După aproape două de­cenii de la sistarea tuturor lucrărilor de exploatare a aurului în România, un nou proiect ar putea începe. Firma maramureşeană Samax, cu acţionariat aflat prin multiple offshore-uri, este foarte aproape să obţină toate avizele necesare începerii lucrărilor pentru exploatarea de concentrate cuprifer şi aurifer la Rovina (judeţul Hunedoara). Conform proiectului, rezervele care pot fi extrase de la Rovina, în următorii 20 de ani, sunt estimate la 5 miliarde de dolari, statul urmând să colecteze redevenţe de peste 300 de milioane de dolari de la producător. 

Actul normativ care reglementează exploatarea de la Rovina este pe finalul circuitului de avizare, fiind prezentat pe site-ul Secretariatului General al Guvernului: Hotărâre privind aprobarea Licenţei de concesiune nr. 18174/2015 a activităţii miniere de exploatare a minereului de cupru cu conţinut de aur în perimetrul Rovina, judeţul Hunedoara, încheiata între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) şi Societatea Comercială Samax Romania SRL. Concesiunea era obţinută de Samax încă din 2015, an în care proiectul de la Roşia Montană era suspendat. De atunci şi până în prezent, procesul legislativ de avizare şi aprobare a trenat. La sfârşitul anului trecut, procedurile au accelerat, statul român având mari aşteptări de la acest proiect. 

Conform actului normativ menţionat, valoarea zăcămintelor ce se vor extrage la Rovina este estimată la peste 5 miliarde dolari, contravaloarea în preţuri de piaţă a 180 de tone de aur şi 400.000 de tone de cupru. „Valoarea pro­ducţiei miniere estimată pe durata de concesiune de 20 de ani este de 3,697 miliarde dolari şi 1,77 miliarde dolari pentru minereuri neferoase, respectiv cupru“, se arată în sursa citată. Potrivit specialiştilor ANRM, redevenţele pe care statul român urmează să le încaseze pe durata exploatării sunt estimate la 310 milioane dolari, adică 15,5 milioane dolari pe an.

Investiţia iniţială: 300 milioane de dolari

Reprezentanţii companiei Samax au prezentat, în exclusivitate pentru Capital, planurile sale cu privire la proiectul din Hunedoara. „În timpul exploatării miniere estimăm ca vom avea aproximativ 300-400 de angajaţi direcţi; în plus se vor crea de circa 3-4 ori mai multe locuri de muncă indirecte în zonă datorită derulării proiectului minier“, spun reprezentanţii Samax. Potrivit acestora, în prima etapă, pe parcursul perioadei de construcţie a proiectului minier, vor fi angajate peste 200 de persoane.

„Acestea vor fi locuri de muncă bine plătite pe termen lung, personalul cuprinzând următoarele categorii: ingineri, me­ta­lurgişti, geologi, operatori de echipament, forajişti şi alte categorii profesionale diverse“, mai spun reprezentanţii companiei. Aceştia abordează şi subiectul banilor, precizând că acţionarii sunt pregătiţi să investească iniţial 300 de milioane de dolari pentru construcţia minei. Banii nu sunt o problemă, având în vedere că Euro Sun Mining, compania „mamă“ a Samax este responsabilă pentru finanţarea a 50% din proiectele de minerit din întreaga lume, după cum se laudă investitorul din Hunedoara.

Se va plăti statului redevenţa de 6% pentru aurul produs şi 5% pentru cuprul produs, care în primii douăzeci de ani de activitate a exploatării miniere reprezinta peste 300 milioane dolari. 

Reprezentanţi Samax România

În ceea ce priveşte beneficiile statului român, investitorii spun că vor plăti statului redevenţa de 6% pentru aurul produs şi 5% pentru cuprul produs, care în primii douăzeci de ani de activitate a exploatării miniere reprezintă peste 300 milioane de dolari. „Pe lângă redevenţe, vor fi plătite taxele miniere, impozitul pe profit, TVA şi contribuţiile salariale cu taxele şi impozitele aferente“, mai arată Samax.

Astfel, la o investiţie iniţială de 300 de milioane de dolari, plus redevenţele care urmează a fi plătite, la care se adaugă taxele şi impozitele pe toată durata exploatării, rezultă o „injecţie“ de capital în economia României de cel puţin un miliard de dolari. 

Pro şi contra

Nu prea există critici legate de proiectul de minerit de la Rovina, cu excepţia ONG-ului de mediu, filială locală Mining Watch, care a precizat că exploatarea aurului şi cuprului la Rovina va „răni“ Apusenii. „Guvernul României se pregăteşte să facă un pariu prost cu viitorul României. Nu doar că Euro Sun Mining (companie canadiană, proprietara Samax – n.r.) este o companie controversată, cu un trecut minier precar, însă scara proiectului Rovina va crea o nouă rană în peisajul Munţilor Apuseni, asemănătoare celei de la Roşia Poieni. Timp de sute de ani, dezastrul provocat la Rovina, prin cariere de suprafaţă, va sta mărturie pentru viziunea de dezvoltare mărginită pe care o are azi Guvernul României“, arată reprezentanţii Mining Watch.

În rest însă, numai aşteptări de bine. Statul, comunitatea locală, nemaivorbind de investitor, aşteaptă lucruri dintre cele mai bune de la Rovina. În primul rând, România va exploata iarăşi aur, după aproape două decenii de „secetă“. Apoi, extracţia minereului cuprifer ar putea reînvia metalurgia din zona Zlatna, altădată un etalon în ţară. O spune chiar, în minuta dezbaterii preliminare a proiectului legislativ, de la ANRM, un director de la concurenţa SAamax, reprezentată de societatea de stat CupruMin Abrud. Eugen Schwartz, director producţie CupruMin, spune că, în condiţiile extracţiei a măcar 100.000 de tone pe an de concentrate cuprifer în zonă, există mai mulţi investitori interesaţi să deschidă unităţi metalurgice. Or, la Abrud se extrag acum circa 38.000 de tone de concentrate de cupru, anual, planurile pe termen mediu urmârind 50.000 de tone, iar la Rovina ar putea să se scoată încă pe atât. Samax însă nu are planuri în metalurgie, ci strict în extracţia concentratului de cupru şi aur. „Nu avem în plan să construim o topitorie“, comunică, sec, reprezentanţii firmei.