Connect with us

Stiri economice

Ce fac acum și ce vor face băncile din România pentru angajații înlocuiți de soft-uri și roboți

Publicat

pe

Leya, primul chatbot din România, a vorbit deja cu zeci de mii de clienţi interesaţi să afle detalii despre diverse produse şi servicii bancare. Leya este „angajata“ unei bănci care mizează exclusiv pe relaţia de la distanţă cu clientul, Libra Internet Bank. 

Dar nu trebuie să ai neapărat o abordare atât de exclusivistă pentru a merge către digitalizare.     

Digitalizarea şi robotizarea sunt fenomene din ce în ce mai prezente în lumea financiară mondială.  Și România nu este deloc în afara tendinţelor din acest punct de vedere. Nu e bancă ce se respectă  aceea la care clientul nu poate beneficia de internet banking. Nu e bancă serioasă aceea care nu are deja instalate aparate cu ajutorul cărora clientul poate face  operaţiuni multiple, de la plata facturilor şi alimentarea contului până la schimb valutar. 

Toate aceste operaţiuni le făceau, în mod tradiţional, oamenii, angajaţii de la ghişeu şi cei din spatele lor. Pentru oameni, „lupta“ cu roboţii e pierdută pe termen lung, dar efectele pot fi ameliorate pe termen scurt şi mediu.

„Nu există o strategie clară încă, dar ne gândim să venim cu propuneri concrete până la finalul lunii iulie în ceea ce priveşte angajaţii afectaţi de tehnologizare. Fenomenul este unul clar, evident. BRD a anunţat deja că vor pleca circa 10% din angajaţi din acest motiv. BCR a spus că va închide câteva agenţii tot pentru că existenţa lor nu se mai justifică, din moment ce pot fi înlocuite cu automate. Noi vrem să încercăm să mergem pe reconversie. Sigur că nu toţi angajaţii pot fi reconvertiţi, dar unii ar putea avea o a doua şansă. De exemplu, zona de consultanţă pentru cei care îşi declară insolvenţa poate fi o oportunitate. Vom discuta şi vom încerca să găsim şi soluţii“, explică, pentru Capital,  Constantin Paraschiv, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Asigurări şi Bănci(FSAB).

Training, suport, îndrumare, consiliere, transformare, conversie

Deocamdată, la nivelul sistemului bancar nu există studii clare, cifre care să arate impactul pe care implementarea noilor tehnologii îl are şi îl va avea asupra angajaţilor. Aceasta nu înseamnă însă că nu există o preocupare în acest sens. 


 

„Viitorul digitalizării nu poate fi evitat. Ne propunem un orizont de timp mai larg în care să facem tranziţia catre modelul de banking digital. În al doilea rând, ne propunem să găsim soluţii pentru a reţine şi susţine colegii în această perioadă de tranziţie. Pe parcursul următoarelor luni, vom implementa un amplu program de reorientare în carieră pentru colegii care în prezent efectuează activităţi operaţionale în sucursale. Programul include consiliere, îndrumare vocaţională, sesiuni de training, suport pe parcursul întregului proces. Obiectivul ING este de a oferi oportunităţi în cadrul companiei pentru cât mai mulţi dintre colegi şi de a le creşte şansele de integrare în noile roluri existente în cadrul organizaţiei şi în piaţa forţei de muncă“,  spun, pentru Capital, reprezentanţii ING, prima bancă ce a mizat pe tehnologie în detrimentul sucursalelor şi agenţiilor clasice. 

În plin proces de tehnologizare se află şi băncile mai mari şi, implicit, ceva mai „greoaie“. 

BCR, cea mai mare bancă din ţară, a intrat într-un proces accelerat de digitalizare din 2013, după cum ne spun reprezentanţii băncii care mizează pe angajaţi tineri, pentru care tehnologia este mult mai uşor de înţeles. 

„Noi credem că redefinirea unei vieţi eficiente în banking, care să permită dedicarea unui timp mai mare către consilierea clientului, este obligatorie. Acesta este, de fapt, adevăratul motiv pentru care digitalizarea şi robotizarea îşi vor urma drumul lor, inclusiv în banking, pentru a putea elibera timpi comerciali în folosul clientului.

