Cele mai multe pagube dintr-o mutare nu se produc atunci când cade ceva. Se produc lent, invizibil, în camion: o cutie prost umplută se turtește sub greutatea celei de deasupra, farfuriile din interior se freacă unele de altele la fiecare denivelare și, la destinație, două dintre ele au fisuri fine pe care le observi abia peste o săptămână, când se rup în mână.

Împachetarea e partea din mutare care pare cea mai simplă și e, tehnic, cea mai puțin înțeleasă. Toată lumea știe să pună lucruri în cutii. Foarte puțini știu de ce contează cum le pun.

Cutia nu e un recipient, e o structură portantă

Prima greșeală, aproape universală, e tratarea cutiei ca pe un simplu container. În realitate, într-un camion încărcat, cutiile susțin greutatea unele altora. O cutie de carton ondulat de calitate rezistă la câteva sute de kilograme aplicate pe muchii — dar numai dacă e plină și dacă e închisă corect.

De aici derivă trei reguli tehnice.

Cutia se umple până sus, întotdeauna. Nu până la trei sferturi, nu „cât a intrat”. Golul rămas se completează cu hârtie mototolită, cu prosoape, cu haine. O cutie cu aer înăuntru se prăbușește în ea însăși și tot ce e deasupra vine peste conținut.

Cutia nu se supraîncarcă. Regula practică: dacă nu o poți ridica confortabil cu o mână de la mijloc, e prea grea. Douăzeci de kilograme e limita rezonabilă. Cărțile, în special, sunt înșelătoare — o cutie mare plină de cărți depășește ușor treizeci de kilograme și fundul cedează la ridicare.

Cutia se închide cu bandă în H: o bandă pe îmbinarea centrală și câte una perpendiculară pe fiecare margine, atât sus cât și jos. Fundul se banderolează la fel de atent ca partea de sus. Cele mai spectaculoase pierderi dintr-o mutare vin din cutii care s-au desfăcut pe dedesubt, la ridicare.

Vesela: tehnica pe care o știu doar profesioniștii

Farfuriile nu se așază orizontal, una peste alta. Se pun pe cant, ca vinilurile într-un raft, fiecare învelită separat în hârtie de ambalaj. Motivul e pur mecanic: o farfurie așezată vertical rezistă la presiune pe muchie, care e direcția ei cea mai puternică. Așezată plat, orice apăsare acționează pe suprafața cea mai fragilă.

Paharele se împachetează individual, cu hârtie îndesată și în interior, nu doar în jurul lor, și se așază cu gura în jos. Cele cu picior lung se protejează suplimentar pe zona subțire, care e punctul de rupere.

Între straturi se pune un strat de amortizare — hârtie mototolită, un prosop, o bucată de carton. Iar cutia se marchează pe toate cele patru laturi, nu doar pe capac: în camion, cutiile se văd din lateral, nu de sus.

Hârtia de ziar, folosită de generații întregi, are un dezavantaj de care puțini vorbesc: cerneala se transferă pe porțelan și pe sticlă, iar la vesela albă rămân urme greu de scos. Hârtia de ambalaj neimprimată costă puțin și rezolvă problema.

Electrocasnicele, unde greșelile costă cel mai mult

Frigiderul se golește, se decongelează complet și se lasă cu ușa deschisă cel puțin douăsprezece ore înainte. Apa rămasă în interior ajunge, inevitabil, în cutiile de dedesubt. Se transportă în picioare. Dacă a fost transportat culcat sau înclinat mult, se lasă neconectat câteva ore la destinație, ca uleiul din compresor să revină — recomandarea variază între patru și douăzeci și patru de ore, în funcție de producător.

Mașina de spălat are un element ignorat aproape sistematic: șuruburile de transport. Sunt piesele care blochează tamburul și care se scot la instalare, iar apoi se pierd într-un sertar. Fără ele, tamburul se mișcă liber în timpul transportului și poate deteriora amortizoarele. Dacă nu le mai ai, se pot cumpăra sau, cel puțin, tamburul se blochează cu material textil îndesat. Furtunurile se golesc, se scot și se transportă separat — un furtun uitat conectat rupe robinetul la manevră.

Televizorul modern e mai fragil decât pare. Panourile mari, peste 55 de inch, se transportă exclusiv vertical, sprijinite, niciodată culcate — presiunea pe suprafață poate crea pete permanente pe matrice. Cutia originală rămâne cea mai bună soluție, iar în lipsa ei se folosesc lăzi din carton dublu cu protecție rigidă pe ambele fețe.

