baza deciziei de modificare a Dispoziției 118/2022 (speram să nu vorbim despre părerologi) Olga Menaev ne spune că ”Această modificare a avut în vedere consolidarea rolului de prevenire și prezență activă în unitățile de învățământ a polițiștilor din cadrul structurilor de siguranță școlară”. Mai pe românește, deși la nivelul fiecărei unități județene aveam câte o structură de prevenire (CAPC) cu 2-3 lucrători, la care se adaugă structurile județene MAI, Agenția Națională Antidrog și Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, Inspectorul General crează o nouă mega structură de prevenire în care topește un lucrător de la poliția rutieră, cei 2-3 lucrători de prevenire și încă 5-6 lucrători de siguranță școlară! Cam 10 polițiști pe prevenire + 2 structuri specializate, una pe droguri și alta pe trafic de persoane: un adevărat lux, în condițiile în care criza de personal în structurile operative bate în 50%!
Din statistica pusă la dispoziție de IGPR, constatăm o creștere de la an la an a infracțiunilor la viața sexuală, un volum ce ar fi impus măsuri urgente, ce trebuiau să găsească pandant și în politicile de reorganizare. Or, în condițiile actuale, Poliția Română desființează singura structură specializată în cercetarea delincvenței juvenile, în loc să o dezvolte. Mai urât este că nu așează nimic în loc.
Am întrebat mai mulți șefi de diferite nivele, cu ce se vor ocupa cei 8-10 polițiști de prevenire în perioada vacanței – atâta vreme cât nu vor mai avea de lucru în dosare penale – și mulți dintre ei mi-au indicat activitatea în tabere. Doar că în fiecare județ se organizează maxim 3-4 tabere, iar într-o singură deplasare pe săptămână, un singur lucrător rezolvă satisfăcător nevoile de prevenire. Pentru ceilalți – în lipsă de idei – propunem IGPR achiziționarea de umbreluțe cu șezlong, pe care să le amplasăm în curtea inspectoratelor, ori măcar un set de undițe… găsim noi balta potrivită. Râdem-glumim, dar în mod vădit s-a comis o mare eroare: în loc să topească practic structurile de siguranță școlară în Compartimentele de Prevenire, conducerea Poliției Române avea prilejul să revadă Regulile de la Beijing și să organizeze o structură specializată în cercetarea cauzelor privind minorii.
Foarte probabil, din orgoliu, nu se va reveni niciodată asupra modificărilor Dispoziției 118/2022, chiar dacă multă lume – am văzut că, deși am fost primii, nu suntem nici singurul sindicat cu opinii critice – recunoaște că acestea au fost pripite, am zis-o și eu încă de la început https://sprd.ro/?p=2626. Faptul că mulți lucrători de siguranță școlară – avem și destui nemulțumiți – sunt satisfăcuți de perspectiva de a trage mâța de coadă, nu reprezintă un motiv serios al menținerii deciziei, câtă vreme îndepărtează Poliția Română de principiile convențiilor internaționale ratificate de România. Simt nevoia să repet: ”spețele privind minorii – chiar dacă nu sunt neapărat de o complexitate sporită – sunt de oarecare finețe procedurală și chiar tehnică. Audierea unui minor reprezintă mereu o provocare pentru organul judiciar, cu particularități ce impun abilități de comunicare aparte, niscaiva psihologie și câte ceva din științele educației, deprinderi care – odată intrat într-un mecanism continuu – ți le formezi, te specializezi, astfel încât să abordezi cu maximă eficiență orice provocare. Cercetările privind minorii confirmă constatările psihologilor potrivit cărora și minorul agresor are în spate probleme psihologice nerezolvate, ”mărunțișuri” care – dincolo de ”satisfacția” unei soluții – trebuie să antreneze prioritar măsuri de protecție/reinserție socială. Pentru asta, odată intrat în contact cu copilul – victimă sau agresor – trebuie să ai capacitatea „să-l citești”, să-i inspiri încredere, să empatizezi, într-un cuvânt să stăpânești o serie de abilități, ce definesc ”specializarea”!
