Evenimente
Anchete și un miros neplăcut care a stârnit controverse – Ziarul Incisiv de Prahova

Criza apei în Slănic Prahova a ajuns la un nivel alarmant, iar fostul lider al Gărzii Naționale de Mediu, Octavian Berceanu, a denunțat această situație ca un „dezastru pentru natură și comunitate”. Problema majoră este reprezentată de deversările de apă infiltrată dintr-o mină de sare abandonată, care pun în pericol atât ecosistemul din zonă, cât și sănătatea locuitorilor. Autoritățile competente, inclusiv Prefectura și conducerea companiei Salrom, sunt acuzate de neglijență crasă în gestionarea acestei situații, având în vedere că au autorizat evacuarea apei sărate fără a impune măsuri de tratament prealabile.
Octavian Berceanu a postat pe Facebook avertismente cu privire la impactul devastator al deversării apei sărate asupra ecosistemului și comunităților din aval, subliniind că această acțiune nu afectează doar fauna acvatică, ci și resursele locale de apă potabilă. Spre exemplu, el a subliniat necesitatea utilizării unei instalații mobile de osmoză inversă, pe care Inspectoratul pentru Situații de Urgență ar fi trebuit să o aibă disponibilă pentru a face față incidentelor de poluare. Berceanu a criticat sever evaluarea insuficientă a efectelor negative asupra mediului, afirmând că aceasta a fost complet inadecvată.
În plus, compania Salrom a recunoscut că există probleme cu apele infiltrate, precizând că, deși se folosesc pompe pentru evacuarea apei, pârâul Slănic are o salinitate naturală care complică gestionarea impactului ecologic. Criticile nu se limitează însă doar la gestionarea incidentului curent; ele se extind și asupra controverselor anterioare legate de administrarea Salrom, incluzând acuzații de cheltuieli dubioase și legături suspecte cu oficiali de rang înalt.
Berceanu a prezentat dovezi vizuale ale gravității situației, inclusiv fotografii cu pești morți în zona Vărbilău, ceea ce ilustrează impactul devastator al deversărilor asupra biodiversității locale. El a subliniat importanța transparenței în gestionarea resurselor de mediu, afirmând că abordarea autorităților este similară cu cea din vremurile comuniste, în care problemele ecologice erau adesea ignorate.
Consecințele acestei crize sunt înfricoșătoare pentru comunitatea locală, care se confruntă cu o situație ecologică alarmantă, manifestată prin dispariția completă a peștilor din pârâu, sugerând amploarea dezastrului ecologic. Totodată, autoritățile nu le-au răspuns în mod adecvat acuzațiilor grave și la deteriorarea condițiilor de mediu, lăsând comunitatea să se întrebe ce măsuri proactive vor fi adoptate pentru prevenirea unor astfel de crize în viitor. Este crucial ca responsabilitatea instituțiilor de mediu să fie revizuită urgent pentru a proteja sănătatea publică și integritatea mediului înconjurător.
Având în vedere impactul semnificativ al recentului incident ecologic asupra siguranței naționale, conform Strategiei de Securitate Națională adoptate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), ziarul Incisiv de Prahova a solicitat în mod formal o informare din partea mai multor instituții. Printre acestea se numără Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Ministerul Afacerilor Interne, Garda Națională de Mediu, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Șerban Cantacuzino” din Județul Prahova, Garda de Mediu Prahova și Inspectoratul de Poliție Județean Prahova. Cererea se axează pe dezvăluirea măsurilor adoptate pentru a aborda criza și identificarea responsabililor care trebuie trași la răspundere pentru dezastrul ecologic.
Răspunsul oficial nr. 3171/GM/CJ Prahova/20.08.2024, primit de Incisiv de Prahova de la Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Prahova, confirmă dezvăluirile făcute de ziar, indicând că situația este cu mult mai gravă decât se anticipase inițial. Dezastrul ecologic generat de un management defectuos al Salrom a afectat mai multe zone, inclusiv:
- Pârâul Slănic – amonte de evacuarea Salinei Slănic
- Evacuarea apei din mina Victoria
- Pârâul Slănic – aval de Salina Slănic
- Pârâul Vărbilău – aval la confluența cu pârâul Slănic (Cotofenesti)
- Râul Teleajen – zona Zămbila
- Râul Teleajen – Moara Domnească
- Râul Prahova – Adâncata
Specialiști consultați de ziar au subliniat că localnicii din Slănic, care locuiesc în apropierea salinei, se află într-o situație critică. Grădinile lor au fost afectate de formarea de cratere uriașe, iar casele prezintă fisuri profunde cauzate de alunecările de teren, fenomen ce poate fi pus pe seama gestionării defectuoase din partea Salrom și a altor instituții implicate în acest proces.
