Stiri economice
Ciolacu cedează în fața IMM-urilor și spune că susține netaxarea a 300 de lei din salariul minim: Trebuie să văd efortul bugetar

Creșterea salariului minim brut la 3700 de lei de la 1 iulie ar putea fi însoțită de netaxarea a 300 de lei, față de nivelul de 200 de lei în prezent, solicitare venită din partea IMM-urilor, sprijinită de PNL. Premierul Ciolacu a declarat miercuri că susține acest lucru, dar trebuie să discute cu ministrul PNL al Finanțelor, Marcel Boloș, pentru a vedea impactul bugetar.

BaniFoto: Inquam Photos / Octav Ganea
După contrele dintre PSD și PNL pe tema majorării salariului minim de la 1 iulie 2024, premierul Marcel Ciolacu a făcut un pas înapoi miercuri și a declarat că ar susține solicitarea firmelor mici și mijlocii (IMM-uri) privind creșterea de la 200 de lei la 300 de lei a plafonului netaxabil din salariul minim brut.
- „Este o discutie, o solicitare a IMM-urilor, am spus din întâlnirea cu IMM-urile și cu patronatele că iau in considerare această solicitare ținând cont că ea va fi până pe data de 31 decembrie (n.a 2024)”, a declarat miercuri Ciolacu.
Întrebat dacă Guvernul va adopta proiectul de HG, care prevede creșterea de la 3.300 de lei la 3.700 de lei a salariului minim brut de la 1 iulie 2024, fără măsura de a netaxa suma de 300 de lei, Ciolacu a spus că trebuie să vorbească cu ministrul PNL al Finanțelor, Marcel Boloș.
- „Lăsați-mă să ajung la Guvern să vorbesc cu ministrul (n.a Finanțelor). Dar îmi aduc aminte când am luat prima dată decizia, că acea propunere a venit de la PSD de la mine si de la echipa de lucru de la partid, cu 200 de lei, m-ați criticat foarte tare – că nu acoperă, că e un dezastru că strică sistemul că unii sunt dezavantajați. Acum dorim s-o mărim. Am înțeles mesajul”, a spus liderul PSD.
Marcel Ciolacu a admis faptul că prin majorarea salariului minim brut cu 400 de lei de la 1 iulie 2024, angajații vor câștiga net undeva la 240 de lei, în condițiile în care potrivit legislației actuale primii 200 de lei din salariul minim brut nu sunt impozabili.
O creștere a pragului netaxabil la 300 de lei ar însemna un efort bugetar mai mare, dar Ciolacu susține acum că ar susține măsura.
- „Cu adevărat în momentul ăsta se câștigă vreo 240 de lei, dacă ar fi până la 300 de lei..dar trebuie să văd efortul bugetar pe care și-l poate permite, eu sunt unul dintre susținătorii acestui lucru și asta am discutat și cu domnul Jianu și cu domnul Șucu la întâlnire”, a mai spus miercuri premierul Marcel Ciolacu.
Salariul minim brut crește la 3.700 lei de la 1 iulie 2024. Cât vor lua oamenii „în mână”
Salariul minim brut garantat în plată va crește la 3.700 de lei de la 1 iulie 2024, o creștere cu 12,12% față de nivelul actual de 3.300 de lei, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern (HG) publicat marți în dezbatere de Ministerul Muncii.
Luând în calcul că în prezent 200 de lei sunt netaxați, un angajat plătit cu salariul minim va lua „în mână” (adică net) de 2.321 de lei, respectiv cu 242 de lei mai mult decât în prezent.
Câți angajați sunt plătiți cu salariul minim în România
Ministerul Muncii spune că în România beneficiază în prezent de salariul minim brut garantat în plată un număr de circa 760.000 de salariați, ceea ce reprezintă un procent de 13,9 % din numărul total de salariați activi.
De majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la 3.700 de lei vor beneficia un număr de 1.871.266 salariați.
Potrivit Ministerului Muncii, majorarea propusă va avea efecte pozitive asupra creșterii economice prin stimularea ocupării, creşterii puterii de cumpărare a salariaţilor și reducerii muncii la negru.
Impact bugetar pozitiv de peste 2,3 miliarde de lei în acest an
Statul estimează că va atrage la buget din taxele și impozitele pe salariile majorate la 3.700 de lei suma de peste 2,3 miliarde de lei în acest an.
Anul viitor se estimează că suma va crește la peste 5,5 miliarde de lei.
Contre între PSD și PNL pe tema majorării salariului minim de la 1 iulie
Liderii PSD și PNL s-au reunit luni, 27 mai, în ședința Coaliției, pentru a discuta despre cheltuielile bugetare și majorarea salariului minim. Întâlnirea are loc în contextul în care liberalii nu sunt de acord cu aplicarea majorării de la 1 iulie.
Potrivit surselor HotNews.ro, liberalii i-au cerut premierului Marcel Ciolacu să amâne decizia privind majorarea salariului minim după alegerile locale și europarlamentare. Liberalii susțin că există o diferență de cel puțin 10% între încasările și cheltuielile bugetare, iar după alegerile din 9 iunie trebuie luate măsuri în acest sens.