Tablourile, oglinzile și obiectele de artă

Regula e aceeași: pe cant, niciodată culcat.

Pe sticla unui tablou sau a unei oglinzi se lipește, în diagonală, bandă adezivă în formă de X. Nu previne spargerea, dar ține cioburile împreună dacă se întâmplă, ceea ce protejează pânza sau rama și, mai important, mâinile celui care descarcă.

Colțurile ramelor se protejează cu colțare din carton sau din polistiren. O ramă lovită într-un colț se repară greu și scump.

Pentru piesele valoroase, ambalajul se face în lăzi individuale, cu spațiu de amortizare pe toate fețele. Right Move include în serviciile de împachetare și acest tip de protecție pentru obiecte cu valoare mare sau sentimentală, iar practica standard e ca ele să fie inventariate și fotografiate înainte de ambalare — o măsură simplă care elimină orice discuție ulterioară.

Un detaliu despre lucrările de artă pe pânză: nu se împachetează niciodată direct în folie de plastic. Plasticul nu lasă suprafața să respire, iar la variații de temperatură se formează condens între folie și pânză. Se folosește hârtie fără aciditate, iar plasticul, dacă e necesar, rămâne stratul exterior.

Hainele, cărțile și celelalte volume mari

Hainele de pe umeraș nu se împăturesc. Se transferă în cutii-garderobă, cu bară în interior, exact așa cum stau în dulap. Se economisește o oră de călcat la destinație și, la costume sau rochii, se evită șifonarea permanentă.

Hainele împăturite pot merge, foarte practic, în saci de rafie sau în cutii mari — sunt ușoare și, în plus, servesc drept material de amortizare pentru obiectele fragile din alte cutii, dacă le distribui inteligent.

Cărțile se pun în cutii mici. Întotdeauna mici. Se așază pe cotor sau culcate, niciodată pe muchia paginilor, care se deformează. Iar dacă biblioteca e mare, merită etichetat pe rafturi — la remontare, ordinea se reface în douăzeci de minute în loc de o după-amiază.

Lenjeria de pat, pernele și păturile sunt cel mai bun material de umplutură din casă. Nu le împacheta separat dacă poți să le folosești ca protecție în cutiile cu obiecte fragile. Saltelele, în schimb, merg obligatoriu în huse — o saltea transportată neprotejată prinde praf, umezeală și, în cel mai rău caz, o urmă de roată de la un lift de marfă.

Demontarea mobilierului: pungi, marcaje și o fotografie

Șuruburile se pun în pungi cu fermoar, etichetate cu numele piesei, și se lipesc cu bandă direct de componenta cea mai mare a acelei piese. Nu într-o cutie comună „cu feroneria”. Nu în buzunar.

Înainte de a demonta ceva complicat — un pat cu somieră, un dulap cu sistem glisant, o canapea extensibilă — se fac două-trei fotografii cu telefonul. La remontare, peste o săptămână, memoria nu funcționează cum crezi.

Piesele mari, cum sunt blaturile și lateralele de dulap, se transportă pe cant, protejate cu pături sau cu folie cu bule pe colțuri. PAL-ul melaminat se ciobește exact pe muchii, iar o ciobitură de doi centimetri e vizibilă permanent.

Un detaliu specific mobilierului de tip demontabil, foarte răspândit în locuințele din România: îmbinările cu excentric nu sunt gândite pentru montaj repetat. La al treilea sau al patrulea ciclu, orificiile se lărgesc și piesa nu mai stă rigid. Nu e o problemă de execuție, e o limită a materialului — motiv pentru care, la mutări succesive, unele piese merită înlocuite în loc să fie cărate.

Etichetarea, sistemul care îți salvează prima săptămână

Marcajul „fragil” scris cu carioca nu e un sistem. Un sistem funcțional are trei informații pe fiecare cutie: camera de destinație, o descriere scurtă a conținutului și un număr.

Camera contează pentru echipă — o cutie marcată „dormitor 2″ ajunge direct acolo, în loc să fie descărcată în hol și mutată încă o dată de tine. Descrierea contează pentru tine, în prima seară. Numărul contează pentru cazurile în care ceva lipsește sau în care cauți un obiect anume.

