Evenimente
Mințiți-ne frumos, din nou, vă rugăm!
Zilele acestea, câteva milioane de români au simțit, din nou, pe propria piele cât de mult îi mint politicienii pe care i-au votat. De fiecare dată când se discută public despre principala problemă cu care se luptă economia noastră, uriașul deficit bugetar cronicizat și consecința acesteia, explozia datoriei guvernamentale, guvernanții ne liniștesc spunându-ne că au un medicament minune și că acela este miraculoasa „digitalizare”. Avem o creștere cu 20% a cheltuielilor cu salariile bugetarilor, de două ori și jumătate mai mare decât creșterea nominală a economiei? Nu-i nimic, în curând vom apela la prea-eficienta digitalizare și numărul bugetarilor va scădea dramatic, ne liniștesc Ciucă și Ciolacu, cu un aer senioral. Avem o creștere a cheltuielilor cu bunurile și serviciile în creștere cu 23%, de trei ori mai rapid decât a crescut economia în termeni reali? Nu-i nicio problemă, tripleta de aur a politicii dâmbovițene Iohannis-Ciolacu-Ciucă are o soluție minune: digitalizarea și sigur-sigur îl vor administra cât de curând bugeto-fagilor din armata lor. Încasăm prea puțin la buget? Totul se va rezolva într-o bună zi, când va veni și la noi salvatoarea digitalizare. Cam așa suntem mințiți an de an, alegeri după alegeri. Se pare că această promisiune a fost făcută de atâtea ori că până și noi, umilii contribuabili, am început s-o credem. Sau ne place să fim mințiți cu un asemenea profesionalism de către cei mai mari corifei ai „digitalizării”, Marcel Bacalaureat Ciolacu și Nicolae Ăîăîăî Ciucă.
Ei bine, ziua de 25 mai este, în fiecare an, doar o mostră a unui viitor mai bun și mai digitalizat. În preajma acelei zile, sediile ANAF din toată țara sunt luate cu asalt de către sute de mii de plătitori de impozite, care se înghesuie să depună o biată declarație de venit, menită a le deschide larg porțile către cel mai fericit moment din viața lor de cetățeni: plata impozitelor și contribuțiilor destinate îndestulării Omului Gras, armata de ocupanți ai birourilor guvernamentale. De ce oare s-or înghesui amărâții de contribuabili pe holurile din împărăția lui Marcel Boloș-Vodă, dacă tot s-a tăiat, de ani buni, panglica digitalizării și s-a instalat celebra aplicație „spațiul privat virtual”, unde respectivii amărâți pot să-și depună chinuitoarea declarație? Poate că votanții plătitori de impozite nu prea se descurcă în complicatele desișuri ale declarației „electronice”? Sau poate pentru că nivelul de popularitate al ideilor nobile ale digitalizării în masa electoratului român nu este prea mare? Precis la aceste explicații simple nu s-au gândit niciodată iluștrii trezorieri ai țării, în ordine cronologică inversă Boloș, Câciu, Vâlceanu, Cîțu și alții la fel de năzdrăvani. În viziunea lor înțeleaptă, precis vinovați sunt obscurantiștii de contribuabili care nu cred în magia digitalizării.