Din nou, atrăgeam atenția în privința camerelor de audiere și nu dintr-o plăcere proprie de șicană (știam, desigur situația, dar gestul putea fi luat și ca un semnal de alarmă), ci în interesul urgentării organizării și dotării acestora. Extrem de importantă mi se pare și amenajarea unei camere de audiere pentru minori: ”importanța audierii unui minor într-un mediu cât mai familiar lui, evitând cât de mult poți, factori de stres care ar putea fi provocați de purtările cu mașinile poliției de la un sediu de poliție la altul, ambianța specifică unităților de poliție ori parchet, provocând un soi de intimidare, suficient cât să inhibe. Cele mai eficiente interacțiuni cu minorii sunt atunci când acestea se produc într-un spațiu prietenos, de aceea multe dintre Parchete – desigur, plasate la alt nivel de inteligență managerială – au amenajat spații speciale de audiere a minorilor, vopsite în culori blânde, cu jucării în preajmă… Acestea sunt însă prea puține, raportat la volumul solicitărilor, de aceea, soluțiile aflate la îndemâna Poliției Române constau în susținerea unor structuri de poliție judiciară specializate în cauzele cu minori (chiar cu varianta reorganizării, în această direcție, a Poliției Școlare) și dotarea acesteia cu tehnica audio-video care să le asigure mobilitate, astfel încât interacțiunile cu minorii să se petreacă în variante în care oficialitatea actelor de procedură penală să nu anuleze cu totul senzația minorului de familiaritate”.
Răspunsul primit, tot prin intermediul Olgăi Menaev e cât se poate de indiferent și lisit de perspectivă, tot din ciclul Radio Erevan. Ce întreb eu:
Și ce (vrea) să ne răspundă ”responsabilul” cu Legea 544/2001:
În mod vădit, aceste formulări evazive, arată că Poliția Română era total nepregătită la data de 01.03.2024 în ceea ce privește funcționalizarea camerelor de audiere. Să afirmi că ai cel puțin o cameră de audiere/județ, asta înseamnă să nu ai habar de volumul cercetărilor într-un județ. A… și să revenim la minori, cred că nu avem vreun naiv să găsească în acest răspuns și oarecare atenție acordată minorilor.
Acum, pe final, dacă nu se poate dezvolta din structura de siguranță școlară o structură specializată dedicată delincvenței juvenile, cu lucrători în subunități, măcar, într-o variantă de trecere/compromis, propun să se organizeze un compartiment specializat în cadrul Serviciului de Investigații Criminale, așa cum a funcționat până prin 2005. O variantă ar fi să absoarbă, cu tot cu funcții, polițiștii cu experiență în cercetarea penală din structurile de siguranță școlară, mai precizeaza Vitalie Josanu. (Sava N.).
Bibliografie:
Practici și norme privind sistemul de justiție juvenilă din România, Ministerul Justiției – UNICEF, 2003, 186 pp.
Ana Călin, Sorina Stanciu, manuela Roxana Iorga, Regulile de la Beijing cu privire la evaluarea de către serviciul de probațiune a minorilor care au săvârșit fapte penale, în EIRP Proceedings, vol. 3, 2008, pp. 137-143.
Regulile de la Beijing, https://anp.gov.ro/wp-content/uploads/sites/33/Documente%20utile%20pdf/AnsamblulregulilorminimealeNatiunilorUnitecuprivirelaadministrareajustitieipentruminori(Regulile%20de%20la%20Beijing).pdf
În cadrul parteneriatului dintre Federația Română de Judo și Primăria Sectorului 2 București, la Școala Gimnazială nr. 39 a avut loc o nouă acțiune dedicată promovării judo-ului și valorilor sale în rândul copiilor.
La invitația Federației Române de Judo, ACS Motiuashi București, club din Sectorul 2, a prezentat celor aproximativ 100 de elevi participanți la programul „Școala de Vară” o demonstrație prin care cei mici au putut descoperi o parte dintre tainele frumosului nostru sport.
