Evenimente
Războiul tarifelor lui Trump. Cum poate România să profite de situația economică internațională tensionată
Economistul Adrian Negrescu crede că România trebuie să privească războiul comercial declanşat de Donald Trump prin introducerea noilor taxe vamale ca pe o oportunitate pentru a atrage investitorii dezorientaţi de mişcările din pieţe.
În opinia economistului, cu cât România îşi va reduce mai mult expunerile comerciale, cu atât va fi mai protejată de valul semnificativ de efecte economice, în principal de inflaţie. El avertizează totuşi că economia românească va avea de suferit, dând ca exemplu industria de subansamble auto, dar şi industria metalurgică. În cazul celei din urmă, Negrescu spune că planul de reînarmare a Europei îi va oferi „o nesperată gură de oxigen investiţional”. Despre ideea unor financiare de stat pentru industriile afectate, economistul spune că este „cel puţin SF, în condiţiile deficitului bugetar uriaş”.
„România trebuie să găsească soluţiile economice optime pentru a evita efectele negative ale războiului comercial declanşat de Donald Trump şi să privească această situaţie ca o oportunitate pentru a atrage investitorii dezorientaţi de mişcările din pieţe. Criza tarifelor aduce aminte de controversata Lege tarifară din 1930 a preşedintelui Hoover, care a dus America şi lumea întreagă în Marea Depresiune – a avut acelaşi model economic – punem taxe pe produsele de import pentru a sprijini economia americană. A fost un calcul păgubos, dovadă că economia s-a prăbuşit pe fondul scăderii drastice a consumului şi a închiderii a zeci de mii de firme focusate pe import-export”, a declarat, joi, pentru presa de specialitate, economistul Adrian Negrescu.
Potrivit analistului economic, din această criză, România trebuie să înţeleagă că, cu cât îşi va reduce mai mult expunerile comerciale, cu atât va fi mai protejată de valul semnificativ de efecte economice, în principal de inflaţie, declanşat de acest „război comercial unic în ultimii peste 100 de ani”.
„Să nu ne îmbătăm cu apă rece – economia românească va avea de suferit. Industria de subansamble auto se va afla în prim-plan – cele peste 300 de firme româneşti specializate produc pentru companiile germane, în principal, iar dacă exporturile de maşini europene către SUA vor scădea, bineînţeles că şi cererea de produse româneşti se va reduce considerabil. UE a exportat, anul trecut, în SUA peste 750.000 de automobile”, explică Negrescu.
Economistul afirmă că efectele de „contagiune” se vor vedea şi în industria metalurgică, unde producătorii de oţel şi aluminiu vor fi puternic loviţi şi vor fi nevoiţi să îşi găsească pieţe alternative de desfacere.
„Vestea bună, în cazul lor, este că planul de reînarmare a Europei le va oferi o nesperată gură de oxigen investiţional. Industria cauciucului, a maşinilor, în bună parte şi industria agricolă vor fi şi ele afectate de acest război comercial, efectele urmând să se vadă în principal în scăderea vânzărilor. Pe ansamblu, întreaga economie românească va fi afectată, măcar din perspectiva importurilor care vor deveni mai scumpe – marile companii de transport internaţional estimează, deja, o creştere a tarifelor cu 15-20% urmare a războiului valutar declanşat de Trump. Iar dacă transportul va deveni mai scump, o vom simţi cu vârf şi îndesat într-o economie în care suntem dependenţi de importuri în mai toate domeniile, de la produsele alimentare, la imbrăcăminte, încălţăminte, maşini, utilaje, electrice şi electronice, subliniază Negrescu.
Strategie de susţinere a capitalului autohton
Economistul spune că, în aceste condiţii, România are nevoie, în primul rând, de o strategie de susţinere a capitalului autohton, a lanţurilor economice, a consumului intern – soluţie care va oferi „o reducere a expunerii la criza internaţională”.
„Ideea de a oferi ajutoare financiare este una cel puţin SF, în condiţiile deficitului bugetar uriaş cu care se confruntă România, astfel că anunţurile autorităţilor privind susţinerea unor programe de suport pentru firmele afectate trebuie privite cu rezerve”, susţine Negrescu.
Analistul economic afirmă că România are nevoie de un pachet de legi investiţionale care să favorizeze capitalul autohton şi să atragă investitorii străini, de la facilităţi fiscale asociate dezvoltării investiţiilor greenfield, la parcuri industriale cu costuri fiscale zero, la reduceri de taxe pe muncă şi pe profitul reinvestit.
