Stiri economice
Mai importă Ungaria gaze din România? ‘Mass-media a simplificat această informaţie’
„Situaţia este în felul următor, Transgaz România şi FGSZ Ungaria, echivalentul Transgazului, au anunţat o licitaţie pentru capacitatea gazoductului româno-ungar, pe direcţia dinspre România spre Ungaria, din 2022-2037. Această licitaţie a fost anunţată de Transgaz şi FGSZ în Ungaria bazată pe calculele că la acel moment zăcământul de gaz din Marea Neagră va fi exploatat de consorţiul americano-austriac format de cei de la Exon Mobile şi OMV. Două companii maghiare au terminat numărul 1 şi numărul 2 în această licitaţie, ceea ce înseamnă că aceste două companii maghiare şi-au asumat că vor utiliza întreaga capacitate a gazoductului, care anual înseamnă 4,4 miliarde de metri cubi, aceasta este capacitatea. Acest lucru practic înseamnă că, dacă începe exploatarea în 2022, aşa cum este programat şi dacă gazul din Marea Neagra se va livra înspre nord, către Ungaria, atunci capacitatea este rezervată de aceste companii”, a explicat Péter Szijjártó.
Agenţia de presă ungară MTI informa pe 5 februarie că România va pune la punct condiţiile tehnice pentru exporturile de gaze naturale spre Ungaria până în 2020, în conformitate cu un acord semnat la Bucureşti de miniştrii de Externe din cele două ţări, Peter Szijjarto şi Teodor Meleşcanu, cu ocazia vizitei oficialului de la Budapesta în capitala României.
Ulterior, MAE român a precizat, într-un răspuns transmis pe 7 februarie AGERPRES, că ministrul român de externe, Teodor Meleşcanu, şi omologul său ungar, Peter Szijjarto, au abordat, în timpul discuţiilor de la Bucureşti, exclusiv teme „cunoscute deja public”, iar în acest cadru nu a fost semnat „niciun acord” privind tema energiei.
MAE menţiona că „în cursul convorbirilor au fost reluate exclusiv elementele deja cunoscute public şi stadiul proiectelor aflate în curs de derulare, fără alte elemente de noutate, între care şi asigurarea interconectării bidirecţionale a infrastructurii de gaze în conformitate cu Planul de Dezvoltare a Sistemului Naţional de Transport (SNT) Gaze Naturale al companiei Transgaz”.
„Conform acestui plan, asigurarea interconectării se va face în corelaţie cu dezvoltarea proiectului BRUA, a cărui finanţare parţială este asigurată din fonduri europene. Dezvoltarea în timp, pe etape, a capacităţii interconectărilor şi a infrastructurii BRUA constituie proiecte omologate în formatele iniţiate la nivel UE şi incluse pe lista Proiectelor de Interes Comun ce primesc finanţare europeană prin programul CEF (Connecting Europe Facility – n.r.)”, arăta MAE, în precizare.
Calendarul de dezvoltare a proiectelor „constituie o condiţie de finanţare, iar nerespectarea lui poate atrage pierderea acesteia”, reliefa ministerul român.
Totodată, MAE a menţionat că sursele de aprovizionare pentru coridorul BRUA „pot include gaze din Coridorul Sudic şi, posibil, într-o etapă ulterioară, în măsura confirmării investiţiilor, o parte din gaze ce vor fi produse în Marea Neagră”.
„Conform reglementărilor europene nu poate fi vorba despre surse de gaze sau infrastructuri cu dedicaţie exclusivă pentru o anume destinaţie sau o anume ţară. Dezvoltarea interconectării SNT cu reţelele altor state europene prin flux bidirecţional este o obligaţie ce decurge din Regulamentul european 1368/2017 privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale şi este conformă obiectivelor Uniunii Energetice”, a mai precizat MAE român.
SNTGN Transgaz îşi îndeplineşte angajamentele cu privire la proiectul conductei de gaze BRUA şi respinge acuzaţiile potrivit cărora ar face un joc în favoarea Ungariei, au susţinut reprezentanţii Transgaz într-un comunicat publicat pe site-ul companiei în data de 8 martie.
Deși mai sunt luni bune până la expirarea schemei de sprijin, ofertele pentru primăvara anului 2026 confirmă temerile consumatorilor: gazele se scumpesc. Analiza AEI indică faptul că prețurile din ofertele actuale depășesc deja plafonul de 0,31 lei/kWh, marcând o tranziție către o piață liberă dictată de incertitudini și marje de profit defensive.
Sfârșitul lunii martie 2026 marchează un punct de cotitură pentru piața energiei din România: expirarea schemei de plafonare, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă . Deși decidenții politici încă oscilează între prelungirea mecanismului și eliminarea sa graduală, semnalele din piață sunt deja clare. Primele oferte apărute pe comparatorul ANRE indică o realitate dură: era gazului ieftin și plafonat la 0,31 lei/kWh a apus.
Oferte bazate pe și profit și protecție la instabilitățile ulterioare
Analiza președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, arată că noile tarife, cuprinse între 0,32 și 0,41 lei/kWh, nu reflectă prețul real al mărfii pe bursă, ci mai degrabă o „anvelopă de risc”.
Oferta de 0,32 lei/kWh reprezintă o creștere ușoară, de 3%, considerată o actualizare normală de portofoliu. La polul opus, prețul de 0,41 lei/kWh înseamnă o scumpire de 32%. Această diferență majoră arată că unii furnizori nu mai caută să atragă volume mari de clienți, ci urmăresc profituri sigure și protecție în fața eventualelor instabilități viitoare.