Un truc folosit de cei care se mută des: bandă adezivă colorată, o culoare pentru fiecare cameră, lipită vizibil pe două laturi ale cutiei. Se vede din camion, de la distanță, fără să fie nevoie să citească cineva nimic. Costă cinci lei și scurtează descărcarea cu o jumătate de oră.

Și încă ceva: pregătește separat o cutie marcată clar, care se încarcă ultima și se descarcă prima. În ea intră tot ce ai nevoie în primele ore — hârtie igienică, săpun, prosop, cablu prelungitor, becuri, cafea, câteva ustensile, un set de tacâmuri. E cutia pe care nimeni nu o pregătește la prima mutare și pe care toată lumea o pregătește la a doua.

Când merită să lași altcuiva treaba

Calculul e mai simplu decât pare. O bucătărie completă — vesela, sticlăria, oalele, electrocasnicele mici — înseamnă, pentru o persoană fără experiență și cu materiale improvizate, între patru și șase ore. O echipă cu materiale profesionale o face în patruzeci de minute până la o oră, iar rata de spargere e semnificativ mai mică.

Aceeași logică se aplică la biblioteci mari, la colecții, la vitrine cu porțelanuri, la tot ce e simultan fragil și numeros.

Ce rămâne, aproape întotdeauna, în seama proprietarului: actele, bijuteriile, aparatura personală, obiectele cu încărcătură emoțională. Nu pentru că altcineva nu le-ar putea împacheta, ci pentru că liniștea de a ști exact unde sunt nu se poate delega.

Materialele, apropo, se cer de la firmă. Cutiile de la supermarket au fost deja folosite, au fost umezite în depozit și au marginile slăbite — arată bine până sunt încărcate. Un set complet de materiale profesionale pentru un apartament de două camere costă mai puțin decât o singură piesă de veselă spartă, iar la Right Move sunt aduse direct de echipă, împreună cu oamenii care știu ce se pune în ele. Detaliile se stabilesc la +40 774 483 562 sau pe office@rightmove.ro.

FlairMakers, compania fondată de Raluca Epureanu, construiește infrastructura digitală pentru o nouă piață a muncii în HoReCa și este deja prezentă în România

O româncă plecată din Constanța, care a ajuns să lucreze la cel mai înalt nivel în industria ospitalității mondiale, atrage acum capital britanic pentru compania pe care a construit-o între Londra și România.

FlairMakers, startup-ul fondat de antreprenoarea română Raluca Epureanu, a încheiat o rundă de finanțare pre-seed de 500.000 de lire sterline, condusă de SFC Capital, unul dintre cei mai activi investitori seed din Marea Britanie, alături de investitori angel. Compania dezvoltă o platformă digitală pentru industria ospitalității și este deja activă atât în Marea Britanie, cât și în România. Recent, FlairMakers a fost desemnată Hospitality, Tourism & Events StartUp of the Year în cadrul London UK StartUp Awards 2026.

Pentru RePatriot, povestea FlairMakers este mai mult decât succesul unei companii. Este un exemplu concret al felului în care diaspora poate transforma experiența internațională în capital, tehnologie, know-how și rețele care creează valoare și pentru România.

„Raluca Epureanu este un exemplu remarcabil al unei generații de români care nu mai trebuie privită prin paradigma plecării și întoarcerii. Ea arată că există ceva mult mai puternic: conectarea. Poți pleca din Constanța, poți construi o carieră internațională extraordinară, poți învăța în marile centre ale lumii și apoi poți construi o companie globală care operează și în România. Pentru noi, acesta este sensul profund al RePatriot. Nu vrem doar ca românii din diaspora să se întoarcă acasă. Vrem ca România să fie conectată permanent la competența, capitalul și energia lor. FlairMakers este o dovadă că această legătură poate produce valoare reală.”, spune Marius Bostan, inițiator RePatriot.

De la Constanța la Oxford și de la Marriott la propriul startup

Raluca Epureanu are o experiență de aproximativ 20 de ani în industria ospitalității, construită pe patru continente și în 30 de țări.

A absolvit Academia de Studii Economice din București, apoi a urmat un Executive MBA la Saïd Business School, University of Oxford, devenind prima româncă beneficiară a bursei Forté pentru femei în cadrul unui program EMBA. În 2022, a fost inclusă de Poets & Quants în clasamentul „The Best & Brightest Executive MBAs”.

