Connect with us

Stiri economice

Economia României-fotografia momentului: cum stăm cu datoria, cu reformele și ce ne facem cu discrepanțele dintre regiuni. București are un PIB/ capita de 177% din media UE, în timp ce Moldova e blocată la sub 50%

Publicat

pe

​În ultimii ani, economia a reușit să treacă peste barierele apărute datorită capacității remarcabile a firmelor private de a se adapta constant la volatiltiățile din piață. Cu toate acestea, ritmul economiei a trecut de la un palpitant Paso Doble post-pandemic la unul de Blues destul de monoton, atât pe plan intern, cât și în străinătate, arată raportul BRD „Perspective economice”, ediția de primăvară.

Muncitori pe stradaFoto: Adrian Ilincescu/ HotNews.ro

Acest lucru s-a întâmplat pe măsură ce motoarele cererii au accelerat în fața inflației crescute, a finanțării mai costisitoare și a regresului semnificativ al comerțul mondial pe fondul adâncirii fragmentării geo-economice.

Economia zonei a fost ca un agent 007 care e evitat în mod repetat glonțul rece al recesiunii tehnice.

În cele din urmă, a reușit să obțină un avans slab de 0,4%, după un 3,4% în 2022. Dinamica mai redusă a fost legată în primul rând de slăbiciunea manifestată de economia germană, al cărei model de afaceri se bazează pe energie ieftină din Rusia.

Consumatorii americani au dat dovadă de o mai mare nonșalanță decât omologii lor europeni în a se ospăta din „borcanul cu miere”, reprezentat de economiile în exces din perioada pandemiei. De asemenea, diferența de integrare relativă a inovației digitale/AI în producerea de bunuri și servicii a făcut ca SUA și-a extins avantajul productivității față de Europa.

Creșterea economică a României, deși sub potențial, a fost solidă în comparație cu multe economii avansate și similare

Ungaria și Republica Cehă au simțit gustul amar al unei ușoare contracții, în timp ce economia poloneză a fost aproape de stagnare. PIB-ul României a crescut cu 2,1% în 2023, în reducere de turație de la 4,1% în 2022.

În termeni absoluți, PIB- ul s-a ridicat la ~324,6 miliarde EUR (17.030 EUR pe cap de locuitor). Acest lucru s-a tradus în progrese în ceea ce privește convergența reală, PIB-ul pe cap de locuitor (la PPS) atingând 78% din media UE27 (față de 76% în 2022).

Dar discutăm despre o economie cu mai multe viteze, arată raportul BRD, publicat vineri.

În termeni absoluți, PIB- ul a crescut la circa 324,6 miliarde EUR (17.030 EUR pe cap de locuitor), dar cu dezechilibre/inegalități în creștere. București-Ilfov are un PIB pe cap de locuitor (la PPS) de 177% din media UE27, în timp ce regiunea Nord-Est a rămas blocată la sub 50%.

Anul 2023 a marcat o noutate – investițiile au înlocuit consumul ca principal motor de creștere

Activitatea de investiții, susținută din fonduri UE, a fost direcționată în principal către proiecte de infrastructură de amploare, în special în transportul rutier și rețelele locale de utilități, precum și în extinderea capacității de producție a energiei regenerabile.

A existat o schimbare și în percepția și comportamentul consumatorilor, adică alegerea prețurilor sau cantităților mai mici, urmărirea promoțiilor/reducerilor, întârzierea achizițiilor sau cumpărarea în vrac. Vânzările cu amănuntul par să înregistreze o revenire (+6,5% a/a în 2M’24) încurajate de creșterea constantă a salariului net real și de îmbunătățirea condițiilor de creditare, mai arată Raportul BRD.

Perspectivele sunt bune, dar trebuie ținut cont de fragilitățile actuale ale peisajului economic: riscul geopolitic sporit, forțele stagflaționiste din economia globală, adâncirea divergenței macroeconomice transatlantice.

