Connect with us

Stiri economice

Mai importă Ungaria gaze din România? ‘Mass-media a simplificat această informaţie’

Publicat

pe

„Situaţia este în felul următor, Transgaz România şi FGSZ Ungaria, echivalentul Transgazului, au anunţat o licitaţie pentru capacitatea gazoductului româno-ungar, pe direcţia dinspre România spre Ungaria, din 2022-2037. Această licitaţie a fost anunţată de Transgaz şi FGSZ în Ungaria bazată pe calculele că la acel moment zăcământul de gaz din Marea Neagră va fi exploatat de consorţiul americano-austriac format de cei de la Exon Mobile şi OMV. Două companii maghiare au terminat numărul 1 şi numărul 2 în această licitaţie, ceea ce înseamnă că aceste două companii maghiare şi-au asumat că vor utiliza întreaga capacitate a gazoductului, care anual înseamnă 4,4 miliarde de metri cubi, aceasta este capacitatea. Acest lucru practic înseamnă că, dacă începe exploatarea în 2022, aşa cum este programat şi dacă gazul din Marea Neagra se va livra înspre nord, către Ungaria, atunci capacitatea este rezervată de aceste companii”, a explicat Péter Szijjártó. 

Agenţia de presă ungară MTI informa pe 5 februarie că România va pune la punct condiţiile tehnice pentru exporturile de gaze naturale spre Ungaria până în 2020, în conformitate cu un acord semnat la Bucureşti de miniştrii de Externe din cele două ţări, Peter Szijjarto şi Teodor Meleşcanu, cu ocazia vizitei oficialului de la Budapesta în capitala României. 

Ulterior, MAE român a precizat, într-un răspuns transmis pe 7 februarie AGERPRES, că ministrul român de externe, Teodor Meleşcanu, şi omologul său ungar, Peter Szijjarto, au abordat, în timpul discuţiilor de la Bucureşti, exclusiv teme „cunoscute deja public”, iar în acest cadru nu a fost semnat „niciun acord” privind tema energiei. 

MAE menţiona că „în cursul convorbirilor au fost reluate exclusiv elementele deja cunoscute public şi stadiul proiectelor aflate în curs de derulare, fără alte elemente de noutate, între care şi asigurarea interconectării bidirecţionale a infrastructurii de gaze în conformitate cu Planul de Dezvoltare a Sistemului Naţional de Transport (SNT) Gaze Naturale al companiei Transgaz”. 

„Conform acestui plan, asigurarea interconectării se va face în corelaţie cu dezvoltarea proiectului BRUA, a cărui finanţare parţială este asigurată din fonduri europene. Dezvoltarea în timp, pe etape, a capacităţii interconectărilor şi a infrastructurii BRUA constituie proiecte omologate în formatele iniţiate la nivel UE şi incluse pe lista Proiectelor de Interes Comun ce primesc finanţare europeană prin programul CEF (Connecting Europe Facility – n.r.)”, arăta MAE, în precizare. 

Calendarul de dezvoltare a proiectelor „constituie o condiţie de finanţare, iar nerespectarea lui poate atrage pierderea acesteia”, reliefa ministerul român. 

Totodată, MAE a menţionat că sursele de aprovizionare pentru coridorul BRUA „pot include gaze din Coridorul Sudic şi, posibil, într-o etapă ulterioară, în măsura confirmării investiţiilor, o parte din gaze ce vor fi produse în Marea Neagră”. 

„Conform reglementărilor europene nu poate fi vorba despre surse de gaze sau infrastructuri cu dedicaţie exclusivă pentru o anume destinaţie sau o anume ţară. Dezvoltarea interconectării SNT cu reţelele altor state europene prin flux bidirecţional este o obligaţie ce decurge din Regulamentul european 1368/2017 privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale şi este conformă obiectivelor Uniunii Energetice”, a mai precizat MAE român. 

SNTGN Transgaz îşi îndeplineşte angajamentele cu privire la proiectul conductei de gaze BRUA şi respinge acuzaţiile potrivit cărora ar face un joc în favoarea Ungariei, au susţinut reprezentanţii Transgaz într-un comunicat publicat pe site-ul companiei în data de 8 martie. 

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

MINISTRUL ENERGIEI, SEBASTIAN BURDUJA: „ROMÂNII PLĂTESC AL CINCILEA CEL MAI MIC PREŢ LA ENERGIE ELECTRICĂ ŞI AL PATRULEA CEL MAI MIC PREŢ LA GAZ”

Publicat

pe

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, afirmă că afirmaţiile potrivit cărora România este „un mare producător de energie” reprezintă un mit. Burduja aminteşte că, în perioada 2009-2022, în România s-au închis capacităţi de producţie care însumau peste 7.000 de megawaţi, echivalentul producţiei a 10 reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă, conform News.ro.