Ei bine, pentru deliciul nostru al tuturor, declarația „electronică” este, în realitate, o mostră de lucru prost făcut, pas cu pas și temeinic. Trecând peste etapa preliminară de „înrolare” în spațiul privat virtual, adică de înscriere în catastifele acestuia cu nume și parolă de acces, procedura de depunere a declarației „electronice” este în mai mulți pași. Pasul prim este descărcarea formularului respectiv dintr-o listă lungă, căci ANAF-ul nostru modifică formularul în fiecare an, pentru a putea să țină pasul cu hărnicia miniștrilor de finanțe care modifică Codul Fiscal cât de des pot, spre disperarea contabililor și auditorilor financiari. După ce ai descărcat formularul, îl completezi , ținând cont de cele 20 de pagini de instrucțiuni scrise într-un limbaj klingonian pentru popor, de parcă instrucțiunile ar fi făcute doar pentru ochii funcționarilor ANAF, nu și pentru pârliții de contribuabili. Ei și acum apare pasul doi; în care primești „validarea” formularului completat. După care să nu cumva să încerci să îl trimiți către sfântul spațiu privat virtual, căci nu vei avea cum, aplicația cu formularul este doar o aplicație de scris. Așa că intervine pasul al treilea, în care salvezi formularul validat în propriul computer. În pasul al patrulea descarci frumușel un colț bine ascuns al spațiului privat virtual, cu nume de utilizator, parolă și cod primit prin e-mail (o altă aplicație pusă să lucreze în slujba digitalizării ANAF). Aici, în acest colț bine ascuns, poți, în sfârșit să încarci formularul salvat în computerul personal. Crezi că s-a terminat? Nici gând: în pasul al patrulea, ANAF îți va trimite un nou e-mail, cu un alt cod de șase cifre, cu care să verifici dacă formularul depus este validat sau nu de către sistemul digitalizat. Pasul cinci: deschizi o nouă aplicație a ANAF, unde introduci codul primit pe e-mail, alături de CNP și afli dacă formularul este validat sau nu. Asta, deși a mai fost „validat” o dată în pasul al doilea. Ei bine, dacă afli că formularul tău nu conține erori „de validare” te poți duce liniștit la culcare, să îți refaci forțele obosite de atâta digitalizare. Dacă nu, reiei totul de la pasul 1. Adică aici, la pasul al cincilea, este un „IF”, cum le place digitalizatorilor să vorbească în limba lor.
Ei, cam așa arată un descrierea algoritmului de depunere a declarației „electronice”. De ce l-am explicat pe larg? Este momentul să vă spun cum funcționează, în viața reală, departe de mințile PSD-iste și PNL-iste, digitalizarea: niște funcționari publici le explică unor programatori ce trebuie să facă digitalizarea în serviciul public respectiv. Adică îi oferă IT-istului „specificațiile tehnice”. Acum digitalizatorul descompune intenția funcționarului public în operațiuni simple, descrise de funcții logice, adică scriu un algoritm precum cel pe care tocmai vi l-am descris. Algoritmul respectiv este, apoi, transformat într-un limbaj de programare, după care se transformă într-o aplicație digitală. Rețineți că am spus una, nu trei sau patru. Adică, oameni buni, rolul unei aplicații digitale este să rezolvi totul într-o singură aplicație, nu în patru aplicații diferite. Din punct de vedere al utilizatorului, adică al contribuabilului, aplicația trebuie să fie o interfață prietenoasă, adică o pagină unde să se poată descurca oricine, și doctorul în științe Ciucă, dar și baca-laureatul Ciolacu. Cam ca la aplicațiile cu care îți poți comanda un taxi sau o pizza. Cum ar fi dacă atunci când vrei să comanzi un taxi, ar trebui să țopăi 30 de minute din aplicație în aplicație? La această întrebare simplă v-ați gândit vreodată, domnule Boloș-Câciu-Vâlceanu-Cîțu, ministru de finanțe? Se pare că nu .
Partea cea mai spectaculoasă abia acum v-o spun, oameni buni: vă dați seama că, undeva, într-un ungher al ministerului de finanțe, o minte de funcționar public i-a cerut unui IT-ist să facă un sistem atât de încâlcit precum cel pe care vi l-am descris? Și vă mai dați seama că IT-istul respectiv, om cu carte multă și grea, a scris, fără să clipească și fără să i se pară jignitor pentru toate cărțile pe care le studiase, un algoritm bazat pe țopăiala utilizatorului din aplicație în aplicație pentru a depune o biată declarație? Eu cred, cu sinceritate că orice IT-ist mediu putea să facă o aplicație pentru depunerea unei declarații electronice, la fel de simplă precum o aplicație de taxi sau de livrare de mâncare în cel mult o săptămână, printre pauzele de la lucruri cu adevărat complicate. Numai că nimeni din statul ăsta nu pare cu adevărat interesat de digitalizare. Ci doar de comisioanele cuvenite șefilor de la firmele de digitalizare de partid.