🥋 Sportivii Bârziloiu Darius, Grigore Darius, Dincă Victor și Smărăndeanu Mircea au prezentat elemente specifice judo-ului, într-o întâlnire în care sportul s-a împletit firesc cu educația, disciplina și respectul.
Un moment aparte l-a reprezentat faptul că Bârziloiu Darius, Grigore Darius și Dincă Victor sunt chiar elevi ai Școlii Gimnaziale nr. 39, revenind de această dată în fața colegilor lor în calitate de judoka.
Demonstrația a fost coordonată de Sensei Adrian Szekely, antrenor coordonator al ACS Motiuashi și vicepreședinte al Federației Române de Judo, alături de Dorel Rumega, președintele Colegiului Central al Arbitrilor din cadrul Federației Române de Judo.
ACS Motiuashi București este condus de președintele clubului, Violeta Becelea Szekely, și reprezintă unul dintre cluburile de judo active chiar în comunitatea Sectorului 2.
🤝 Mulțumim Primăriei Sectorului 2 pentru deschiderea și sprijinul acordat acțiunilor prin care sportul ajunge mai aproape de copii, precum și conducerii Școlii Gimnaziale nr. 39, în mod special domnului director adjunct Dan Gheorghe, pentru primire și implicare.
Pentru Federația Română de Judo, asemenea acțiuni reprezintă mai mult decât simple demonstrații sportive. Ele sunt o investiție în educație, în caracter și în generațiile care vin.
Judo-ul începe pe tatami, dar lecțiile sale rămân pentru toată viața. 🥋❤️
Evenimente
O româncă din Top 100 Români de Pretutindeni atrage 500.000 de lire sterline pentru startup-ul său din Marea Britanie
FlairMakers, compania fondată de Raluca Epureanu, construiește infrastructura digitală pentru o nouă piață a muncii în HoReCa și este deja prezentă în România
O româncă plecată din Constanța, care a ajuns să lucreze la cel mai înalt nivel în industria ospitalității mondiale, atrage acum capital britanic pentru compania pe care a construit-o între Londra și România.
FlairMakers, startup-ul fondat de antreprenoarea română Raluca Epureanu, a încheiat o rundă de finanțare pre-seed de 500.000 de lire sterline, condusă de SFC Capital, unul dintre cei mai activi investitori seed din Marea Britanie, alături de investitori angel. Compania dezvoltă o platformă digitală pentru industria ospitalității și este deja activă atât în Marea Britanie, cât și în România. Recent, FlairMakers a fost desemnată Hospitality, Tourism & Events StartUp of the Year în cadrul London UK StartUp Awards 2026.
Pentru RePatriot, povestea FlairMakers este mai mult decât succesul unei companii. Este un exemplu concret al felului în care diaspora poate transforma experiența internațională în capital, tehnologie, know-how și rețele care creează valoare și pentru România.
„Raluca Epureanu este un exemplu remarcabil al unei generații de români care nu mai trebuie privită prin paradigma plecării și întoarcerii. Ea arată că există ceva mult mai puternic: conectarea. Poți pleca din Constanța, poți construi o carieră internațională extraordinară, poți învăța în marile centre ale lumii și apoi poți construi o companie globală care operează și în România. Pentru noi, acesta este sensul profund al RePatriot. Nu vrem doar ca românii din diaspora să se întoarcă acasă. Vrem ca România să fie conectată permanent la competența, capitalul și energia lor. FlairMakers este o dovadă că această legătură poate produce valoare reală.”, spune Marius Bostan, inițiator RePatriot.
De la Constanța la Oxford și de la Marriott la propriul startup
Raluca Epureanu are o experiență de aproximativ 20 de ani în industria ospitalității, construită pe patru continente și în 30 de țări.
A absolvit Academia de Studii Economice din București, apoi a urmat un Executive MBA la Saïd Business School, University of Oxford, devenind prima româncă beneficiară a bursei Forté pentru femei în cadrul unui program EMBA. În 2022, a fost inclusă de Poets & Quants în clasamentul „The Best & Brightest Executive MBAs”.