Potrivit experților, deși a fost reabilitată albia pârâului de deasupra salinei, solul instabil din filoane de sare a dus la surpări, acesta fiind motivul pentru care anumite zone, cum ar fi grota miresei, s-au prăbușit.
În urma acuzațiilor și alarmelor ridicate de ziarul Incisiv de Prahova, problema ecologică din Slănic a ajuns pe agenda CSAT, iar ministrul Ștefan-Radu Oprea a fost pus in situatia de a dispune trimiterea unor reprezentanți ai Ministerului Mediului și Apelor și Pădurilor (MEAT) pentru a verifica situația semnalată. Printre cei care au ajuns la fața locului se numără Radu Marcel, șeful de cabinet al ministrului, și Flavius Nedelcea, secretar de stat, ceea ce indică gravitatea problemei.
Informațiile sugerează că Radu Marcel ar realiza anumite interese pentru societatea Conversim, care a efectuat lucrările în zonă pentru Salrom (aici), (aici), (aici) si (aici).
Misiunea de control asupra situației din Slănic a fost marcată de controverse, având în vedere că directorul general al Salrom, Constantin Dan Dobrea, numit recent în funcție, nu a participat la inspecția efectuată, ceea ce ridică întrebări cu privire la angajamentul și responsabilitatea sa.
Salrom l-a numit pe Dobrea în funcția de director general pe 1 iulie 2024, dar absența sa la inspecțiile necesare pune sub semnul întrebării competența și integritatea conducerii. De asemenea, presupusa tensionare a relațiilor între ministrul Radu Oprea și Radu Marcel, generată de deplasarea acestuia în Slănic fără aprobare, reflectă conflictele interne cu potențiale repercusiuni asupra gestionării crizei ecologice în curs de desfășurare.
Acest incident subliniază o nevoie urgentă de responsabilitate și acțiuni decisive din partea autorităților pentru rectificarea situației și protejarea comunității afectate, iar tacerea complice a Inspectoratului de Poliție Județean Prahova nu face decât să amplifice suspiciunile legate de atitudinea pasivă față de criza ecologică care afectează Slănic Prahova. Vom reveni. (Cristina T.).
Evenimente
BOGDAN IVAN: ”DACĂ NU REDESCHIDEM CENTRALELE PE CĂRBUNE, LA IARNĂ RISCĂM SĂ INTRĂM ÎN BLACKOUT”
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, trage un semnal de alarmă vizavi de închiderea pe bandă rulantă a centralelor pe crăbune. Ministrul spune că, la iarnă, când consumul de energie crește foarte mult, România riscă să intre în blackout.
„Dacă până la finalul acestui an vom închide centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, automat riscăm, într-o perioadă de iarnă în care nu avem nici producţie de energie solară, nici eoliană, să ajungem în situaţia de a nu avea suficientă energie”, a declarat Ivan, la un post TV.
„Există riscul ca în perioada de iarnă, când avem o cerere foarte mare de energie într-o perioadă geroasă, când e posibil să fie o furtună de zăpadă în care să nu avem producţie deloc pe eolian sau solar, să ajungem în situaţie de blackout”.
Dacă păstrăm centralele pe cărbune, ne amendează UE cu 2 miliarde de euro
Dacă România decide să păstreze centralele în funcţiune, „riscăm o penalitate de aproximativ două miliarde de euro din partea Comisiei Europene”, spune Ivan.
Pentru a redeschide negocierile cu Comisia Europeană, ministrul a comandat un studiu tehnic.
„Am comandat împreună cu cei de la Transelectrica un studiu al unei companii autorizate internaţional, care a avut şase mii de pagini, făcut rapid în trei luni de zile”.