Ei bine, de fiecare dată când mai auziți, stimați alegători lozincile care ne spun că avem o pondere de peste 7% a sectorului IT&C în PIB și că avem mare noroc că IT-iștii români sunt niște genii în comparație cu IT-iștii altora, să vă gândiți la declarația electronică pe care trebuie s-o depuneți la ANAF în fiecare an. Sau în fiecare lună, în cazul firmelor.
Și acum o să vă mai împărtășesc un mic secret: da, IT-ul și comunicațiile produc peste 7% din PIB , numai că IT-iștii noștri își vând produsele prin alte țări, nu la noi. De ce cred asta? Simplu: pentru că economia noastră este cea mai puțin „digitalizată” economie europeană. Și am să v-o demonstrez cu câțiva indicatori simpli:
- Suntem penultimii din UE la ponderea IT-iștilor în totalul forței de muncă:

Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=ICT_specialists_in_employment
Suntem ultimii din UE la ponderea firmelor care au un website

Suntem penultimii din UE la ponderea firmelor care au un software de ERP (Enterprise Resource Planning, adică un fel de program pentru management în timp real) :

Suntem ultimii din UE la ponderea firmelor care au un software de tip CRM (Customer Relationship Management- adică un program de interacțiune cu clienții):

În fine, suntem penultimii din UE la ponderea firmelor care au un software pentru Business Intelligence (aici nu mai traduc că doar, de când cu Coldea și statul paralel suntem toți doctori de televizor în „intelligence”):

Dacă ar avea vreodată cineva curiozitatea să afle de ce suntem pe asemenea locuri codașe în toate clasamentele referitoare la evoluția tehnologică a economiei, iată și una dintre explicațiile principale: suntem pe primul loc la abandon școlar în Europa, fiecare al șaselea tânăr părăsind școala mai devreme decât ar trebui. Și am rămas la același nivel din 2013 încoace, fiind singurul stat european care nu are vreo reducere a acestui indicator (https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Early_leavers_from_education_and_training ). Vorbim totuși de 10 ani, din care opt au stat sub sloganul „România educată”….
Evenimente
O româncă din Top 100 Români de Pretutindeni atrage 500.000 de lire sterline pentru startup-ul său din Marea Britanie
FlairMakers, compania fondată de Raluca Epureanu, construiește infrastructura digitală pentru o nouă piață a muncii în HoReCa și este deja prezentă în România
O româncă plecată din Constanța, care a ajuns să lucreze la cel mai înalt nivel în industria ospitalității mondiale, atrage acum capital britanic pentru compania pe care a construit-o între Londra și România.
FlairMakers, startup-ul fondat de antreprenoarea română Raluca Epureanu, a încheiat o rundă de finanțare pre-seed de 500.000 de lire sterline, condusă de SFC Capital, unul dintre cei mai activi investitori seed din Marea Britanie, alături de investitori angel. Compania dezvoltă o platformă digitală pentru industria ospitalității și este deja activă atât în Marea Britanie, cât și în România. Recent, FlairMakers a fost desemnată Hospitality, Tourism & Events StartUp of the Year în cadrul London UK StartUp Awards 2026.

Pentru RePatriot, povestea FlairMakers este mai mult decât succesul unei companii. Este un exemplu concret al felului în care diaspora poate transforma experiența internațională în capital, tehnologie, know-how și rețele care creează valoare și pentru România.
„Raluca Epureanu este un exemplu remarcabil al unei generații de români care nu mai trebuie privită prin paradigma plecării și întoarcerii. Ea arată că există ceva mult mai puternic: conectarea. Poți pleca din Constanța, poți construi o carieră internațională extraordinară, poți învăța în marile centre ale lumii și apoi poți construi o companie globală care operează și în România. Pentru noi, acesta este sensul profund al RePatriot. Nu vrem doar ca românii din diaspora să se întoarcă acasă. Vrem ca România să fie conectată permanent la competența, capitalul și energia lor. FlairMakers este o dovadă că această legătură poate produce valoare reală.”, spune Marius Bostan, inițiator RePatriot.
De la Constanța la Oxford și de la Marriott la propriul startup
Raluca Epureanu are o experiență de aproximativ 20 de ani în industria ospitalității, construită pe patru continente și în 30 de țări.