Ministrul Energiei a explicat, joi seară, de ce România plăteşte mult pentru energia pe care o importă pe piaţa SPOT.

„Românii plătesc al cincilea cel mai mic preţ la energie electrică şi al patrulea cel mai mic preţ la gaz, pentru că avem o schemă de plafonare-compensare. Pe piaţa SPOT, pe piaţa zilei următoare, cum se spune, e adevărat că sunt zile în care România are preţuri ridicate în raport cu celelalte state europene, de multe ori sunt preţuri similare cu Bulgaria, Grecia, Polonia, Ungaria. Şi sunt două cauze principale aici.

Prima este lipsa capacităţilor de producţie; acest mit că România este un mare producător de energie a fost valabil acum 30 de ani, poate şi 20 de ani, dar cert este că, din 2009 până în 2022, în România s-au închis capacităţi de peste 7.000 de megawaţi, deci cât 10 reactoare de la Cernavodă şi toate erau producţie în bandă, cărbune sau gaz. E adevărat, grupuri mai vechi, costuri mai mari, dar le aveam.

Şi acum, sigur că neinvestind atâţia ani de zile, a venit şi nota de plată, pentru că noi nu ne mai acoperim consumul. Şi atunci, ce facem? Importăm la intervale orare la care toate celelalte state din jur, în general, importă. Şi atunci, pe o cerere mare, pe un consum mare şi o ofertă mică, sigur că preţul este sus”, a afirmat ministrul Energiei.

El a adăugat că autorităţile au început să ”trateze cauza” acestei situaţii, iar România a atras 14 miliarde de euro pentru sistemul energetic şi, datorită investiţiilor, producţia de energie electrică se va dubla.

”La gaz, nu mai vorbesc, se va întâmpla asta, şi chiar mai repede, din 2027, dar la energie electrică, peste 5-6 ani, România va fi într-o cu totul altă situaţie, în care nu noi vom depinde de alţii şi alţii vor depinde de noi”, a adăugat Sebastian Burduja.

Sursa: Realitatea Din PNL

Citeste in continuare

Evenimente

REALITATEA PLUS DESCHIDE LINIA SPECIALĂ DE COMUNICARE CU ROMÂNII – TELEFONUL POPORULUI

Publicat

pe

Realitatea PLUS a deschis linia specială de comunicare cu românii. 

Postul nostru de televiziue pune la dispoziția oamenilor telefonul poporului. 

Așteptăm mesajele dumneavoastră! Credeți că ne vor da judecătorii turul 2 înapoi?

Numărul de telefon al poporului este 0730 555 014.

Citeste in continuare

Evenimente

SE SCUMPESC DIN NOU TIGĂRILE. CÂT VA COSTA UN PACHET

Publicat

pe

Ţigările se scumpesc din nou, de lunea viitoare, când cel mai mare jucător de pe piaţă va adăuga un leu în plus la pachetul de țigări. Astfel, românii vor plăti pentru un pachet de țigări și 30 de lei.

De pe 27 ianuarie, al doilea producător de pe piaţă va majora preţurile cu 50 de bani și chiar 1 leu, în funcție de prețul actual.

Vorbim astfel despre a şaptea scumpire a țigărilor din ultimii doi ani. Cel mai câştigat în urma acestei decizii este statul, care adună mai mulţi bani din accize.

România este una dintre țările din Uniunea Europeană cu cei mai mulți fumători, în jur de 4,2 milioane, potrivit statisticilor europene. 

România: aceștia adoptă fumatul din ce în ce mai devreme, transformând țara noastră într-un lider european la consumul de tutun în rândul adolescenților. Aproximativ 34% din populația adultă fumează, iar procentul tinerilor fumători crește într-un ritm îngrijorător, atingând un nivel record de 48,3% la grupa de vârstă 15-24 de ani.

Mai mult, un studiu recent arată că un licean din șapte fumează în mod regulat, debutul acestui obicei nociv având loc, în medie, la vârsta de 15 ani. Spre deosebire de alte țări europene, unde legislația și programele de prevenire au dus la o scădere masivă a numărului de fumători, România continuă să se confrunte cu o tendință ascendentă.

Comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană, România se confruntă cu cea mai mare rată de creștere a numărului de tineri fumători. În state precum Finlanda, Norvegia sau Suedia, politicile restrictive și educația intensivă au redus semnificativ numărul de fumători tineri.

Sursa: Tabu.RO

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE