Mai importă Ungaria gaze din România? ‘Mass-media a simplificat această informaţie’

0
3

„Situaţia este în felul următor, Transgaz România şi FGSZ Ungaria, echivalentul Transgazului, au anunţat o licitaţie pentru capacitatea gazoductului româno-ungar, pe direcţia dinspre România spre Ungaria, din 2022-2037. Această licitaţie a fost anunţată de Transgaz şi FGSZ în Ungaria bazată pe calculele că la acel moment zăcământul de gaz din Marea Neagră va fi exploatat de consorţiul americano-austriac format de cei de la Exon Mobile şi OMV. Două companii maghiare au terminat numărul 1 şi numărul 2 în această licitaţie, ceea ce înseamnă că aceste două companii maghiare şi-au asumat că vor utiliza întreaga capacitate a gazoductului, care anual înseamnă 4,4 miliarde de metri cubi, aceasta este capacitatea. Acest lucru practic înseamnă că, dacă începe exploatarea în 2022, aşa cum este programat şi dacă gazul din Marea Neagra se va livra înspre nord, către Ungaria, atunci capacitatea este rezervată de aceste companii”, a explicat Péter Szijjártó. 

Agenţia de presă ungară MTI informa pe 5 februarie că România va pune la punct condiţiile tehnice pentru exporturile de gaze naturale spre Ungaria până în 2020, în conformitate cu un acord semnat la Bucureşti de miniştrii de Externe din cele două ţări, Peter Szijjarto şi Teodor Meleşcanu, cu ocazia vizitei oficialului de la Budapesta în capitala României. 

Ulterior, MAE român a precizat, într-un răspuns transmis pe 7 februarie AGERPRES, că ministrul român de externe, Teodor Meleşcanu, şi omologul său ungar, Peter Szijjarto, au abordat, în timpul discuţiilor de la Bucureşti, exclusiv teme „cunoscute deja public”, iar în acest cadru nu a fost semnat „niciun acord” privind tema energiei. 

MAE menţiona că „în cursul convorbirilor au fost reluate exclusiv elementele deja cunoscute public şi stadiul proiectelor aflate în curs de derulare, fără alte elemente de noutate, între care şi asigurarea interconectării bidirecţionale a infrastructurii de gaze în conformitate cu Planul de Dezvoltare a Sistemului Naţional de Transport (SNT) Gaze Naturale al companiei Transgaz”. 

„Conform acestui plan, asigurarea interconectării se va face în corelaţie cu dezvoltarea proiectului BRUA, a cărui finanţare parţială este asigurată din fonduri europene. Dezvoltarea în timp, pe etape, a capacităţii interconectărilor şi a infrastructurii BRUA constituie proiecte omologate în formatele iniţiate la nivel UE şi incluse pe lista Proiectelor de Interes Comun ce primesc finanţare europeană prin programul CEF (Connecting Europe Facility – n.r.)”, arăta MAE, în precizare. 

Calendarul de dezvoltare a proiectelor „constituie o condiţie de finanţare, iar nerespectarea lui poate atrage pierderea acesteia”, reliefa ministerul român. 

Totodată, MAE a menţionat că sursele de aprovizionare pentru coridorul BRUA „pot include gaze din Coridorul Sudic şi, posibil, într-o etapă ulterioară, în măsura confirmării investiţiilor, o parte din gaze ce vor fi produse în Marea Neagră”. 

„Conform reglementărilor europene nu poate fi vorba despre surse de gaze sau infrastructuri cu dedicaţie exclusivă pentru o anume destinaţie sau o anume ţară. Dezvoltarea interconectării SNT cu reţelele altor state europene prin flux bidirecţional este o obligaţie ce decurge din Regulamentul european 1368/2017 privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale şi este conformă obiectivelor Uniunii Energetice”, a mai precizat MAE român. 

SNTGN Transgaz îşi îndeplineşte angajamentele cu privire la proiectul conductei de gaze BRUA şi respinge acuzaţiile potrivit cărora ar face un joc în favoarea Ungariei, au susţinut reprezentanţii Transgaz într-un comunicat publicat pe site-ul companiei în data de 8 martie. 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here