Timp de peste 15 ani, Raluca a lucrat pentru Marriott International, unde a parcurs drumul de la un stagiu în Statele Unite până la poziția de Senior Director of Events pentru regiunea Asia-Pacific, cu sediul la Hong Kong. În acest rol a coordonat o organizație care acoperea 750 de hoteluri, 23 de branduri din 24 de țări și o echipă de 175.000 de oameni.

În 2023, Raluca Epureanu a fost inclusă în Top 100 Români de Pretutindeni, inițiativa RePatriot care recunoaște anual performanțele profesioniștilor și antreprenorilor români din diaspora.

Astăzi, experiența acumulată în marile organizații ale industriei este transformată într-o companie de tehnologie care încearcă să schimbe modul în care oamenii și companiile lucrează în HoReCa.

Ce face, de fapt, FlairMakers?

Pe înțelesul tuturor: FlairMakers ajută un hotel sau un restaurant să găsească rapid oamenii potriviți atunci când are nevoie de ei, iar profesioniștilor le permite să-și transforme experiența într-o carieră mai flexibilă și mai multe surse de venit.

Un hotel poate avea nevoie de un bucătar pentru un weekend aglomerat, un restaurant poate avea nevoie de un somelier, un eveniment poate necesita personal suplimentar, iar o companie poate avea nevoie temporar de un manager cu experiență.

În locul recrutării clasice sau al rețelelor informale de recomandări, FlairMakers creează un sistem digital în care companiile pot accesa profesioniști independenți verificați. Dar platforma nu se oprește la „matching”. Ea integrează verificarea, trainingul, conformitatea, contractarea, plățile și controlul calității – exact acele elemente care fac dificilă astăzi colaborarea flexibilă la scară.

De aceea, FlairMakers poate fi privită nu doar ca o platformă de recrutare, ci ca infrastructură digitală pentru o nouă piață a muncii în HoReCa.

„Noi construim acest sistem”

Raluca Epureanu, co-fondator și CEO FlairMakers explică schimbarea pe care încearcă să o producă FlairMakers: „Ospitalitatea a pornit dintotdeauna de la premisa că există doar două moduri de a lucra: angajare sau agenții. Există și un al treilea, iar cei mai buni profesioniști din industrie îl trăiesc deja: același somelier lucrează ture în trei localuri, ține cursuri de degustare și oferă consultanță pentru liste de vinuri. Un singur set de competențe, mai multe surse de venit. Nimeni nu a construit însă sistemul care să facă acest model sustenabil, așa că totul funcționează pe grupuri de WhatsApp și pe favoruri. Noi construim acest sistem. Industria se tot întreabă cum să îi aducă pe oameni înapoi. Răspunsul este simplu: să nu le mai ceară să se încadreze într-un model pe care l-au respins deja.”

Este ideea care stă la baza ceea ce compania numește „portfolio career” – o carieră în care un profesionist își poate valorifica aceeași competență în mai multe contexte, pentru mai mulți clienți și prin mai multe surse de venit.

Nu doar o platformă. Infrastructura din spatele ei

Pentru ca acest model să funcționeze într-o industrie în care siguranța, calitatea și conformitatea sunt esențiale, tehnologia trebuie să rezolve problemele mai puțin vizibile ale colaborării.

Alexis Sikorsky, co-fondator și CTO FlairMakers, explică de ce: „Nimeni nu adoptă talentul flexibil la scară până când nu sunt rezolvate părțile mai puțin spectaculoase: identitate, verificare, conformitate, contractare, plăți internaționale. Un grup hotelier nu va rezerva un freelancer cu aceeași încredere cu care angajează un om cu contract permanent decât atunci când platforma preia toată această responsabilitate. Runda de față finanțează exact acest nivel, astfel încât un local din Londra și unul din București să funcționeze pe aceeași infrastructură.”

Finanțarea atrasă va susține dezvoltarea produsului și tehnologiei, precum și extinderea rețelei FlairMakers în Marea Britanie. În paralel, compania are deja activitate în România și a încheiat recent un parteneriat cu Academia de Studii Economice din București, universitatea absolvită de Raluca.

Următoarea schimbare: cariera nu mai trebuie să însemne un singur angajator

Massimiliano Savarese, co-fondator și Human Capital Expert FlairMakers, vede în schimbarea propusă de companie o transformare mai largă a pieței muncii: „Am văzut această schimbare în alte industrii de-a lungul carierei mele în zona de capital uman: profesioniști veritabili care trec la cariere de tip portofoliu și companii care au nevoie de acces flexibil la talent verificat. Ospitalitatea este următoarea. Majoritatea platformelor se opresc la matching; FlairMakers a mers mai departe și a construit infrastructura completă, de la training și conformitate până la plăți și controlul calității. De aceea i-am susținut din prima zi.”