A absolvit Academia de Studii Economice din București, apoi a urmat un Executive MBA la Saïd Business School, University of Oxford, devenind prima româncă beneficiară a bursei Forté pentru femei în cadrul unui program EMBA. În 2022, a fost inclusă de Poets & Quants în clasamentul „The Best & Brightest Executive MBAs”.
Timp de peste 15 ani, Raluca a lucrat pentru Marriott International, unde a parcurs drumul de la un stagiu în Statele Unite până la poziția de Senior Director of Events pentru regiunea Asia-Pacific, cu sediul la Hong Kong. În acest rol a coordonat o organizație care acoperea 750 de hoteluri, 23 de branduri din 24 de țări și o echipă de 175.000 de oameni.
În 2023, Raluca Epureanu a fost inclusă în Top 100 Români de Pretutindeni, inițiativa RePatriot care recunoaște anual performanțele profesioniștilor și antreprenorilor români din diaspora.
Astăzi, experiența acumulată în marile organizații ale industriei este transformată într-o companie de tehnologie care încearcă să schimbe modul în care oamenii și companiile lucrează în HoReCa.
Ce face, de fapt, FlairMakers?
Pe înțelesul tuturor: FlairMakers ajută un hotel sau un restaurant să găsească rapid oamenii potriviți atunci când are nevoie de ei, iar profesioniștilor le permite să-și transforme experiența într-o carieră mai flexibilă și mai multe surse de venit.
Un hotel poate avea nevoie de un bucătar pentru un weekend aglomerat, un restaurant poate avea nevoie de un somelier, un eveniment poate necesita personal suplimentar, iar o companie poate avea nevoie temporar de un manager cu experiență.
În locul recrutării clasice sau al rețelelor informale de recomandări, FlairMakers creează un sistem digital în care companiile pot accesa profesioniști independenți verificați. Dar platforma nu se oprește la „matching”. Ea integrează verificarea, trainingul, conformitatea, contractarea, plățile și controlul calității – exact acele elemente care fac dificilă astăzi colaborarea flexibilă la scară.
De aceea, FlairMakers poate fi privită nu doar ca o platformă de recrutare, ci ca infrastructură digitală pentru o nouă piață a muncii în HoReCa.
„Noi construim acest sistem”
Raluca Epureanu, co-fondator și CEO FlairMakers explică schimbarea pe care încearcă să o producă FlairMakers: „Ospitalitatea a pornit dintotdeauna de la premisa că există doar două moduri de a lucra: angajare sau agenții. Există și un al treilea, iar cei mai buni profesioniști din industrie îl trăiesc deja: același somelier lucrează ture în trei localuri, ține cursuri de degustare și oferă consultanță pentru liste de vinuri. Un singur set de competențe, mai multe surse de venit. Nimeni nu a construit însă sistemul care să facă acest model sustenabil, așa că totul funcționează pe grupuri de WhatsApp și pe favoruri. Noi construim acest sistem. Industria se tot întreabă cum să îi aducă pe oameni înapoi. Răspunsul este simplu: să nu le mai ceară să se încadreze într-un model pe care l-au respins deja.”
Este ideea care stă la baza ceea ce compania numește „portfolio career” – o carieră în care un profesionist își poate valorifica aceeași competență în mai multe contexte, pentru mai mulți clienți și prin mai multe surse de venit.
Nu doar o platformă. Infrastructura din spatele ei
Pentru ca acest model să funcționeze într-o industrie în care siguranța, calitatea și conformitatea sunt esențiale, tehnologia trebuie să rezolve problemele mai puțin vizibile ale colaborării.
Alexis Sikorsky, co-fondator și CTO FlairMakers, explică de ce: „Nimeni nu adoptă talentul flexibil la scară până când nu sunt rezolvate părțile mai puțin spectaculoase: identitate, verificare, conformitate, contractare, plăți internaționale. Un grup hotelier nu va rezerva un freelancer cu aceeași încredere cu care angajează un om cu contract permanent decât atunci când platforma preia toată această responsabilitate. Runda de față finanțează exact acest nivel, astfel încât un local din Londra și unul din București să funcționeze pe aceeași infrastructură.”