Procesele robotizate se vor regăsi mai ales în zona de back office şi middle office, unde există standarde pe care se pot construi robotizări şi aproape deloc în front office… Adaptarea şi pregătirea forţei de muncă pentru a face faţă schimbărilor va reprezenta, că unii o admit sau nu, o prioritate pentru toată piaţa muncii, inclusiv pentru BCR. Noi investim deja permanent în pregătirea oamenilor pentru a prelua altfel de roluri în cadrul băncii“, transmit cei de la BCR.

Pentru Raiffeisen, conversia an­ga­jaţilor vechi, dar şi împrospătarea structurii cu angajaţi noi, sunt punctele cheie. „Procesul de digitalizare este unul transformaţional şi nu neapărat mecanic, de înlocuire a efortului uman cu automatizarea unor procese. Modelul de business se dezvoltă, este dinamic, iar acest proces implică angajarea sau conversia unor angajaţi în zone noi din organizaţii pentru a susţine agenda digitală.

 

Abordarea noastră e diferită. Preferăm să folosim experienţa angajaţilor care contribuie şi au construit succesul organizaţiei pentru a inova sau accelera procesul de digitalizare.  Investim în angajaţii noştri, derulăm programe pentru dezvoltarea şi sustinerea lor, pentru un echilibru adecvat între timp liber şi muncă, între viaţa profesională şi cea personală. Piaţa forţei de muncă evoluează însă şi în România, la fel şi aşteptările oamenilor. Există şi particularităţi ale noastre care vin din strategia de digitalizare şi atunci facem eforturi de angajare a oamenilor potriviţi în domeniile care implică dezvoltarea şi utilizarea tehnologiei“, declară Florin Boldescu, Chief Digital Transformation Officer la Raiffeisen. 

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

MARCEL BOLOȘ A PREZENTAT, LA CEREREA LUI NICOLAE CIUCĂ, PROIECTUL DE REINDUSTRIALIZARE A ROMÂNIEI

Publicat

pe

Marcel Boloș, în calitate de ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, a răspuns apelului premierului Nicolae Ciucă, prezentând un proiect de reindustrializare a României, care promite revitalizarea și modernizarea  economiei naționale. Această inițiativă ambițioasă, menită să susțină creșterea durabilă și competitivitatea pe plan european, va fi discutată în cadrul Coaliției guvernamentale, având în vedere impactul său semnificativ asupra cererii de forță de muncă și a mediului de afaceri din țară. 

În cadrul acestei prezentări, Boloș a detaliat măsurile de sprijin și ajutor pe care Guvernul le pregătește pentru a încuraja investițiile și pentru a sprijini dezvoltarea sectorului industrial, subliniind importanța colaborării între instituții pentru a transforma viziunea în realitate.

Este vorba de un pachet de măsuri consistent prin care se propune acordarea de sprijin pentru industria României. Punctul de plecare a fost investiția făcută de Nokian (650 milioane euro pe vremea Guvernului Ciucă). Domnul președinte a fost cel care a inițiat acest demers pentru ca în cele din urmă să avem o decizie a CE pentru acest tip de investiții. E proiectul care a deschis drumul pentru acest pachet de măsuri. 

– Pachetul are în vedere industrii importante: metalurgică, apărare, construcții, echipamente electrice, auto, chimică. 

– Prima și cea mai importantă măsură – investiții strategice în dezvoltarea României, după modelul Nokian, fiind sprijinite acele investiții și creează locuri de muncă.

– Prima măsură se bazează pe: credit fiscal la finalul implementării investiției, acces utilități publice, obținere acorduri pentru pornirea investiției, crearea mecanismelor prin expropriere să se pună la dispoziție terenul pentru implementarea investiției. 

– A doua măsură, pentru micii industriași, destinată IMM-urilor care propun proiecte de investiții în aceste domenii ale industriei prelucrătoare. 

– A treia măsură privește industria siderurgică și chimică. 

– A patra măsură: prelucrarea metalelor neferoase, având în vedere zăcămintele, în special cupru.

