În acelaşi timp, şeful arbitrului telecom a menţionat că normele de aplicare a Legii infrastructurii vor fi gata în acest an, în timp ce avizul tehnic cu titlu executoriu destinat funcţionării reţelei metropolitane NetCity va fi definitivat la jumătatea lui 2018. Preşedintele ANCOM a vorbit, totodată, şi despre capitalizarea Poştei Române, afirmând că, la momentul când se încerca privatizarea companiei, belgienii de la bpost au venit cu ofertă pe care a considerat-o sfidătoare.

Pe de altă parte, Grindeanu a menţionat că nu trăieşte cu regrete după perioada în care a deţinut funcţia de premier, dar şi că decizia de a ieşi din politică, odată cu acceptarea funcţiei de preşedintele al ANCOM, nu a fost una uşoară.

 Pentru început, să vorbim despre noua provocare pe care aţi primit-o, de a fi şeful ANCOM. Cum aţi primit nominalizarea şi de ce ANCOM?

Sorin Grindeanu: Sunt deja vreo patru luni de când sunt aici, poate chiar mai bine. Deja am trecut de faza de început, aşa că nu e nouă provocare. Propunerea respectivă a venit, în primul rând, cred eu, datorită faptului că am experienţă în domeniu, aşa cum bine ştiţi, şi care include mandatul de ministru al Comunicaţiilor, dar şi membru în Comisia de IT&C din Camera Deputaţilor. Pregătirea mea este într-un domeniu adiacent. Să ştiţi că de aceea am acceptat această nominalizare. Dacă e să privesc din punct de vedere personal, probabil că ieşirea din zona administrativă mi-ar fi fost mult mai la îndemână. În acelaşi timp a contat foarte mult şi faptul că, în perioada nu neapărat liniştită a anului trecut, şi mă refer la ANCOM, am avut foarte multe dialoguri cu angajaţi din instituţie, care au contat în decizia mea de a veni aici.

 Nu v-a tentat să lucraţi în mediul privat?

Sorin Grindeanu: Ba da, dar aceşti factori de care aminteam mai devreme au contat mai mult.

 Anul 2018 se anunţă unul interesant pe segmentul telecomunicaţiilor: Legea infrastructurii, 5G, scăderea tarifelor. Care este stadiul Legii Infrastructurii?

Sorin Grindeanu: Legea infrastructurii este adoptată, doar că lipsesc normele de aplicare. Am avut discuţii şi chiar vreau să fim catalizatorii în definirea acestor termeni din normele de aplicare. Este un lucru care ar ajuta foarte mult piaţa. Suntem într-un stadiu avansat de dialog cu Ministerul Dezvoltării, în primul rând. O să facem paşii necesari, astfel încât statul română să producă, indiferent că vorbim despre ANCOM, despre MDRAP sau Ministerul Comunicaţiilor. Aceste norme sunt absolut necesare. Celelalte provocări sunt la fel de mari.

Sunt convins să Normele de aplicare vor fi gata anul acesta. Am găsit dialog la Ministerul Dezvoltării şi sper să mergem cu viteza potrivită.

 Despre licitaţiile din acest an propuse de ANCOM ce ne puteţi spune şi ce se întâmplă cu 5G?

Sorin Grindeanu: Să ştiţi că nu mi-a trecut impresia cu care am venit de la Barcelona, de la World Congress Mobile. 5G-ul chiar va însemna o altă abordare. Sigur că dacă privim aşa scurt, în acest moment, un 4G corect îţi oferă serviciile necesare pentru video, pentru toate lucrurile pe care le ştim. 5G este, însă, altceva şi va însemna un nou salt. Îmi doresc foarte mult şi nu renunţ la următorul lucru: de a avea o Strategie Naţională pentru 5G. Asta nu ţine doar de ce vedem noi scurt, Strategia ANCOM. Strategia ANCOM va exista obligatoriu pentru vânzarea acelor frecvenţe. Sigur că trebuie să găsim momentul potrivit, piaţa să fie pregătită, astfel încât statul român să câştige cât mai mult din vânzarea acelor licenţe. Având în vedere că 5G înseamnă mult mai mult decât acest lucru şi va „lovi” şi alte domenii, precum agricultură, transporturi, servicii, tot ce ţine de bănci, sănătate, cultură, sport, e normal să avem o strategie naţională. Strategia naţională pentru 5G cred că este absolut necesară şi nu inventăm noi apa caldă. Sunt state mai bine aşezate care deja au aşa ceva şi vă dau două exemple – Israel şi Marea Britanie. Am face bine să facem lucru acesta şi să ştiţi că o să-l facem cu Guvernul, dar nu numai. Cred că aici e necesar să avem discuţii cu operatorii, cu piaţa. Trebuie să existe un efort comun în a aşeza lucrurile aşa cum trebuie.

Dintr-un studiu făcut în acest moment de către unii dintre cei mai mari producători de echipamente, aplicat pe România, reiese că, până 2024, vor fi investiţi în jur de nouă miliarde de dolari pe ceea ce înseamnă 5G, dintre care sectorul comunicaţiilor sub două miliarde de dolari. Restul sunt aceste industrii de care aminteam mai devreme, care dacă vor să ţină pasul vor trebui să facă aceste investiţii. Eu spun că se vor face. Tocmai de aceea, România are nevoie de această strategie naţională care trebuie să aşeze lucrurile pe făgaşul normal. Eu îmi doresc şi vom face acest lucru. La conferinţa noastră anuală din toamnă vrem să putem să venim să prezentăm această strategie, care, într-un final, ar trebui să fie aprobată prin Hotărâre de Guvern, în aşa fel încât să se ştie foarte bine limitele, cadrul, direcţiile de dezvoltare şi ce se poate face. Nu depinde numai de noi, dar ne vom face treaba pe bucata noastră. Cred, însă, că e nevoie de mai mult de atât.

 După paşii pe care îi veţi prezenta în conferinţa anuală a ANCOM, aveţi un orizont de timp până la care va fi aprobată această Strategie?

Sorin Grindeanu: Un prim pas ar fi constituirea, printr-un Memorandum, a unui grup de lucru care să elaboreze aceste măsuri.

 Ce înseamnă pentru consumator scăderea tarifelor de terminare a apelurilor la puncte mobile şi ce impact va avea această prevedere în buzunarul utilizatorilor?

Sorin Grindeanu: Eu sper că va avea un impact pozitiv în factura consumatorului. Ca să traduc această măsură într-un mod mai direct, mai popular, pentru cei neavizaţi, spun că aceste tarife de terminare înseamnă un lucru: dacă eu, Sorin Grindeanu, utilizator pe o reţea din România, sun la dumneavoastră, utilizator de altă reţea, atunci reţeaua mea trebuie să plătească reţelei dumneavoastră un anumit cost. În momentul în care reduci aceste costuri, în mod normal acest lucru trebuie să aibă impact asupra facturii fiecărui utilizator.

 Veţi monitoriza acest lucru?

Sorin Grindeanu: Da. Să ştiţi că, într-un fel, piaţa îi va obliga pe operatori să practice preţuri competitive. Piaţa de la noi este extrem de competitivă, ceea ce este un lucru foarte bun. Operatorii se urmăresc foarte bine. România este singura ţară din Europa în care sunt prezenţi cei mai mari operatori de pe continent – Vodafone, Orange şi Telekom. Nu există altă ţară în Europa unde să fie toţi trei.

 Mai e loc în România de alţi operatori pentru 5G?