Prioritatea imediată pentru România ar trebui să fie restabilirea echilibrelor macroeconomice care să o poziționeze mai bine în noua etapă de creștere. De asemenea, ar fi utilă o coordonare mai puternică a mixului de politici.

Inflație – Vulcanul doarme

La sfârșitul anului 2023, inflația s-a apropiat de nivelul de dinainte de pandemie în majoritatea economiilor pentru prima dată. În România, inflația se situează în prezent peste cea din țările vecine din cauza impactului modificărilor fiscale adoptate la începutul anului, supraperformanța economiei românești ducând la presiuni inflaționiste mai puternice din partea cererii, dar și a particularităților privind structura coșului de consum intern.

Situația fiscală a României este deosebit de complicată din cauza unei constelații de factori, inclusiv structurali.

România a intrat în pandemie cu cel mai mare deficit structural din regiune (peste 5% din PIB) – reflectând un nivel cronic scăzut al veniturilor fiscale (27% din PIB) și o inflexibilitate sporită a cheltuielilor (cheltuielile cu personalul plus asistența socială reprezentând peste 80% din veniturile fiscale).

Lucrurile s-au înrăutățit, la fel și în restul UE, de cascada de crize și tensiuni (pandemie, război, climă etc.), care s-au adăugat problemelor structurale (îmbătrânirea populației, rată ridicată de inactivitate, disparități puternice între regiuni etc.)

Ajustarea fiscală s-a oprit în 2023

Deficitul fiscal (metodologie națională, bazată pe cash) s-a menținut practic la același nivel ca în 2022 (89,9 miliarde lei sau 5,68% din PIB), deși ținta inițială de deficit a fost de 4,4% din PIB.

Guvernul a recurs la o abordare pe mai multe niveluri pentru a evita o „abatere periculoasă” în lumina angajamentelor legate de procedura de deficit excesiv (PDE). Mai exact, limitarea cheltuielilor publice în ultimele 2 luni ale anului (deși cu acumulare de arierate) și utilizarea extinsă a fondului de rezervă pentru cheltuieli neprevăzute (~1,5% din PIB).

Datoria publică (ESA 2010) a continuat să crească anul trecut, ajungând la 48,8% din PIB la sfârșitul lui 2023 (în creștere de la 47,5% la sfârșitul lui 2022). O privire asupra dinamicii datoriei publice relevă o pondere în creștere a datoriei externe în total, legată de capacitatea limitată de absorbție a pieței interne, unde băncile dețin cea mai mare parte.

Datoria publică se bucură de un profil de maturitate prudent, susținut de un mix stabil de instrumente de finanțare (în principal în lei și euro).

Nevoile de finanțare pentru 2024 sunt estimate la 181 miliarde lei sau 10,5% din PIB (față de 205 miliarde lei sau 12,9% din PIB în 2023.

La 26 aprilie, ~48% din nevoile de finanțare au fost acoperite.

Consolidarea fiscală: cu ce viteză?

Strategia fiscală 2024-2026 redesenează calendarul pentru realizarea corecției bugetare, ținând cont de multitudinea de nevoi și provocări (tranziția energetică, cheltuielile militare, îmbătrânirea populației și modernizarea infrastructurii).

Revenirea la un deficit de 3% din PIB ar putea avea loc în anul 2027, cel mai devreme.

Guvernul a schițat o cale ambițioasă a investițiilor publice, estimată să atingă 7,0% din PIB în 2024 și, ulterior, să rămână peste 6% din PIB în 2025/2026. Fondurile disponibile României în cadrul Planului de redresare și rezistență sunt estimate la 28,5 miliarde EUR (10% din PIB-ul 2022).

Până acum, România a primit ~9 miliarde EUR. Cea de-a treia cerere de plată în valoare de 2,7 miliarde EUR (depusă la 15 decembrie 2023) este în prezent în curs de evaluare, cu 74 de etape și ținte (unele destul de ambițioase) care trebuie îndeplinite.

Consiliul Fiscal subliniază riscul unei derapaje repetate (vede un deficit aproape de 6%, sau puțin peste), ca urmare a includerii ex-ante în proiecția bugetară a unor venituri ipotetice în valoare de 19 miliarde lei (1,1% din PIB) , din îmbunătățirea eficienței colectării sau digitalizarea administrației fiscale.