Înaintea ședinței Coaliției, prim-vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan, a declarat că PNL nu se opune creşterii salariului minim, dar dorește măsuri de compensare pentru capitalul privat.
Liderul PNL a precizat că mediul privat propune ca ”una dintre măsuri să fie o deducere, o netaxare de 300 lei din creşterea care se produce de 400 lei la salariul minim, de la 3300 la 3.700 lei, adică la 740 euro”.
Potrivit prim-vicepreşedintelui PNL, măsuri de combatere a evaziunii fiscale din zona insolvenţei trebuie sporite şi vor veni măsuri extrem de clare care vor fi anunţate de ministrul Boloş şi preşedintele PNL Nicolae Ciucă.
Premierul Marcel Ciolacu a transmis că nu acceptă ca activitatea Guvernului „să fie decisă într-o coaliție politică, pentru că ne întoarcem la ceea ce se întâmpla pe vremea PNL-USR”.
- „E o decizie luată pe data de 15 decembrie 2023, în coaliție, de către noi toți, că se merge cu salariul minim de 3300 de la 1 ianuarie și apoi la 3700 de lei de la 1 iulie. Nu-mi aduc aminte până la discuțiile dintre Guvern și patronate, sindicate, nu-mi aduc aminte să fi fost vreo altă decizie. În ceea ce privește cei 200 de lei neimpozabili, vreau să vă anunț că este o lege cu caracter temporar care se termină pe 31 decembrie. Astăzi, la ora 15.00, îl sun pe domnul Boloș. Politica fiscală într-un stat normal o fac ministrul de Finanțe și Guvernul”, a declarat Ciolacu.
În continuare, premierul i-a replicat ministrului Finanțelor, spunând că era previzibil că vor crește cheltuielile.
- „Nu avem nicio creștere a cheltuielilor, în ultima lună am avut cheltuieli de 70 de miliarde. Oameni buni, am mutat data de plată a pensiilor, 0,5% din PIB. Ce vreți? Să vă spun că e o catastrofă? Era ceva previzibil că vor crește cheltuielile, din moment ce noi am mutat pensiile pentru ca oamenii să-și primească pensiile înainte de Paște”, a mai spus Ciolacu.
Primele nemulțumiri în Coaliție au apărut de săptămâna trecută, când premierul Marcel Ciolacu a anunțat, după Consiliul Tripartit, că de la 1 iulie salariul minim va creşte la 3.700 de lei brut.
Cât va fi salariul minim brut începând de anul viitor. Formula de calcul și scenariile cu care lucrează Guvernul
Guvernul a discutat cu sindicatele și patronatele o nouă formulă de calcul a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.
Acesta va ține cont de mai mulți indicatori prognozați și se va calcula în funcție de „un nivel orientativ de 50% din câștigul salarial mediu brut”, potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern prezentat Blocului Național Sindical (BNS). Dacă salariul minim va fi majorat la 3.700 de lei de la 1 iulie 2024, salariul minim brut ar ajunge la 4.121 de lei sau 4.285 de lei, de la 1 ianuarie 2025.
Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se va stabili în funcție de rata anuală prognozată a inflației, Produsul Intern Brut (PIB) prognozat, populația ocupată prognozată și câștigul salarial mediu brut lunar prognozat, potrivit proiectului de Hotărâre de Guvern care a fost prezentat săptămâna trecută Blocului Național Sindical (BNS).
România ar trebui să transpună în acest an Directiva UE 2022/2041 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană și acest proiect de HG ar rezolva o parte din problemă. Separat Guvernul pregătește și un proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii.
Evenimente
ROMÂNIA SE ÎMPRUMUTĂ DE PE PIEȚELE EXTERNE LA NUMAI O ZI DUPĂ APROBAREA RECTIFICĂRII
România a ieșit, joi, să se împrumute de pe piețele externe la numai o zi după aprobarea rectificării bugetare. Guvernul condus de Ilie Bolojan are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la termenul de plată.
A doua zi după ce Guvernul a adoptat rectificarea bugetară, într-o mișcare disperată, România a ieșit pe piețele externe ca să se împrumute în euro pe o perioadă de 7,12 și 20 de ani, fiind a patra ieșire pentru fonduri pe extern în acest an.
Investitorii s-au înscris cu oferte totale de peste 12 mld. euro., fiind preferate obligațiunile cu maturitate mai scurtă.Potrivit experților, costurile de împrumut ar mai putea coborî până la închiderea emisiunii.
Guvernul are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la plată.
Valoarea împrumuturilor de astăzi, prin bondurile pe 7, 12 și 20 de ani va depinde, probabil, și de interesul pentru răscumpărare manifestat de investitorii care dețin titlurile respective.
Numai în primele opt luni ale anului, România a plătit 33 mld. lei, adică aproape 7 mld. euro doar pe dobânzi.
Premierul Bolojan spunea că țara noastră va plăti, până la finele acestui an, peste 50 mld. lei pe dobânzi la împrumuturi.