Finanțarea atrasă va susține dezvoltarea produsului și tehnologiei, precum și extinderea rețelei FlairMakers în Marea Britanie. În paralel, compania are deja activitate în România și a încheiat recent un parteneriat cu Academia de Studii Economice din București, universitatea absolvită de Raluca.
Următoarea schimbare: cariera nu mai trebuie să însemne un singur angajator
Massimiliano Savarese, co-fondator și Human Capital Expert FlairMakers, vede în schimbarea propusă de companie o transformare mai largă a pieței muncii: „Am văzut această schimbare în alte industrii de-a lungul carierei mele în zona de capital uman: profesioniști veritabili care trec la cariere de tip portofoliu și companii care au nevoie de acces flexibil la talent verificat. Ospitalitatea este următoarea. Majoritatea platformelor se opresc la matching; FlairMakers a mers mai departe și a construit infrastructura completă, de la training și conformitate până la plăți și controlul calității. De aceea i-am susținut din prima zi.”
Un apel către HoReCa din România: viitorul este deja aici
RePatriot îi invită pe managerii din industria ospitalității să testeze noul model. Managerilor din HoReCa le spunem: dacă aveți nevoie de oameni buni, verificați FlairMakers. Platforma vă oferă acces la profesioniști din operațiuni, management și zona executivă, fără să fiți limitați de modelul tradițional de recrutare.
Iar dacă lucrați în HoReCa, înscrieți-vă pe FlairMakers. Piața muncii se schimbă, iar viitorul aparține tot mai mult profesioniștilor care își pot transforma competențele în proiecte, oportunități și mai multe surse de venit.
flairmakers.com – platforma pentru noua generație de profesioniști din HoReCa
FlairMakers și lecția pentru România: diaspora poate aduce capital de încredere, nu doar bani
Povestea FlairMakers se leagă direct de o altă inițiativă susținută de RePatriot: RO-SEIS, mecanismul propus pentru stimularea investițiilor private în startup-urile românești.
Raluca Epureanu este inițiatoarea RO-SEIS, propunere prezentată în premieră la prima masă rotundă RISE România, găzduită de Senatul României la 22 aprilie 2026, sub patronajul RePatriot și cu susținerea unei coaliții de 14 organizații din ecosistemul antreprenorial. Mecanismul este inspirat de schema britanică SEIS și urmărește să creeze condițiile prin care capitalul privat să fie orientat către startup-uri cu potențial de creștere.
Este aceeași filozofie care stă în spatele RePatriot: românii din diaspora nu sunt doar o comunitate care trimite bani acasă. Sunt antreprenori, investitori, profesioniști, cercetători, manageri și creatori de rețele internaționale. În ultimii ani, RePatriot a urmărit tocmai această transformare: de la relația emoțională cu diaspora la o relație bazată pe încredere, dialog, oportunități și dezvoltare.
„FlairMakers ne arată foarte concret ce înseamnă o Românie conectată la diaspora. Raluca nu a adus doar o idee în România. A adus experiență acumulată în 30 de țări, standarde învățate într-o companie globală, educație de la Oxford, o echipă internațională, tehnologie și acces la capital. Asta este forța adevărată a diasporei. Noi nu construim doar evenimente ci construim încredere. Iar încrederea poate deveni capital, capitalul poate deveni investiție, investiția poate deveni companie, iar compania poate crea locuri de muncă și prosperitate.”, spune Marius Bostan, antreprenor și investitor în serie.
Despre RePatriot
RePatriot este o inițiativă a Romanian Business Leaders care urmărește reconectarea românilor din diaspora cu România prin antreprenoriat, investiții, transfer de know-how și proiecte de dezvoltare. Printre proiectele RePatriot se numără Top 100 Români de Pretutindeni, inițiativa anuală de recunoaștere a performanțelor românilor din diaspora, precum și proiecte dedicate investițiilor și transferului de competență, inclusiv RISE România și propunerea RO-SEIS. RePatriot nu construiește doar legături între România și diaspora, construiește punți prin care talentul, capitalul și experiența românilor din lume pot deveni forțe de dezvoltare pentru România.