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Stiri economice

Cum să rezolvi obligațiile de transparență pentru proiectele UE Simplu, rapid și fără costuri

Publicat

pe

Implementarea unui proiect finanțat din fonduri europene, fie că este vorba despre PNRR, POR sau alte programe operaționale, este o realizare majoră pentru orice antreprenor sau instituție publică. Totuși, dincolo de beneficiile evidente ale finanțării nerambursabile, managerii de proiect se confruntă frecvent cu un labirint birocratic complex. Una dintre cele mai stricte și obligatorii cerințe prevăzute în manualele de identitate vizuală și în contractele de finanțare este asigurarea vizibilității. Orice beneficiar trebuie să informeze publicul larg despre începerea, dar și despre finalizarea proiectului, prin intermediul unor comunicate de presă oficiale publicate în mass-media.

Provocarea administrativă și costurile ascunse

Deși pare o sarcină administrativă minoră la o primă vedere, respectarea acestei obligații poate deveni rapid o sursă de stres și de cheltuieli inutile. În mod tradițional, antreprenorii pierdeau timp prețios căutând publicații dispuse să preia rapid aceste anunțuri. Mai mult, majoritatea ziarelor și portalurilor de știri percep taxe semnificative pentru publicarea unor simple comunicate obligatorii, generând astfel costuri care afectează bugetul companiei. Pe lângă efortul financiar, procesul greoi de aprobare și obținerea unor dovezi de publicare clare (print screen-uri), care să fie validate fără probleme de auditorii europeni, complicau și mai mult pregătirea dosarului de rambursare.

Soluția digitală: AnuntulNational.ro

Pentru a elimina aceste bariere și a sprijini direct mediul de afaceri din România, a fost dezvoltată platforma AnuntulNational.ro. Aceasta reprezintă o soluție digitală modernă, concepută exclusiv pentru a simplifica la maximum acest proces birocratic. Misiunea platformei pleacă de la un principiu corect: transparența cerută de Uniunea Europeană nu ar trebui să devină niciodată o povară financiară sau administrativă pentru beneficiar. Astfel, portalul oferă un serviciu complet de Publicare anunturi fonduri europene gratuit, permițând managerilor de proiect să își îndeplinească obligațiile legale fără niciun cost ascuns, abonament sau taxă de publicare.

Eficiență, rapiditate și conformitate în 3 pași

Modul de funcționare al platformei este extrem de intuitiv și conceput pentru a economisi timp. În mai puțin de cinci minute, întregul proces este finalizat:

  • Pasul 1: Utilizatorul își creează un cont gratuit, selectează județul în care se implementează proiectul, adaugă titlul și încarcă documentul oficial (comunicatul de presă) în format PDF.
  • Pasul 2: Din momentul încărcării, anunțul devine public instantaneu. Nu există timpi de așteptare pentru aprobări manuale; sistemul asociază imediat un URL unic și o dată de publicare oficială.
  • Pasul 3: Cel mai mare avantaj pentru beneficiari este generarea automată a dovezilor de publicare în format PNG. Aceste documente atestă clar prezența online a anunțului și respectă la virgulă cerințele din manualele de identitate vizuală.

Având acces la un instrument dedicat pentru Publicitate gratuita proiecte fonduri europene, antreprenorii își pot redirecționa resursele financiare și energia acolo unde contează cu adevărat: în execuția și succesul afacerii lor.

Nu mai lăsa birocrația să îți încetinească proiectul. Alege varianta modernă, digitalizată și gratuită pentru a bifa cerințele de publicitate obligatorii. Creează-ți un cont chiar astăzi pe AnuntulNational.ro și generează dovezile necesare instant, 100% legal și fără bătăi de cap.