Un apel către HoReCa din România: viitorul este deja aici

RePatriot îi invită pe managerii din industria ospitalității să testeze noul model. Managerilor din HoReCa le spunem: dacă aveți nevoie de oameni buni, verificați FlairMakers. Platforma vă oferă acces la profesioniști din operațiuni, management și zona executivă, fără să fiți limitați de modelul tradițional de recrutare.

Iar dacă lucrați în HoReCa, înscrieți-vă pe FlairMakers. Piața muncii se schimbă, iar viitorul aparține tot mai mult profesioniștilor care își pot transforma competențele în proiecte, oportunități și mai multe surse de venit.

flairmakers.com – platforma pentru noua generație de profesioniști din HoReCa

FlairMakers și lecția pentru România: diaspora poate aduce capital de încredere, nu doar bani

Povestea FlairMakers se leagă direct de o altă inițiativă susținută de RePatriot: RO-SEIS, mecanismul propus pentru stimularea investițiilor private în startup-urile românești.

Raluca Epureanu este inițiatoarea RO-SEIS, propunere prezentată în premieră la prima masă rotundă RISE România, găzduită de Senatul României la 22 aprilie 2026, sub patronajul RePatriot și cu susținerea unei coaliții de 14 organizații din ecosistemul antreprenorial. Mecanismul este inspirat de schema britanică SEIS și urmărește să creeze condițiile prin care capitalul privat să fie orientat către startup-uri cu potențial de creștere.

Este aceeași filozofie care stă în spatele RePatriot: românii din diaspora nu sunt doar o comunitate care trimite bani acasă. Sunt antreprenori, investitori, profesioniști, cercetători, manageri și creatori de rețele internaționale. În ultimii ani, RePatriot a urmărit tocmai această transformare: de la relația emoțională cu diaspora la o relație bazată pe încredere, dialog, oportunități și dezvoltare.

„FlairMakers ne arată foarte concret ce înseamnă o Românie conectată la diaspora. Raluca nu a adus doar o idee în România. A adus experiență acumulată în 30 de țări, standarde învățate într-o companie globală, educație de la Oxford, o echipă internațională, tehnologie și acces la capital. Asta este forța adevărată a diasporei. Noi nu construim doar evenimente ci construim încredere. Iar încrederea poate deveni capital, capitalul poate deveni investiție, investiția poate deveni companie, iar compania poate crea locuri de muncă și prosperitate.”, spune Marius Bostan, antreprenor și investitor în serie.

Despre RePatriot

RePatriot este o inițiativă a Romanian Business Leaders care urmărește reconectarea românilor din diaspora cu România prin antreprenoriat, investiții, transfer de know-how și proiecte de dezvoltare. Printre proiectele RePatriot se numără Top 100 Români de Pretutindeni, inițiativa anuală de recunoaștere a performanțelor românilor din diaspora, precum și proiecte dedicate investițiilor și transferului de competență, inclusiv RISE România și propunerea RO-SEIS. RePatriot nu construiește doar legături între România și diaspora, construiește punți prin care talentul, capitalul și experiența românilor din lume pot deveni forțe de dezvoltare pentru România.

Despre FlairMakers

Platforma FlairMakers: www.flairmakers.com este o platformă de tip talent-as-a-service pentru industria ospitalității, care conectează companiile cu profesioniști freelance verificați și gestionează infrastructura necesară colaborării: training, conformitate, contracte, plăți și controlul calității. Platforma acoperă trei niveluri de expertiză – operațiuni, management și executive & advisory – și operează în Marea Britanie și România.

Contacte media:
RePatriot – Andra Maxim, manager comunicare – andra@vossreview.com | telefon +40 726 550 801
Raluca Epureanu, co-fondator și CEO FlairMakers – raluca@flairmakers.com | +44 777 400 7434

OLiX de la Kiss FM este protagonistul unui interviu semnat de Alina Palade și publicat de LumeaMuzicii.ro pe 13 august 2026.

Materialul este publicat cu titlul „De la microfonul din studio direct pe scena de festival: Interviu cu OLiX (Kiss FM)”.

Interviul realizat de Alina Palade îl are în prim-plan pe OLiX, de la Kiss FM.

Materialul integral poate fi citit pe LumeaMuzicii.ro.