„Din păcate, dincolo de vorbe, noi facem exact pe dos. În cel mai prost moment cu putinţă, când pieţele sunt bulversate de războiul comercial declanşat de Donald Trump, România alege să introducă astăzi o taxă pe construcţiile speciale, o taxă pe stâlp unică la nivel mondial care vine să îi sancţioneze, să îi taxeze pe cei care construiesc ceva în această ţară. Dincolo de vădita discriminare a capitalului (firmele de stat plătesc 0,25, cele private 0,5), taxa în sine vine să alunge practic investiiţiile străine, să inhibe dezvoltarea capitalului autohton. Puneţi la pachet şi taxa pe cifra de afaceri a companiilor cu un business de peste 50 de milioane de euro, de asemenea unică la nivel european, şi veţi avea tabloul unei politici anti-investiţionale, nicidecum faborabilă investitorilor”, declară Adrian Negrescu.
În opinia acestuia, pentru atragerea investitorilor această criză trebuie folosită „ca o oportunitate”.
„Trebuie să venim cu facilităţi fiscale, cu un Cod Fiscal bătut în cuie, în condiţiile în care investitorii sunt şi aşa bulversaţi de ceea ce urmează – ministrul Finanţelor promite o reformă fiscală de la 1 iulie, despre care nimeni nu ştie nimic. Vor fi noi creşteri de taxe? Şi mai avem nevoie de un lucru esenţial – de creşterea ofertei investiţionale pentru fondurile de investiţii. Dacă tot avem o gaură financiară tot mai mare, hai să aducem pe Bursa de Valori Bucureşti cât mai multe companii publice, să atragem astfel investitorii interesaţi de perspectivele economiei româneşti, să atragem fondurile de investiţii, să clădim oferte investiţionale care să permită companiilor româneşti să aibă acces la capital ieftin şi susţinere în investiţiile pe termen mediu şi lung”, mai afirmă Adrian Negrescu.
Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, joi, în şedinţa de Guvern, că Executivul va proteja companiile româneşti, cu toate resursele disponibile, de efectele noului război comercial al tarifelor vamale, între America şi Europa şi că pregăteşte măsuri de sprijin pentru toate industriile afectate prin scheme de ajutor de stat cât mai eficiente.
Donald Trump a lansat o ofensivă comercială anunţând tarife vamale foarte mari, în special împotriva Asiei şi a Uniunii Europene, cu riscul de a sufoca economia mondială, precum şi pe cea americană.
Preşedintele american a evocat o „declaraţie de independenţă economică”.
„Ţara noastră a fost jefuită, jefuită, violată şi devastată de naţiuni apropiate şi îndepărtate, aliaţi şi duşmani deopotrivă”, a declarat Donald Trump, înainte de a afişa o listă a partenerilor comerciali implicaţi.
Evenimente
LIDAS Cea mai mare și mai modernă fabrică de panificație și patiserie congelată în Europa. Ridicată la Tulcea
Liviu Șotre, CEO LIDAS, vorbește despre visul unui antreprenor tulcean, o fabrică de peste 100 de milioane de euro și curajul de a nu se opri. Este povestea omului din spatele pâinii pe care mulți dintre noi o mâncăm, chiar dacă nu știm cine o frământă.
Dincolo de antreprenorul care a creat la Tulcea cea mai mare și mai modernă fabrică de panificație și patiserie congelată, dincolo de tânărul de 42 de ani care a dus visul părinților la alt nivel, dincolo de studiile care l-au pregătit pentru orice drum în viață, oricât de sus, oricât de greu, oricât de neprevăzut și oricât de grele ar fi greutățile foarte mari pe care le ridici zilnic când construiești ceva cu adevărat măreț , dincolo de soțul și tatăl care vrea un oraș mai bun și mai dezvoltat pentru familia sa și pentru toată comunitatea în care s-a născut, Liviu Șotre este modelul antreprenorului român dispus să lupte.
Liviu Sotre vrea mai mult și mai bine pentru cei de lângă el, și pentru asta nu se dă înapoi de la muncă, de la sacrificii personale care pot schimba destine.
Ne-a arătat, în discuțiile la fabrica de la Cataloi, fața nevăzută a microeșecurilor care fac posibil succesul. A drumului greu și cu provocări neprevăzute, necesar pentru a-ți îndeplini visul, și, mai ales, cât de important este să te focusezi pe călătorie mai mult decât pe destinație.
La marginea Deltei Dunării, departe de marile centre industriale ale României, un om a ales să construiască poate cea mai modernă fabrică de panificație congelată din Europa. A crescut în brutăria familiei, a crezut în pâine și în oameni. Astăzi, LIDAS traversează cea mai dificilă perioadă din istoria sa, dar povestea e departe de a se fi terminat.
Citește un amplu interviu în NewsWeek.