Timp de peste 15 ani, Raluca a lucrat pentru Marriott International, unde a parcurs drumul de la un stagiu în Statele Unite până la poziția de Senior Director of Events pentru regiunea Asia-Pacific, cu sediul la Hong Kong. În acest rol a coordonat o organizație care acoperea 750 de hoteluri, 23 de branduri din 24 de țări și o echipă de 175.000 de oameni.
În 2023, Raluca Epureanu a fost inclusă în Top 100 Români de Pretutindeni, inițiativa RePatriot care recunoaște anual performanțele profesioniștilor și antreprenorilor români din diaspora.
Astăzi, experiența acumulată în marile organizații ale industriei este transformată într-o companie de tehnologie care încearcă să schimbe modul în care oamenii și companiile lucrează în HoReCa.
Ce face, de fapt, FlairMakers?
Pe înțelesul tuturor: FlairMakers ajută un hotel sau un restaurant să găsească rapid oamenii potriviți atunci când are nevoie de ei, iar profesioniștilor le permite să-și transforme experiența într-o carieră mai flexibilă și mai multe surse de venit.
Un hotel poate avea nevoie de un bucătar pentru un weekend aglomerat, un restaurant poate avea nevoie de un somelier, un eveniment poate necesita personal suplimentar, iar o companie poate avea nevoie temporar de un manager cu experiență.
În locul recrutării clasice sau al rețelelor informale de recomandări, FlairMakers creează un sistem digital în care companiile pot accesa profesioniști independenți verificați. Dar platforma nu se oprește la „matching”. Ea integrează verificarea, trainingul, conformitatea, contractarea, plățile și controlul calității – exact acele elemente care fac dificilă astăzi colaborarea flexibilă la scară.
De aceea, FlairMakers poate fi privită nu doar ca o platformă de recrutare, ci ca infrastructură digitală pentru o nouă piață a muncii în HoReCa.
„Noi construim acest sistem”
Raluca Epureanu, co-fondator și CEO FlairMakers explică schimbarea pe care încearcă să o producă FlairMakers: „Ospitalitatea a pornit dintotdeauna de la premisa că există doar două moduri de a lucra: angajare sau agenții. Există și un al treilea, iar cei mai buni profesioniști din industrie îl trăiesc deja: același somelier lucrează ture în trei localuri, ține cursuri de degustare și oferă consultanță pentru liste de vinuri. Un singur set de competențe, mai multe surse de venit. Nimeni nu a construit însă sistemul care să facă acest model sustenabil, așa că totul funcționează pe grupuri de WhatsApp și pe favoruri. Noi construim acest sistem. Industria se tot întreabă cum să îi aducă pe oameni înapoi. Răspunsul este simplu: să nu le mai ceară să se încadreze într-un model pe care l-au respins deja.”
Este ideea care stă la baza ceea ce compania numește „portfolio career” – o carieră în care un profesionist își poate valorifica aceeași competență în mai multe contexte, pentru mai mulți clienți și prin mai multe surse de venit.
Nu doar o platformă. Infrastructura din spatele ei
Pentru ca acest model să funcționeze într-o industrie în care siguranța, calitatea și conformitatea sunt esențiale, tehnologia trebuie să rezolve problemele mai puțin vizibile ale colaborării.
Alexis Sikorsky, co-fondator și CTO FlairMakers, explică de ce: „Nimeni nu adoptă talentul flexibil la scară până când nu sunt rezolvate părțile mai puțin spectaculoase: identitate, verificare, conformitate, contractare, plăți internaționale. Un grup hotelier nu va rezerva un freelancer cu aceeași încredere cu care angajează un om cu contract permanent decât atunci când platforma preia toată această responsabilitate. Runda de față finanțează exact acest nivel, astfel încât un local din Londra și unul din București să funcționeze pe aceeași infrastructură.”
Finanțarea atrasă va susține dezvoltarea produsului și tehnologiei, precum și extinderea rețelei FlairMakers în Marea Britanie. În paralel, compania are deja activitate în România și a încheiat recent un parteneriat cu Academia de Studii Economice din București, universitatea absolvită de Raluca.
Următoarea schimbare: cariera nu mai trebuie să însemne un singur angajator
Massimiliano Savarese, co-fondator și Human Capital Expert FlairMakers, vede în schimbarea propusă de companie o transformare mai largă a pieței muncii: „Am văzut această schimbare în alte industrii de-a lungul carierei mele în zona de capital uman: profesioniști veritabili care trec la cariere de tip portofoliu și companii care au nevoie de acces flexibil la talent verificat. Ospitalitatea este următoarea. Majoritatea platformelor se opresc la matching; FlairMakers a mers mai departe și a construit infrastructura completă, de la training și conformitate până la plăți și controlul calității. De aceea i-am susținut din prima zi.”
Un apel către HoReCa din România: viitorul este deja aici
RePatriot îi invită pe managerii din industria ospitalității să testeze noul model. Managerilor din HoReCa le spunem: dacă aveți nevoie de oameni buni, verificați FlairMakers. Platforma vă oferă acces la profesioniști din operațiuni, management și zona executivă, fără să fiți limitați de modelul tradițional de recrutare.
Iar dacă lucrați în HoReCa, înscrieți-vă pe FlairMakers. Piața muncii se schimbă, iar viitorul aparține tot mai mult profesioniștilor care își pot transforma competențele în proiecte, oportunități și mai multe surse de venit.
flairmakers.com – platforma pentru noua generație de profesioniști din HoReCa
FlairMakers și lecția pentru România: diaspora poate aduce capital de încredere, nu doar bani
Povestea FlairMakers se leagă direct de o altă inițiativă susținută de RePatriot: RO-SEIS, mecanismul propus pentru stimularea investițiilor private în startup-urile românești.
Raluca Epureanu este inițiatoarea RO-SEIS, propunere prezentată în premieră la prima masă rotundă RISE România, găzduită de Senatul României la 22 aprilie 2026, sub patronajul RePatriot și cu susținerea unei coaliții de 14 organizații din ecosistemul antreprenorial. Mecanismul este inspirat de schema britanică SEIS și urmărește să creeze condițiile prin care capitalul privat să fie orientat către startup-uri cu potențial de creștere.
Este aceeași filozofie care stă în spatele RePatriot: românii din diaspora nu sunt doar o comunitate care trimite bani acasă. Sunt antreprenori, investitori, profesioniști, cercetători, manageri și creatori de rețele internaționale. În ultimii ani, RePatriot a urmărit tocmai această transformare: de la relația emoțională cu diaspora la o relație bazată pe încredere, dialog, oportunități și dezvoltare.
„FlairMakers ne arată foarte concret ce înseamnă o Românie conectată la diaspora. Raluca nu a adus doar o idee în România. A adus experiență acumulată în 30 de țări, standarde învățate într-o companie globală, educație de la Oxford, o echipă internațională, tehnologie și acces la capital. Asta este forța adevărată a diasporei. Noi nu construim doar evenimente ci construim încredere. Iar încrederea poate deveni capital, capitalul poate deveni investiție, investiția poate deveni companie, iar compania poate crea locuri de muncă și prosperitate.”, spune Marius Bostan, antreprenor și investitor în serie.
Despre RePatriot
RePatriot este o inițiativă a Romanian Business Leaders care urmărește reconectarea românilor din diaspora cu România prin antreprenoriat, investiții, transfer de know-how și proiecte de dezvoltare. Printre proiectele RePatriot se numără Top 100 Români de Pretutindeni, inițiativa anuală de recunoaștere a performanțelor românilor din diaspora, precum și proiecte dedicate investițiilor și transferului de competență, inclusiv RISE România și propunerea RO-SEIS. RePatriot nu construiește doar legături între România și diaspora, construiește punți prin care talentul, capitalul și experiența românilor din lume pot deveni forțe de dezvoltare pentru România.
Despre FlairMakers
Platforma FlairMakers: www.flairmakers.com este o platformă de tip talent-as-a-service pentru industria ospitalității, care conectează companiile cu profesioniști freelance verificați și gestionează infrastructura necesară colaborării: training, conformitate, contracte, plăți și controlul calității. Platforma acoperă trei niveluri de expertiză – operațiuni, management și executive & advisory – și operează în Marea Britanie și România.