Pachetul vizează procesul de reînnoire industrială, micii industriași, dar și prelucrarea resurselor naturale de care dispunem în România.

„Proiectul de reindustrializare a României este unul dintre cele mai importante proiecte ale țării din ultimii 34 ani. E pentru prima dată când vorbim despre reindustrializarea României cu măsuri clare și cu viziune. Recuperarea unor domenii unde România a avut performanță e o tema esentiala. E vorba de prelucrarea resurselor noastre naturale. E vorba de efectul multiplicator, taxe centrale, locale. Chiar este una dintre cele mai mari realizări în ultimii 34 ani”, a spus europarlamentarul PNL Dan Motreanu

Sursa: Realitatea Din PNL

Citeste in continuare

Evenimente

Stațiuni vechi cu prețuri de 2024. Ce nemulțumiri au turiștii care au vizitat litoralul românesc – VIDEO

Publicat

pe

Românii sunt tot mai nemulțumiți de litoralul românesc. Pe lângă tarifele exorbitante, peisajul lasă mult de dorit, potrivit Realitatea Plus.

Hoteluri abandonate, clădiri neterminate, trotuare fără asfalt și alge pe plaje. Un turist a vizitat o stațiune de la malul mării și a postat totul pe internet. 

Românii tot mai nemulțumiți de litoralul românesc

„De ce mi se pare frustrant? Pentru că litoralul arată atât de deplorabil și neîntreținut și în al doilea rând că nu este ieftin. Aici e intrarea pe plajă. Cred că și construcția asta nu s-a terminat că a venit ciclonul, nu? Să zicem că nisipul ăsta e de la ciclon…dar asta nu e de la ciclon aici. Plaja arată drăguț, o mare de șezlonguri.”, spune un turist nemulțumit.

Și nu este singurul, căci mai multe astfel de mesaje circulă în mediul online, iar oamenii spun că raportul calitate-preț nu este deloc avantajos atunci când decizi să-ți petreci vacanța pe litoralul din România.

https://youtube.com/watch?v=IsZ6tRM2txk%3Fsi%3DpTLU_9124oRd6g

Citeste in continuare

Evenimente

FMI nu se mai duce în Rusia. Aliații europeni ai fondului s-au opus vehement

Publicat

pe

Fondul Monetar Internațional a amânat, pe termen nedeterminat, prima sa vizită oficială în Rusia de când Vladimir Putin a ordonat invadarea Ucrainei. Amânarea vine în urma criticilor din partea mai multor aliați europeni ai Kievului, potrivit agenției de presă de stat Tass.

Conducerea FMI a renunțat la planurile de a începe o analiză a economiei ruse în această săptămână pe motiv că misiunea sa „nu era pregătită din punct de vedere tehnic”, a declarat miercuri, 18 septembrie, pentru Tass, Alexei Mozhin, directorul executiv al Fondului pentru Rusia.

Mozhin a sugerat că motivul real al deciziei luate în ultima clipă, despre care a spus că a fost luată în ziua în care discuțiile preliminare ar fi trebuit să înceapă luni, a fost obiecțiile țărilor membre europene față de reînnoirea legăturilor FMI cu Rusia.

Planul FMI, criticat aspru

Planul FMI a stârnit critici din partea mai multor guverne ale UE și avertismente că această călătorie va fi folosită de Kremlin drept propagandă, notează Politico. FMI a apărat vizita în Rusia, unul dintre cei 190 de membri ai organizației, afirmând că a fost o obligație prevăzută în tratat.

Însă, într-o scrisoare adresată șefei FMI, Kristalina Georgieva, săptămâna trecută, miniștrii de finanțe din Lituania, Estonia, Letonia, Suedia, Finlanda, Danemarca, Norvegia, Islanda și Polonia au avertizat că vizita va fi „utilizată în scopuri propagandistice de către regimul rus” și „va crea riscuri substanțiale de reputație” pentru organizația cu sediul la Washington.

Doi oficiali au declarat pentru POLITICO la începutul acestei luni că FMI a sugerat organizarea reuniunii într-o țară terță, dar în cele din urmă a acceptat condiția Kremlinului ca misiunea să călătorească în Rusia.

Citeste in continuare

Trending