Știai că până la 1 din 5 persoane din Europa declară că are o reacție adversă la alimente, dar doar o parte dintre acestea sunt alergii reale? Creșterea numărului de persoane care elimină alimente din dietă fără un diagnostic confirmat reflectă o confuzie tot mai frecventă între alergia alimentară și intoleranță. Deși pot avea simptome similare, cele două condiții sunt fundamental diferite, atât ca mecanism, cât și ca impact asupra sănătății.
Diferența dintre alergie și intoleranță alimentară
Deși la prima vedere simptomele pot părea similare, alergia și intoleranța alimentară au mecanisme complet diferite.
Alergia alimentară este o reacție a sistemului imunitar. Organismul identifică greșit o proteină din aliment ca fiind periculoasă și declanșează un răspuns defensiv. Acest proces implică anticorpi, în special imunoglobulina E (IgE), care determină eliberarea de histamină și alți mediatori inflamatori. Atfel, apare o reacție rapidă și poate afecta simultan mai multe sisteme ale organismului.
În schimb, intoleranța alimentară nu implică sistemul imunitar. Ea este, de cele mai multe ori, rezultatul unei incapacități a organismului de a digera sau procesa corect anumite substanțe. Un exemplu clasic este intoleranța la lactoză, cauzată de deficitul enzimei lactază.
Această diferență explică de ce alergia este, în general, mai imprevizibilă și mai severă decât intoleranța.
Cum se manifestă alergia alimentară
Alergia alimentară poate apărea rapid, uneori în câteva minute după ingestie, și chiar la cantități foarte mici din alimentul respectiv.
Manifestările pot include:
- mâncărimi sau furnicături la nivelul gurii
- umflarea buzelor, feței sau gâtului
- erupții cutanate sau urticarie
- dificultăți de respirație
- greață, vărsături sau diaree
- amețeală sau scăderea tensiunii arteriale
În formele severe, reacția poate evolua către anafilaxie, o urgență medicală care necesită intervenție imediată.
Un element esențial este faptul că reacția apare de fiecare dată când organismul este expus la alergen, indiferent de cantitate.
Cum se manifestă intoleranța alimentară
Spre deosebire de alergie, intoleranța alimentară are o evoluție mai lentă și simptome predominant digestive.
Cele mai frecvente manifestări sunt:
- balonare
- crampe abdominale
- gaze intestinale
- diaree
- disconfort general după masă
Simptomele pot apărea la interval de câteva ore sau chiar până la 24–48 de ore după consum, ceea ce face identificarea alimentului responsabil mai dificilă.
Un aspect important este că intoleranța este adesea dependentă de doză. Multe persoane pot consuma cantități mici fără simptome semnificative.
De ce apare confuzia între alergie și intoleranța alimentară
Simptomele pot fi similare în unele cazuri, în special la nivel digestiv, ceea ce face diferențierea dificilă fără evaluare medicală.
Totodată, accesul rapid la informații online și tendința de autodiagnostic contribuie la etichetarea greșită a unor reacții drept „alergii”. Mulți pacienți elimină complet anumite alimente fără o confirmare medicală, ceea ce poate duce la dezechilibre nutriționale, mai ales la copii.
Există și situații în care simptomele sunt cauzate de alte afecțiuni, precum:
- sindromul de intestin iritabil
- intoleranța la histamină
- sensibilitatea la aditivi alimentari
- infecțiile digestive
Cum se pune diagnosticul corect
Diagnosticul nu ar trebui stabilit pe baza unei bănuieli sau a unui test interpretat izolat. Primul pas este istoricul clinic: ce aliment a fost consumat, în ce cantitate, cât de repede au apărut simptomele, ce manifestări au existat și dacă reacția s-a repetat.
În suspiciunea de alergie alimentară, medicul poate recomanda teste cutanate de tip prick, determinarea anticorpilor IgE specifici sau paneluri alergologice. Prezența IgE specifice indică sensibilizare, dar nu confirmă întotdeauna alergia clinică. Rezultatul trebuie interpretat împreună cu simptomele pacientului.
În unele situații pot fi utile testele de alergologie moleculară, investigațiile funcționale sau testele de provocare orală, realizate exclusiv în mediu medical controlat.
Pentru intoleranțe, abordarea poate include jurnal alimentar, dietă de eliminare și reintroducere controlată, teste pentru intoleranța la lactoză sau investigații specifice pentru boala celiacă ori alte afecțiuni digestive.
Ce rol are IgE în această diferențiere
Imunoglobulina E (IgE) este unul dintre cei mai importanți markeri utilizați în evaluarea reacțiilor alergice de tip imediat. În alergiile alimentare mediate imunologic, acest tip de anticorp este implicat direct în declanșarea răspunsului inflamator, prin activarea celulelor care eliberează histamină și alți mediatori chimici responsabili de simptomatologie.