„Studiul a adus evidenţe tehnice în care am arătat riscul pe care România îl are. Aşa am reuşit să-i conving să redeschidă discuţia. Discuţie pe care de doi ani au refuzat să o poarte cu România”, a precizat Ivan.
Blackout-ul „este unul dintre cele patru scenarii pe care specialiştii în acest studiu l-au evidenţiat. Nu o spun eu, că aşa cred eu sau că am vorbit cu cineva stând la o cafea”, a subliniat ministrul.
Sursa: Realitatea Financiara
Evenimente
ELON MUSK, PRIMUL OM A CĂRUI AVERE A TRECUT PRAGUL DE 500 DE MILIARDE DE DOLARI
Averea miliardarului Elon Musk, CEO Tesla și SpaceX, a depășit miercuri, pentru scurt timp, pragul istoric de 500 de miliarde de dolari, potrivit clasamentului Miliardarii în timp real al revistei Forbes, citat de AFP.
Valoarea netă a averii lui Musk a atins 500,1 miliarde de dolari, înainte de a scădea la 499,1 miliarde de dolari. Pe lista Forbes, Musk este urmat de Larry Ellison (Oracle), cu 350,7 miliarde de dolari, și de Mark Zuckerberg (Meta), cu 245,8 miliarde de dolari.
Antreprenorul născut în Africa de Sud a absolvit Universitatea din Pennsylvania și a abandonat studiile la Stanford, dedicându-se afacerilor. În 1999 a vândut o companie de software către Compaq pentru peste 300 de milioane de dolari. Ulterior, a fondat o companie care a fuzionat cu PayPal, iar în 2002 a lansat SpaceX, iar un an mai târziu s-a alăturat Tesla.
Recent, consiliul de administrație Tesla a propus un nou plan de remunerare pentru Musk, care ar putea primi acțiuni în valoare de 1.000 de miliarde de dolari, dacă producătorul auto va atinge o serie de obiective ambițioase de performanță.
Sursa: Realitatea Financiara
Evenimente
INS: RATA ȘOMAJULUI A URCAT LA 5,9% ÎN LUNA AUGUST
Aproape jumătate de milion de români nu au loc de muncă: rata șomajului a urcat la 5,9% în august, față de 5,8% în luna anterioară, conform datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică.
Rata șomajului la bărbați a depășit-o cu 0,7 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile fiind 6,2% în cazul persoanelor de sex masculin și 5,5% în cazul celor de sex feminin).
„Reține în continuare atenția nivelul ridicat, de 23,5%, al ratei șomajului în rândul tinerilor (15-24 ani), înregistrat în perioada aprilie – iunie 2025”, au transmis reprezentanții INS.
Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata șomajului a fost estimată la 4,7% pentru luna august 2025 (5% în cazul bărbaților și 4,5% în cazul femeilor). Numărul șomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 75,7% din numărul total al șomerilor estimat pentru luna august 2025.
Sursa: Realitatea Financiara
-
Uncategorizedacum 2 zile
Axis Communications: două zile de inovație și colaborare în industria de securitate alături de partenerii de tehnologie
-
Companiiacum 2 zile
Două echipaje RedLotus Sailing au urcat pe podiumul Bosphorus Cup. Ostwind, condus de Andrei Nicolescu, a ocupat locul I la categoria ORC C
-
Companiiacum 2 zile
Transformă recenziile în clienți: cum recenziile de 5 stele îți cresc credibilitatea și vizibilitatea online
-
Evenimenteacum 2 zile
Situație incredibilă la CFR Călători. Zeci de locomotive electrice ar putea rămâne în gări, din cauza datoriilor.
-
Evenimenteacum 2 zile
IRCC CREŞTE LA 6,06% | Realitatea Financiară
-
Evenimenteacum 2 zile
Nicușor Dan a retrimis în Parlament legea care propune scutirea de impozit pentru veniturile din criptomonede. Ce l-a nemulțumit pe președinte?
-
Evenimenteacum o zi
Guvernul a adoptat rectificarea bugetară „de compromis”. Cei mai mulți bani se duc pe salarii și pensii
-
Evenimenteacum o zi
Austeritatea lui Bolojan se simte pe piața muncii. Tot mai mulți români trecuți de 45 de ani își caută un job – ANALIZĂ