Conform ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare, necesarul de împrumut al României în 2025 va fi de 260 mld. lei. Această sumă înseamnă acoperirea deficitului bugetar din 2025, dar și refinanțarea datoriei vechi, ajunsă la scadență.
Sursa: Realitatea Financiara
Evenimente
BOGDAN IVAN: ”DACĂ NU REDESCHIDEM CENTRALELE PE CĂRBUNE, LA IARNĂ RISCĂM SĂ INTRĂM ÎN BLACKOUT”
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, trage un semnal de alarmă vizavi de închiderea pe bandă rulantă a centralelor pe crăbune. Ministrul spune că, la iarnă, când consumul de energie crește foarte mult, România riscă să intre în blackout.
„Dacă până la finalul acestui an vom închide centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, automat riscăm, într-o perioadă de iarnă în care nu avem nici producţie de energie solară, nici eoliană, să ajungem în situaţia de a nu avea suficientă energie”, a declarat Ivan, la un post TV.
„Există riscul ca în perioada de iarnă, când avem o cerere foarte mare de energie într-o perioadă geroasă, când e posibil să fie o furtună de zăpadă în care să nu avem producţie deloc pe eolian sau solar, să ajungem în situaţie de blackout”.
Dacă păstrăm centralele pe cărbune, ne amendează UE cu 2 miliarde de euro
Dacă România decide să păstreze centralele în funcţiune, „riscăm o penalitate de aproximativ două miliarde de euro din partea Comisiei Europene”, spune Ivan.
Pentru a redeschide negocierile cu Comisia Europeană, ministrul a comandat un studiu tehnic.
„Am comandat împreună cu cei de la Transelectrica un studiu al unei companii autorizate internaţional, care a avut şase mii de pagini, făcut rapid în trei luni de zile”.
„Studiul a adus evidenţe tehnice în care am arătat riscul pe care România îl are. Aşa am reuşit să-i conving să redeschidă discuţia. Discuţie pe care de doi ani au refuzat să o poarte cu România”, a precizat Ivan.
Blackout-ul „este unul dintre cele patru scenarii pe care specialiştii în acest studiu l-au evidenţiat. Nu o spun eu, că aşa cred eu sau că am vorbit cu cineva stând la o cafea”, a subliniat ministrul.
Sursa: Realitatea Financiara
Evenimente
ELON MUSK, PRIMUL OM A CĂRUI AVERE A TRECUT PRAGUL DE 500 DE MILIARDE DE DOLARI
Averea miliardarului Elon Musk, CEO Tesla și SpaceX, a depășit miercuri, pentru scurt timp, pragul istoric de 500 de miliarde de dolari, potrivit clasamentului Miliardarii în timp real al revistei Forbes, citat de AFP.
Valoarea netă a averii lui Musk a atins 500,1 miliarde de dolari, înainte de a scădea la 499,1 miliarde de dolari. Pe lista Forbes, Musk este urmat de Larry Ellison (Oracle), cu 350,7 miliarde de dolari, și de Mark Zuckerberg (Meta), cu 245,8 miliarde de dolari.
Antreprenorul născut în Africa de Sud a absolvit Universitatea din Pennsylvania și a abandonat studiile la Stanford, dedicându-se afacerilor. În 1999 a vândut o companie de software către Compaq pentru peste 300 de milioane de dolari. Ulterior, a fondat o companie care a fuzionat cu PayPal, iar în 2002 a lansat SpaceX, iar un an mai târziu s-a alăturat Tesla.
Recent, consiliul de administrație Tesla a propus un nou plan de remunerare pentru Musk, care ar putea primi acțiuni în valoare de 1.000 de miliarde de dolari, dacă producătorul auto va atinge o serie de obiective ambițioase de performanță.
Sursa: Realitatea Financiara
-
Companiiacum 2 zile
Transformă recenziile în clienți: cum recenziile de 5 stele îți cresc credibilitatea și vizibilitatea online
-
Evenimenteacum 2 zile
Situație incredibilă la CFR Călători. Zeci de locomotive electrice ar putea rămâne în gări, din cauza datoriilor.
-
Evenimenteacum 2 zile
IRCC CREŞTE LA 6,06% | Realitatea Financiară
-
Evenimenteacum 2 zile
Guvernul a adoptat rectificarea bugetară „de compromis”. Cei mai mulți bani se duc pe salarii și pensii
-
Evenimenteacum 2 zile
Nicușor Dan a retrimis în Parlament legea care propune scutirea de impozit pentru veniturile din criptomonede. Ce l-a nemulțumit pe președinte?
-
Evenimenteacum o zi
Austeritatea lui Bolojan se simte pe piața muncii. Tot mai mulți români trecuți de 45 de ani își caută un job – ANALIZĂ
-
Evenimenteacum o zi
CFR CĂLĂTORI: ACHIZIŢIONAREA BILETELOR CU REZERVARE DE LOC VA FI ÎNTRERUPTĂ TEMPORAR MIERCURI SPRE JOI NOAPTEA
-
Evenimenteacum o zi
ANOFM: 92 DE PROGRAME DE FORMARE PROFESIONALĂ, LA NIVEL NAŢIONAL ÎN LUNA OCTOMBRIE