În practica medicală, determinarea nivelului de IgE, fie total, fie specific pentru anumiți alergeni, reprezintă un instrument util în orientarea diagnosticului, mai ales în contextul unor simptome sugestive pentru o reacție alergică.
Astfel, testele rapide pentru determinarea IgE total, destinate utilizării profesionale, pot reprezenta un prim pas în evaluarea unui posibil teren alergic. De exemplu, testele dezvoltate de DDS Diagnostic sunt concepute pentru a oferi o evaluare rapidă, în punctul de îngrijire, facilitând trierea pacienților care necesită investigații alergologice suplimentare.
Este important de subliniat că aceste teste nu identifică alergenul responsabil și nu stabilesc un diagnostic de certitudine. Rolul lor este orientativ, contribuind la decizia medicală privind necesitatea unor analize mai detaliate, precum determinarea IgE specifice sau alte investigații alergologice.
Interpretarea rezultatelor trebuie realizată întotdeauna în context clinic, de către personal medical calificat, prin corelarea valorilor obținute cu istoricul pacientului și tabloul simptomatic.
Concluzie
Deși sunt frecvent confundate, alergia alimentară și intoleranța alimentară reprezintă două realități clinice diferite, cu mecanisme distincte și implicații importante asupra sănătății. În timp ce alergia implică un răspuns imun care poate evolua rapid și, uneori, sever, intoleranța este, în general, rezultatul unor mecanisme digestive sau metabolice și are un impact mai degrabă funcțional.
Evenimente
The Biggest Meeting Invasion 2: Pasiunea pentru motorsport rescrie regulile în Râmnicu Vâlcea
Sâmbătă, 25 aprilie, Râmnicu Vâlcea încetează să mai fie doar un punct pe hartă și devine epicentrul culturii auto din România. The Biggest Meeting Invasion 2 este mai mult decât un eveniment, este un manifest al comunității pasionate de fenomenul custom, un spațiu unde ingineria întâlnește arta și performanța se măsoară în bătăile inimii.
Mai mult decât un Show: Un stil de viață
Shopping City Râmnicu Vâlcea se pregătește să găzduiască o invazie spectaculoasă de mașini modificate, proiecte deosebite și peste 2000 de entuziaști care transformă metalul în emoție. Fiecare vehicul prezent este rezultatul a sute de ore de muncă, sacrificii personale și o atenție obsesivă la detalii.
La această ediție, nu vorbim doar despre cai putere, ci despre povestea din spatele a peste 250 de maşini de lux și despre dorința de a ieși din anonimat.
Program și Activități: Adrenalină până după miezul nopții
Începând cu ora 17:00, atmosfera va fi definită de vibrația motoarelor și strălucirea proiectoarelor. Participanții și vizitatorii se vor bucura de un program intens, conceput pentru a celebra cultura auto în toate formele sale.
• Competiții și probe tehnice: Provocări care vor testa limitele mașinilor și vor separa estetica de performanța pură.
• Showcase de mașini modificate: O expoziție a celor mai spectaculoase proiecte din regiune și nu numai.
• Interacțiune și comunitate: Un prilej de a lega prietenii noi și de a face schimb de experiențe cu oameni care împărtășesc aceleași valori.
• Show-uri dinamice: Momente menite să ridice publicul în picioare și să creeze amintiri memorabile.
Detalii Eveniment
The Biggest Meeting Invasion 2 este locul unde respectul între participanți primează, iar adrenalina se îmbină armonios cu distracția. Nu este zgomot; este simfonia unei comunități unite.
• Dată: 25 Aprilie
• Interval orar: 17:00 – 01:00
• Locație: Shopping City Râmnicu Vâlcea
Rămâi Conectat
Dacă simți că o mașină este mai mult decât un simplu mijloc de transport și dacă rezonezi cu sunetul unui motor bine reglat, locul tău este alături de noi.
Urmărește-ne pentru noutăți și înscrieri:
Instagram: @FamousRally | @Cars_international5
The Biggest Meeting Invasion 2 – Nu lăsa pe alții să-ți povestească. Vino să-l trăiești!
-
Imobiliareacum o ziLocuințele riscă să devină un lux în România: piața imobiliară intră într-o zonă de accesibilitate critică
-
Uncategorizedacum o ziSamsung anunță o premieră mondială: o inovație care permite anticiparea episoadelor de leșin cu ajutorul Galaxy Watch
-
acum o ziProfituri pe hârtie, pierderi în realitate: HoReCa crește doar in statistici, statisticile nu iau in calcul scumpirile, iar în acest timp piața intră într-o zonă de risc major