Despre FlairMakers
Platforma FlairMakers: www.flairmakers.com este o platformă de tip talent-as-a-service pentru industria ospitalității, care conectează companiile cu profesioniști freelance verificați și gestionează infrastructura necesară colaborării: training, conformitate, contracte, plăți și controlul calității. Platforma acoperă trei niveluri de expertiză – operațiuni, management și executive & advisory – și operează în Marea Britanie și România.
Contacte media:
RePatriot – Andra Maxim, manager comunicare – andra@vossreview.com | telefon +40 726 550 801
Raluca Epureanu, co-fondator și CEO FlairMakers – raluca@flairmakers.com | +44 777 400 7434
Evenimente
Cum a transformat Nicușor Dan o notă de trecere într-un mesaj de stabilitate
Recenta decizie a agenției de rating Fitch de a menține calificativul României – într-un moment de puternică presiune macroeconomică – aduce în prim-plan mecanismele subtile din spatele echilibrului politic și financiar al țării. O analiză atentă a contextului arată că, dincolo de bilanțul dificil al executivului, factorul determinant pentru încrederea piețelor internaționale a fost garanția instituțională și credibilitatea personală oferite de la Palatul Cotroceni.
Un sprijin politic dus până în ultimul moment
Comportamentul public al președintelui Nicușor Dan după prezentarea evaluării Fitch ilustrează o strategie de protejare a stabilității naționale. Deși raportul agenției putea fi interpretat și speculat politic ca un eșec al executivului, președintele a ales o abordare temperată, evitând să adauge tensiune peste o situație deja fragilă.
Acest gest confirmă o realitate politică importantă: susținerea acordată Guvernului Bolojan și partidelor din coaliție a fost fermă și necondiționată până în ceasul al 13-lea, inclusiv după încheierea mandatului. Prin refuzul de a escalada verbal situația, președintele a oferit o dovadă clară de toleranță și sprijin față de stabilitatea guvernamentală, prioritizând interesul general în detrimentul reglărilor de conturi politice.
Miza din spatele cifrelor și dinamica negocierilor cu Fitch
Contextul financiar pe care s-a sprijinit decizia agenției este unul extrem de complex. Evaluarea inițială a experților Fitch arăta spre o retrogradare iminentă a ratingului suveran, decizie justificată de tabloul economic dificil: presiunile inflaționiste care au afectat puterea de cumpărare, deciziile de înghețare a salariilor și pensiilor și riscul persistent de a fi încadrați la categoria de risc major (junk).
În ciuda acestor vulnerabilități și a presiunii uriașe pe finanțele publice, autoritățile române au reușit să evite scenariul negativ. Întrebarea esențială este cum a fost posibil acest lucru, în condițiile în care datele economice brute erau deja cunoscute de piețe.
Răspunsul nu a stat în prezentarea unor indicatori noi, ci în garanțiile de conduită fiscală. În timp ce autoritatea altor actori politici s-a erodat considerabil pe parcursul mandatului, Nicușor Dan a rămas interlocutorul strategic în care partenerii externi au avut încredere totală.
Presedinția ca garant al disciplinei bugetare
Miezul deciziei agenției Fitch se regăsește în angajamentul ferm comunicat de președinte: indiferent de fluctuațiile politice, de negocierile dintre PSD, PNL și celelalte partide sau de componența viitorului guvern, linia de sobrietate bugetară va fi menținută sub stricta sa supraveghere.
Garanția oferită piețelor financiare s-a bazat pe câteva puncte cheie:
- Continuitatea reformelor: Asigurarea că disciplina fiscală nu va depinde de configurația politică de la Palatul Victoria.
- Rigurozitatea legii bugetului: Angajamentul că viitorul buget va fi construit pe baze solide și reale, eliminând riscul derapajelor financiare din anii precedenți.
- Autoritatea instituțională: Poziționarea președintelui ca ancoră de stabilitate capabilă să impună limite clare în gestionarea banului public.
Un răgaz crucial pentru economia națională
Obținerea acestei reevaluări oferă României o gură de aer absolut necesară pentru recalibrarea politicilor economice. În timp ce bilanțul guvernamental a lăsat în urmă vulnerabilități vizibile, intervenția și credibilitatea președintelui Nicușor Dan au fost elementele care au înclinat balanța, împiedicând retrogradarea financiară și menținând țara pe o trasă de stabilitate.