Citeste in continuare

Stiri economice

De la parteneriat la performanță: o nouă serie de lideri români pornește pe drumul spre excelență managerială

Publicat

pe

De

Primele patru zile intensive ale Excellence Management Program – EMP, coordonat de FNTM cu sprijinul RePatriot, au reunit la București o echipă formidabilă de experți în management din România și din străinătate.

O nouă serie de cursanți ai Excellence Management Program (EMP) și-a început călătoria de transformare, pentru ei și pentru organizațiile pe care le conduc. Primele patru zile de lucru intens, în format aplicat, alături de experți de top români și americani, au marcat debutul unui parcurs de nouă luni de construcție a performanței reale.

Programul este parte din Romanian Performance Excellence Program (RPEP), coordonat de Fundația Națională a Tinerilor Manageri (FNTM), o organizație dedicată de trei decenii transferului de know-how occidental de management în societatea românească. Până acum RPEP  a generat 65 de lideri pregătiți care au impact direct în organizațiile lor, cu sprijinul RePatriot și al partenerilor americani, inspirat din principiile prestigiosului Malcolm Baldrige National Quality Award.

Dr. Steven Hoisington, fost judecător al Malcolm Baldrige National Quality Award și facilitator principal al programului, a subliniat potențialul pe care îl observă la liderii români:

„Am lucrat cu organizații din întreaga lume și pot spune cu convingere: România are oameni excepțional de capabili și o foame autentică de performanță. Ce lipsește uneori nu este talentul, ci sistemul. Tocmai asta oferă modelul Baldrige, un sistem dar nu un cadru prescriptiv rigid. Iar când oamenii potriviți întâlnesc sistemul potrivit, rezultatele nu întârzie.”

Prima sesiune față în față a fost găzduită de Atlantic Council România, un cadru potrivit pentru dialog și colaborare între organizații interesate de performanță și schimb de bune practici. „Atlantic Council România este locul în care astfel de inițiative pot prinde contur. Susținem proiecte care contribuie la dezvoltare și la schimbul de experiență între comunități profesionale diferite. Prin rolul său internațional, Atlantic Council facilitează dialogul și cooperarea între lideri, instituții și organizații din spațiul euro-atlantic, contribuind la construirea unor parteneriate solide și durabile”, a declarat Alex Șerban, Director al Atlantic Council România.

Competiția Romania Performance Excellence Program 2026 este deschisă

FNTM și RePatriot anunță lansarea competiției anuale RPEP 2026. Sunt invitate să aplice organizații din toate sectoarele, companii private, universități, instituții de sănătate, agenții guvernamentale și ONG-uri, indiferent de dimensiune sau stadiu de dezvoltare.

Criteriile Baldrige funcționează ca un instrument de diagnosticare cu impact ridicat și costuri reduse: prin documentarea răspunsurilor și feedback-ul evaluatorilor externi, organizațiile identifică ce funcționează, ce trebuie îmbunătățit și cum pot atinge standarde de clasă mondială. Termenul pentru notificarea intenției de participare: 15 mai 2026 Contact: baldrige@fntm.ro

În luna septembrie va începe studiul noua cohortă ce va fi admisă în programul de tip executive management de nouă luni 2026-2027, coordonat de FNTM.

Programul poartă și o încărcătură simbolică profundă, evocată de Marius Bostan, coordonator al inițiativei, expert în management și antreprenor în serie: „Joseph Juran s-a născut la Brăila și a plecat în America cu visul de a face lucrurile mai bine. A ajuns să fie numit părintele calității în management, omul care a convins lumea că excelența nu este un accident, ci un sistem. Trilogia sa despre planificare, control și îmbunătățire, a schimbat modul în care organizațiile gândesc performanța. De câțiva ani îl aducem mai des acasă. Nu ca un gest simbolic, ci ca o obligație față de ce poate deveni România: o țară unde organizațiile sunt conduse cu aceeași rigoare și ambiție pe care Juran a dus-o în lume. România nu are nevoie de scuze ci are are nevoie de sisteme bune și de oameni care știu să le folosească.”