Contacte media:
RePatriot – Andra Maxim, manager comunicare – andra@vossreview.com | telefon +40 726 550 801
Raluca Epureanu, co-fondator și CEO FlairMakers – raluca@flairmakers.com | +44 777 400 7434
Recenta decizie a agenției de rating Fitch de a menține calificativul României – într-un moment de puternică presiune macroeconomică – aduce în prim-plan mecanismele subtile din spatele echilibrului politic și financiar al țării. O analiză atentă a contextului arată că, dincolo de bilanțul dificil al executivului, factorul determinant pentru încrederea piețelor internaționale a fost garanția instituțională și credibilitatea personală oferite de la Palatul Cotroceni.
Un sprijin politic dus până în ultimul moment
Comportamentul public al președintelui Nicușor Dan după prezentarea evaluării Fitch ilustrează o strategie de protejare a stabilității naționale. Deși raportul agenției putea fi interpretat și speculat politic ca un eșec al executivului, președintele a ales o abordare temperată, evitând să adauge tensiune peste o situație deja fragilă.
Acest gest confirmă o realitate politică importantă: susținerea acordată Guvernului Bolojan și partidelor din coaliție a fost fermă și necondiționată până în ceasul al 13-lea, inclusiv după încheierea mandatului. Prin refuzul de a escalada verbal situația, președintele a oferit o dovadă clară de toleranță și sprijin față de stabilitatea guvernamentală, prioritizând interesul general în detrimentul reglărilor de conturi politice.
Miza din spatele cifrelor și dinamica negocierilor cu Fitch
Contextul financiar pe care s-a sprijinit decizia agenției este unul extrem de complex. Evaluarea inițială a experților Fitch arăta spre o retrogradare iminentă a ratingului suveran, decizie justificată de tabloul economic dificil: presiunile inflaționiste care au afectat puterea de cumpărare, deciziile de înghețare a salariilor și pensiilor și riscul persistent de a fi încadrați la categoria de risc major (junk).
În ciuda acestor vulnerabilități și a presiunii uriașe pe finanțele publice, autoritățile române au reușit să evite scenariul negativ. Întrebarea esențială este cum a fost posibil acest lucru, în condițiile în care datele economice brute erau deja cunoscute de piețe.
Răspunsul nu a stat în prezentarea unor indicatori noi, ci în garanțiile de conduită fiscală. În timp ce autoritatea altor actori politici s-a erodat considerabil pe parcursul mandatului, Nicușor Dan a rămas interlocutorul strategic în care partenerii externi au avut încredere totală.
Presedinția ca garant al disciplinei bugetare
Miezul deciziei agenției Fitch se regăsește în angajamentul ferm comunicat de președinte: indiferent de fluctuațiile politice, de negocierile dintre PSD, PNL și celelalte partide sau de componența viitorului guvern, linia de sobrietate bugetară va fi menținută sub stricta sa supraveghere.
Garanția oferită piețelor financiare s-a bazat pe câteva puncte cheie:
- Continuitatea reformelor: Asigurarea că disciplina fiscală nu va depinde de configurația politică de la Palatul Victoria.
- Rigurozitatea legii bugetului: Angajamentul că viitorul buget va fi construit pe baze solide și reale, eliminând riscul derapajelor financiare din anii precedenți.
- Autoritatea instituțională: Poziționarea președintelui ca ancoră de stabilitate capabilă să impună limite clare în gestionarea banului public.
Un răgaz crucial pentru economia națională
Obținerea acestei reevaluări oferă României o gură de aer absolut necesară pentru recalibrarea politicilor economice. În timp ce bilanțul guvernamental a lăsat în urmă vulnerabilități vizibile, intervenția și credibilitatea președintelui Nicușor Dan au fost elementele care au înclinat balanța, împiedicând retrogradarea financiară și menținând țara pe o trasă de stabilitate.