Evenimente
România evită să fie retrogradată în „JUNK”. Rolul decisiv al lui Alexandru Nazare, în trecerea unui nou test important
România a reușit să își păstreze calificativul recomandat investițiilor din partea agenției internaționale Fitch, evitând astfel trecerea în JUNK, un scenariu care ar fi avut consecințe importante asupra costurilor de finanțare ale statului, încrederii investitorilor și economiei în ansamblu. Decizia vine însă într-un context extrem de dificil, iar raportul agenției arată că marja de siguranță a fost una redusă.
În spatele acestui rezultat s-a aflat un efort susținut al Ministerului Finanțelor, coordonat de ministrul Alexandru Nazare, împreună cu echipa instituției și în strânsă colaborare cu Banca Națională a României. Până în ultimele momente înaintea evaluării, autoritățile au prezentat agenției de rating date economice actualizate și argumente tehnice privind evoluția finanțelor publice și măsurile adoptate pentru consolidarea fiscală.
Potrivit informațiilor prezentate, România a venit în fața Fitch cu o serie de indicatori care arată o îmbunătățire a situației bugetare. Deficitul cash s-a redus la 42 de miliarde de lei în primul semestru al anului, comparativ cu 70 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, iar agenția estimează pentru acest an un deficit de 5,9% din PIB, sub pragul de 6%.
Un alt element important în analiza Fitch îl reprezintă apartenența României la Uniunea Europeană și accesul la fondurile europene, inclusiv cele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În acest context, adoptarea proiectelor legislative necesare pentru continuarea finanțărilor europene a transmis un semnal pozitiv către piețele internaționale.
Ministerul Finanțelor a avut un rol esențial în coordonarea dialogului tehnic cu agenția de rating și în prezentarea măsurilor prin care România urmărește reducerea deficitului și menținerea stabilității financiare. Activitatea instituției, condusă de Alexandru Nazare, a contribuit la consolidarea argumentelor economice care au stat la baza deciziei Fitch de a menține România în categoria recomandată investițiilor.
Cu toate acestea, raportul agenției transmite și un avertisment clar. Fitch arată că principalul risc pentru perioada următoare nu îl reprezintă lipsa argumentelor economice, ci posibilitatea apariției unor blocaje politice care ar întârzia reformele și implementarea angajamentelor asumate prin PNRR. Stabilitatea guvernamentală și continuitatea politicilor fiscal-bugetare rămân criterii esențiale în evaluarea credibilității României.
În perioada următoare, atenția se mută asupra evaluării realizate de Moody’s, care menține în prezent România la ultima treaptă recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. Și această agenție urmărește îndeaproape evoluția finanțelor publice, stabilitatea instituțională și capacitatea autorităților de a implementa reformele asumate.
Menținerea ratingului Fitch oferă României un răgaz important, însă nu elimină provocările următoarelor luni. Pentru păstrarea încrederii investitorilor și protejarea costurilor de finanțare, autoritățile vor trebui să demonstreze că procesul de consolidare fiscală continuă, iar reformele promise sunt puse în aplicare.
În acest context, rezultatul obținut reprezintă atât o confirmare a eforturilor tehnice depuse de Ministerul Finanțelor, sub coordonarea ministrului Alexandru Nazare, cât și un semnal că piețele internaționale așteaptă consecvență și stabilitate din partea României.
-
Evenimenteacum o ziO româncă din Top 100 Români de Pretutindeni atrage 500.000 de lire sterline pentru startup-ul său din Marea Britanie
-
acum o ziEveniment parfumat la malul mării: Oriflame lansează două noi parfumuri de nișă create în colaborare cu Givaudan Paris la Hotel Carmen International
-
Uncategorizedacum o ziÎmpachetare pentru mutare. De ce se sparg lucrurile care nu ar trebui să se spargă
-
Uncategorizedacum 8 ore3 zile. 15 ani de Summer Well. Un weekend care ramane cu noi.
-
Uncategorizedacum 7 orePSG a pierdut pentru a șasea oară Supercupa Franței, stabilind un nou record negativ