De la potențial la performanță, acesta este drumul pe care îl construiește programul împreună cu sprijinul Biroului Baldrige din cadrul Departamentului de Comerț al SUA, al Fundației Baldrige, cu sprijinul fostului Ambasador American Adrian Zuckerman, Președinte al Alianța, cu experții voluntari din FNTM, Romanian Business Leaders – Repatriot și cu fiecare lider care alege să intre în acest program.

Reprezentanți ai programului românesc vor participa în acest an la Conferința Quest a Fundației Baldrige de la sfârșitul lunii martie din Baltimore, SUA.

Fundația Națională a Tinerilor Manageri – FNTM este de peste trei decenii o punte de transfer a celor mai bune practici de management occidental în România. FNTM construiește generație după generație manageri capabili să ducă organizațiile românești la un nivel de management performant.

Atlantic Council este un think tank internațional fondat în 1961, cu sediul la Washington, D.C., care promovează cooperarea transatlantică și soluții de politică publică pentru provocări globale. Organizația reunește lideri din guverne, mediul de afaceri și mediul academic pentru dialog și analiză pe teme de securitate, economie, energie și tehnologie. Începând din 2025, Atlantic Council are și un birou permanent la București, care consolidează prezența organizației în regiune și sprijină inițiativele dedicate cooperării euro-atlantice

Mai multe informații: baldrige@fntm.ro

Citeste in continuare

Stiri economice

Investițiile și adaptarea companiilor devin factori cheie într-o economie în schimbare

Publicat

pe

De

Economia globală trece printr-o perioadă de transformări accelerate, iar companiile sunt nevoite să își regândească strategiile pentru a rămâne competitive. Evoluțiile tehnologice, schimbările în comportamentul consumatorilor și incertitudinile economice creează un mediu în care investițiile și capacitatea de adaptare devin esențiale pentru succesul pe termen lung. În acest context, firmele care reușesc să anticipeze schimbările și să răspundă rapid la noile condiții de piață au șanse mai mari să își mențină poziția și să își extindă activitatea.

Într-o economie aflată într-o continuă evoluție, companiile nu mai pot conta doar pe modele tradiționale de afaceri. Strategiile trebuie ajustate constant, iar investițiile în tehnologie, inovare și dezvoltarea resurselor umane devin elemente decisive pentru creșterea economică.

Transformările economiei globale

Economia mondială este influențată de numeroși factori care schimbă modul în care funcționează piețele. Printre cele mai importante se numără digitalizarea, tranziția energetică, schimbările demografice și nivelul ridicat al datoriilor publice și private. Aceste transformări determină apariția unor noi modele economice și obligă companiile să își regândească strategiile de dezvoltare.

În plus, creșterea economică globală este estimată să rămână moderată în următorii ani, ceea ce înseamnă că firmele trebuie să fie mai eficiente și mai inovatoare pentru a rămâne competitive.

În acest context, investițiile strategice și capacitatea de adaptare devin instrumente esențiale pentru menținerea stabilității și pentru identificarea unor noi oportunități de dezvoltare.

Rolul investițiilor în dezvoltarea companiilor

Investițiile reprezintă unul dintre principalele mecanisme prin care companiile își pot consolida poziția pe piață. Fie că este vorba despre extinderea capacităților de producție, modernizarea echipamentelor sau dezvoltarea unor produse noi, investițiile pot contribui la creșterea competitivității.

În multe industrii, companiile investesc tot mai mult în tehnologii digitale și în automatizarea proceselor. Aceste investiții pot reduce costurile operaționale și pot crește eficiența, permițând firmelor să reacționeze mai rapid la cerințele pieței.

De asemenea, investițiile în cercetare și dezvoltare pot conduce la apariția unor produse inovatoare sau la îmbunătățirea serviciilor existente. Într-un mediu economic competitiv, inovația devine un factor important pentru diferențierea companiilor.

Adaptarea la schimbările pieței

Pe lângă investiții, adaptarea rapidă la schimbările pieței este esențială pentru succesul unei afaceri. Adaptabilitatea presupune capacitatea unei organizații de a modifica strategiile, procesele și structura internă pentru a răspunde noilor condiții economice.