Haosul legislativ și „factura” incertitudinii
Întârzierea unei decizii clare din partea Guvernului a creat un vid care îi penalizează pe consumatori. În timp ce premierul Ilie Bolojan promite o decizie finală în scurt timp, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, propune o alternativă pentru cei vulnerabili: un tichet de sprijin de 50 de lei lunar (care poate ajunge la 100 de lei în lunile de iarnă).
Totuși, lipsa unei strategii de ieșire graduală din plafonare a forțat piața să reacționeze defensiv. Consumatorii riscă acum să „înghită” prețuri mari prin semnarea tacită a noilor contracte, din cauza crizei de timp și a lipsei de transparență.
Cât ne costă neatenția?
Scumpirea gazului nu vine singură. Odată cu prețul de bază, crește automat și suma plătită pentru TVA, alimentând bugetul statului direct din buzunarul cetățeanului.
Estimările costurilor suplimentare pe an:
- Apartament cu 2 camere: între 150 și 1.500 lei în plus.
- Casă: între 300 și 3.000 lei în plus
- Diferența de preț de pe piață nu este doar despre bani, ci despre modele economice diferite. Unii furnizori mizează pe prudență, alții pe marje ridicate de profit (care urcă de la 4% la 22%). În acest context, în 2026, cea mai mare greșeală a consumatorului nu va fi prețul gazului în sine, ci lipsa de atenție la detalii în momentul alegerii ofertei.
Ceea ce a început ca o declarație de intenție politică a devenit, de luni, o realitate juridică implacabilă: Uniunea Europeană a pus capăt oficial erei gazului rusesc.
Uniunea Europeană a transformat, luni, voința politică în obligație juridică, oferind aprobarea finală pentru interzicerea totală a importurilor de gaze din Rusia. Decizia, luată la Bruxelles în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de resort, a fost adoptată prin majoritate calificată. Deși Ungaria și Slovacia s-au opus, iar Bulgaria a ales calea abținerii, mecanismul de vot a permis evitarea unui veto, spre nemulțumirea Budapestei, care a anunțat deja că va contesta măsura la Curtea de Justiție a UE.
2026 și 2027 – bornele independenței energetice față de Moscova
Noua legislație nu impune o tăiere bruscă, ci un proces etapizat menit să protejeze economiile europene. Primele vizate sunt transporturile de gaz natural lichefiat (GNL), care trebuie să dispară din porturile europene până la sfârșitul anului 2026. Ulterior, gazul livrat prin conducte va deveni istorie cel târziu la 30 septembrie 2027. Totuși, legea oferă o mică „plasă de siguranță”: statele care demonstrează dificultăți reale în umplerea depozitelor cu resurse non-rusești pot obține o derogare limitată până la 1 noiembrie 2027, pentru a evita crizele de încălzire în prag de iarnă.
De la dependență totală la procente reziduale
Schimbarea este radicală dacă privim cifrele: înainte de invazia din Ucraina, Moscova dicta piața europeană cu o cotă de peste 40%. Până în 2025, acest procent s-a prăbușit la aproximativ 13%, însă dependența a rămas vizibilă în buzunarele Kremlinului. Doar în luna precedentă, cinci state membre au pompat 1,4 miliarde de euro în economia rusă, Ungaria fiind lider la achiziții, flancată paradoxal de Franța și Belgia, care au continuat să importe cantități semnificative de GNL.
Amenzi drastice pentru companiile „nostalgice”
Regulile sunt stricte și nu lasă loc de interpretări: semnarea unor noi contracte cu furnizorii ruși este strict interzisă, iar cele existente trebuie reziliate. Contractele pe termen scurt expiră forțat în 2026, în timp ce acordurile pe termen lung vor fi eliminate progresiv. Pentru companiile care ar putea fi tentate să ignore embargoul, sancțiunile sunt usturătoare, amenzile putând ajunge până la 3,5% din cifra de afaceri anuală globală.
Reconfigurarea traseului petrolul prin conducte și energia nucleară
Victoria de la Bruxelles privind gazele naturale este doar o etapă. Comisia Europeană a semnalat deja că nu se va opri aici, pregătind terenul pentru măsuri similare care să vizeze petrolul rusesc livrat prin conducte, dar și reducerea dependenței strategice de combustibilul nuclear provenit din Rusia. Este o reconfigurare totală a hărții energetice, menită să elimine orice pârghie de șantaj pe care Moscova o mai deține asupra continentului.
Guvernul ar urma să definitiveze săptămâna aceasta pachetul de măsuri pentru relansarea economiei asupra căruia vrea să-şi asume răspunderea în parlament pe 29 ianuarie, alături de proiectul privind reforma administraţiei publice locale.
PSD pledează, între altele, pentru credit fiscal majorat, garanţii pentru IMM-uri şi deduceri suplimentare pentru investiţiile în cercetare-dezvoltare.
Premierul Ilie Bolojan a declarat recent la RRA că două treimi dintre primăriile din România au nevoie de reduceri de personal, iar reforma administraţiei va reduce cheltuielile cu personalul cu 10%, va descentraliza decizia către autorităţile locale şi va stimula performanţa.
El a precizat că cele două proiecte vor sta la baza construcţiei bugetului din acest an, care ar putea să depăşească 2.000 de miliarde de lei, să se bazeze pe un deficit de 6% şi pe o inflaţie de 4%.
Ministerul de Finanţe ar urma să prezinte săptămâna aceasta principalii indicatori ai proiectului de buget.
