Milioane de români obişnuiţi să apeleze la Instituţiile Financiare din Ro­mânia pentru a îşi finanţa cumpărăturile, mai ales cele de bunuri de folosinţă îndelungată, cum sunt electrocasnicele sau mobila,  riscă să rămână fără acces la produsele de creditare dacă Parlamentul adoptă legea privind plafonarea dobânzilor, arată, pentru Capital, reprezentanţii organizaţiei societăţilor financiare nebancare. Aceştia nu exclud nici ieşirea definitivă de pe piaţă a unora dintre jucători, în condiţiile în care nu vor mai putea să îşi acopere cheltuielile.

Senatul României a votat o lege care plafonează dobânzile pentru creditele de consum şi pentru cele ipotecare. Pentru IFN, adoptarea legii şi de către Camera Deputaţilor va însemna o reducere semnificativă a veniturilor în condiţiile în care dobânda maximă va fi stabilită la 18%, faţă de o medie de 30-35% cât este, în prezent, în cazul produselor vândute de IFN.

„Fără îndoială o serie de produse, precum creditele de nevoi personale, creditul în magazine şi cardurile de credit nu vor mai fi sustenabile economic.  Să nu uităm că o mare parte dintre aceste produse financiare finanţează comerţul – în special cel cu produse electronice şi electrocasnice, IT&C, dar şi cel de bricolaj. Produsele cele mai afectate vor fi creditele pe termen scurt care finanţează nevoile de bază ale populaţiei, de aceea este posibil să asistăm la un efect domino cu impact major asupra consumului, din cauza faptului că creditul ar putea deveni un produs elitist, dar şi o limitare a accesului la diferite produse“, explică Melania Hăncilă, director executiv al Asociaţiei Societăţilor Financiare (ALB).

Adio rate fără dobândă 

Accesul la împrumuturi va fi cu atât mai greu  cu cât şi băncile sunt vizate de aceeaşi lege. În ultimii ani, cardurile de credit şi cardurile de cumpărături au luat faţa clasicelor împrumuturi de nevoi personale şi reprezintă singurul mod prin care milioane de români îşi pot cumpăra bunuri cu un preţ relativ ridicat cum sunt electrocasnicele, mobila sau produsele din zona IT&C. 

Principalul avantaj al cardurilor de cumpărături este acela că oferă posibilitatea clientului să cumpere bunuri în rate fără dobândă sau cu o perioadă de graţie de până la 55 de zile în care clientul poate returna suma utilizată fără să plătească dobânzi. 

În cazul în care dobânzile vor fi plafonate prin lege, nici băncile şi nici IFN nu vor mai putea oferi astfel de facilităţi, având în vedere că veniturile lor din produsele care presupun încasare unor dobânzi vor scădea semnificativ. 

De altfel, analiştii KPMG, care au realizat un studiu pentru bănci, arată clar în lucrarea făcută publică recent că cele mai afectate produse vor fi cardurile de credit şi overdraft-urile care, în unele cazuri, vor dispărea complet. Acordarea unei perioade de graţie nu va mai fi o facilitate care să poată fi susţinută economic, mai spun cei de la KPMG.

Românii săraci, cel mai afectaţi

Potrivit datelor fur­­ni­zate de ALB, In­sti­tuţiile Financiare Membre ale aso­ci­a­ţiei (care cumulează 90% din piaţa de profil) au împreună peste 1,7 milioane de clienţi, majoritatea aflându-se cel puţin la al doilea produs contractat de finanţare. Pentru toţi, accesul la credite va fi mult limitat, mai ales că o bună parte a clienţilor fac parte din categorii sociale cu venituri reduse. 

„În ceea ce priveşte profilul după vârstă al clienţilor noştri, mai mult de 50 % dintre ei au peste 45 ani, şi de fapt cea mai mare pondere în portofoliul IFN-urilor o au persoanele de peste 55 ani şi în special pensionarii (aproximativ 30 % din total). Anul trecut, membrii ALB România, au acordat finanţări noi în valoare de 5,2 miliarde de lei, în creştere cu 15 % faţă de anul precedent“, spune Melania Hăncilă. 

În aceeaşi idee, un grup de profesori universitari, re­pre­zentanţi de elită ai mediului academic, au transmis recent Parlamentului o scrisoare prin care arată că plafonarea dobânzilor va doar efecte negative, mai ales asupra categoriilor de populaţie cu venituri reduse. 

„Aşa cum atestă studiile Băncii Mondiale, ale Consultative Group to Assist the Poor, ale Comisiei Europene şi ale altor instituţii internaţionale, reprimarea dobânzilor aduce prejudicii în toate ţările în dezvoltare (şi nu numai) unde a fost aplicată. Astfel, un cunoscut raport al Comisiei Europene arată că restricţionarea ratei dobânzii tinde să reducă accesul la credite pentru persoanele sărace, să submineze costul transaperent al creditului prin creşterea comisioanelor  şi să limiteze gama produselor de creditare disponibile“, transmit profesorii universitari.