Rata anuală a inflaţiei va scădea până la finele anului curent pe o traiectorie fluctuantă şi mai ridicată decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din luna august, care cobora la 4% în decembrie 2024, la 3,4% la finele anului 2025 şi la 3,2% în iunie 2026, se arată în minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României din octombrie 2024.

”În ceea ce priveşte perspectiva apropiată, membrii Consiliului au remarcat că, potrivit noilor date şi evaluări, rata anuală a inflaţiei va scădea până la finele anului curent pe o traiectorie fluctuantă şi mai ridicată decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din luna august, care cobora la 4% în decembrie 2024, la 3,4% la finele anului 2025 şi la 3,2% în iunie 2026. S-a arătat că descreşterea va fi antrenată într-o proporţie însemnată de factori pe partea ofertei. Acţiunea lor dezinflaţionistă, decurgând în principal din efecte de bază, va continua însă să fie mai modestă pe termen foarte scurt decât s-a previzionat anterior, în contextul efectelor de sens opus exercitate asupra dinamicilor preţurilor alimentelor şi energiei de condiţiile meteorologice nefavorabile din acest an şi de majorarea cotaţiilor unor mărfuri”, au sesizat membrii Consiliului.

Totodată, s-a constatat că influenţe inflaţioniste suplimentare vor veni şi de pe segmentul produselor de tutun, în condiţiile majorării neaşteptate a preţurilor acestora în perioada recentă, în timp ce dinamica preţului combustibililor va rămâne probabil mai puţin inflaţionistă în următoarele luni decât s-a anticipat în august.

Incertitudini însemnate continuă să fie totuşi asociate evoluţiei anticipate a preţurilor energiei şi alimentelor, inclusiv pe fondul modificărilor legislative din domeniu, precum şi traiectoriei viitoare a cotaţiei ţiţeiului, în contextul tensiunilor geopolitice, au apreciat membrii Consiliului.

S-a convenit că din partea factorilor fundamentali sunt însă de aşteptat presiuni inflaţioniste mai moderate decât în prognoza precedentă şi în atenuare relativ pronunţată pe termen foarte scurt, dată fiind probabila descreştere a excedentului de cerere agregată în semestrul II 2024 la valori semnificativ inferioare celor previzionate anterior, dar în condiţiile continuării creşterii solide a consumului privat şi ale menţinerii dinamicii costurilor salariale unitare la niveluri foarte ridicate. În schimb, efecte dezinflaţioniste evidente vor genera probabil pe acest orizont de timp decelerarea creşterii preţurilor importurilor, precum şi ajustarea descendentă a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, au subliniat mai mulţi membri ai Consiliului.

Referitor la perspectiva apropiată a poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că noile evaluări indică creşteri trimestriale ceva mai modeste ale economiei în semestrul II 2024 decât s-a previzionat anterior, dar în accelerare graduală, implicând şi o creştere a dinamicii anuale a PIB pe ansamblul intervalului.

(…)

Membrii Consiliului au evidenţiat incertitudinile şi riscurile mari ce decurg din conduita politicii fiscale şi a celei de venituri în 2024, având în vedere rezultatul execuţiei bugetare din primele opt luni ale anului şi caracteristicile recentei rectificări bugetare, incluzând majorarea ţintei de deficit fiscal. Pe orizontul mai îndepărtat de timp, incertitudini şi riscuri mari sunt în schimb asociate măsurilor fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate în perspectivă în scopul consolidării bugetare, în contextul planului fiscal structural pe termen mediu prezumat a fi transmis Comisiei Europene în toamna acestui an, în conformitate cu noul cadru de guvernanţă economică al UE, au susţinut membrii Consiliului.

S-a convenit, totodată, că incertitudini şi riscuri crescute la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, generează războiul din Ucraina şi conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi evoluţiile economice din Europa şi de pe plan global, în contextul escaladării tensiunilor geopolitice.

Inclusiv din această perspectivă, membrii Consiliului au subliniat importanţa menţinerii unui ritm ridicat al atragerii de fonduri europene şi cerinţa utilizării eficiente a acestora, inclusiv a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esenţiale pentru realizarea reformelor structurale necesare şi a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice.

Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menţinerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea asigurării şi menţinerii stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile.

S-a reiterat, totodată, importanţa continuării monitorizării atente a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu, în condiţii de păstrare a stabilităţii financiare.

Ritmul de creştere a salariilor şi a costurilor cu forţa de muncă rămâne însă foarte ridicat şi preocupant din perspectiva inflaţiei, dar şi a competitivităţii externe, au susţinut în mai multe rânduri membrii Consiliului. În acest context, au fost evidenţiate dinamica anuală de două cifre a salariului brut nominal şi creşterea acesteia la 17,3% în iulie – în principal sub impactul noii majorări a salariului minim brut pe economie -, precum şi dinamica similară a costului salarial unitar din industrie, care s-a redus doar marginal în debutul trimestrului III în raport cu media intervalului precedent.

Totodată, s-a apreciat că discrepanţele dintre cererea şi oferta de forţă de muncă de la nivelul anumitor sectoare, precum şi dinamica remuneraţiei din sectorul public constituie şi în viitorul apropiat surse de potenţiale presiuni suplimentare asupra salariilor şi costurilor cu forţa de muncă din mediul privat. În sens opus ar putea să acţioneze însă mai vizibil relativa slăbire a cererii, îndeosebi a celei externe, precum şi trendul descendent al ratei inflaţiei, alături de recursul în creştere la muncitori extracomunitari, dar şi la tehnologizare, au reiterat mai mulţi membri ai Consiliului.

În discuţiile privind condiţiile financiare, membrii Consiliului au remarcat noua scădere consemnată în august de principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare imediat după reducerea de către BNR a ratei dobânzii-cheie şi a ratelor dobânzilor la facilităţile permanente, precum şi parcursul liniar ulterior al acestora. S-a sesizat că randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat şi-au accentuat descreşterea în prima decadă a lui august, similar randamentelor din economiile avansate şi din regiune – în contextul aşteptărilor revizuite ale investitorilor privind traiectoria ratei dobânzii Fed –, dar au reintrat apoi pe o pantă pronunţat ascendentă, acumulând o creştere semnificativă, ce s-a corectat însă relativ abrupt în ultimele zile din septembrie.

În această conjunctură, după ajustarea descendentă consemnată în iulie, cursul de schimb leu/euro a revenit în august şi a tins să se menţină până la finele trimestrului III la valorile mai ridicate prevalente în trimestrul II, inclusiv pe fondul reamplificării volatilităţii pe piaţa financiară internaţională, sub impactul acutizării tensiunilor din Orientul Mijlociu. Raportul leu/USD s-a reînscris însă şi a rămas până la sfârşitul lunii septembrie pe o traiectorie general descendentă, dată fiind evoluţia ratei de schimb a dolarului SUA pe pieţele financiare internaţionale.

Riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului rămân semnificative, au susţinut membrii Consiliului, evocând deficitele gemene mari şi incertitudinile ridicate asociate procesului de consolidare fiscală, inclusiv în context electoral, dar şi evoluţiile economice pe plan global şi tensiunile geopolitice în escaladare.

În acelaşi timp, s-a observat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se mărească în primele două luni din trimestrul III, până la 7,7% în august, de la 6,7% în iunie, în principal ca urmare a accelerării creşterii împrumuturilor în lei ale populaţiei, prioritar pe seama celor pentru consum, al căror flux a atins în iulie un maxim istoric. Ritmul creditului acordat societăţilor nefinanciare a continuat la rândul lui să se mărească pe ansamblul intervalului, cu aportul exclusiv al componentei în lei, a cărei dinamică ascendentă a fost influenţată decisiv de creditele acordate în contextul programelor guvernamentale, au semnalat mai mulţi membri ai Consiliului. În schimb, variaţia componentei în valută şi-a reluat descreşterea. În aceste condiţii, ponderea componentei în monedă naţională în creditul acordat sectorului privat şi-a accelerat ascensiunea, ajungând la 69,7% în august, de la 69,1% în iunie.