Companiile care reușesc să identifice rapid schimbările din mediul economic pot profita de oportunități înaintea competitorilor. În același timp, adaptarea eficientă poate reduce riscurile asociate cu fluctuațiile pieței sau cu schimbările legislative.

Un exemplu frecvent este tranziția către comerțul digital. Multe companii care activau exclusiv în mediul fizic au fost nevoite să își extindă prezența online pentru a răspunde cererii consumatorilor.

Tehnologia ca motor al transformării

Tehnologia joacă un rol central în transformarea mediului de afaceri. Automatizarea, analiza datelor și inteligența artificială oferă companiilor instrumente noi pentru a îmbunătăți procesele interne și pentru a înțelege mai bine comportamentul consumatorilor.

Utilizarea tehnologiilor moderne permite firmelor să optimizeze lanțurile de aprovizionare, să reducă timpul de producție și să îmbunătățească experiența clienților. În același timp, digitalizarea creează oportunități pentru apariția unor modele de afaceri complet noi.

Companiile care adoptă rapid aceste tehnologii pot obține un avantaj competitiv important. În schimb, organizațiile care întârzie să se adapteze pot pierde teren într-o piață tot mai dinamică.

Importanța leadershipului și a culturii organizaționale

Succesul procesului de adaptare depinde în mare măsură de modul în care este condusă organizația. Liderii care înțeleg tendințele economice și care pot lua decizii strategice rapide contribuie la menținerea stabilității în perioadele de schimbare.

În același timp, cultura organizațională are un rol important în modul în care companiile răspund la provocări. O organizație care încurajează inovarea și învățarea continuă poate reacționa mai eficient la schimbările pieței.

Angajații care sunt implicați în procesul de dezvoltare și care au acces la programe de formare profesională pot contribui la crearea unor soluții inovatoare și la îmbunătățirea performanței organizației.

Globalizarea și competiția economică

Globalizarea a intensificat competiția între companii. Firmele nu mai concurează doar cu organizații locale, ci și cu companii din alte regiuni ale lumii. Această competiție globală determină companiile să investească mai mult în eficiență și inovare.

În același timp, globalizarea creează oportunități pentru extinderea pe piețe noi. Companiile care reușesc să își adapteze produsele și serviciile la cerințele diferitelor regiuni pot beneficia de oportunități importante de creștere.

Cu toate acestea, extinderea internațională implică și provocări, precum diferențele culturale, reglementările locale sau fluctuațiile economice.

Importanța informațiilor economice

Într-o economie complexă și dinamică, accesul la informații economice devine esențial pentru luarea deciziilor strategice. Analizele pieței, studiile economice și monitorizarea tendințelor pot oferi companiilor o imagine mai clară asupra mediului în care operează.

Antreprenorii și managerii care urmăresc constant evoluțiile economice pot identifica mai ușor oportunitățile și pot evita riscurile asociate schimbărilor de pe piață. Pentru cei interesați de evoluțiile economice, sociale și politice, pot fi utile și sursele de informare cu știri actualizate, unde sunt analizate frecvent schimbările care influențează mediul de afaceri.

Accesul la informații relevante contribuie la luarea unor decizii mai bine fundamentate și la dezvoltarea unor strategii eficiente.

Un mediu economic în continuă evoluție

Economia modernă este caracterizată de schimbări constante și de o competiție tot mai intensă. În acest context, investițiile și adaptarea rapidă devin elemente esențiale pentru succesul companiilor.

Firmele care reușesc să investească în tehnologii moderne, să dezvolte produse inovatoare și să răspundă rapid la schimbările pieței pot transforma provocările economice în oportunități de dezvoltare. În același timp, leadershipul eficient, cultura organizațională orientată spre inovare și accesul la informații relevante pot contribui la consolidarea poziției unei companii pe piață.

Pe termen lung, capacitatea de a se adapta la un mediu economic în continuă schimbare va continua să fie unul dintre factorii decisivi care separă companiile de succes de cele care întâmpină dificultăți în menținerea competitivității.

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE