Stiri economice
Ce fac acum și ce vor face băncile din România pentru angajații înlocuiți de soft-uri și roboți

Leya, primul chatbot din România, a vorbit deja cu zeci de mii de clienţi interesaţi să afle detalii despre diverse produse şi servicii bancare. Leya este „angajata“ unei bănci care mizează exclusiv pe relaţia de la distanţă cu clientul, Libra Internet Bank.
Dar nu trebuie să ai neapărat o abordare atât de exclusivistă pentru a merge către digitalizare.
Digitalizarea şi robotizarea sunt fenomene din ce în ce mai prezente în lumea financiară mondială. Și România nu este deloc în afara tendinţelor din acest punct de vedere. Nu e bancă ce se respectă aceea la care clientul nu poate beneficia de internet banking. Nu e bancă serioasă aceea care nu are deja instalate aparate cu ajutorul cărora clientul poate face operaţiuni multiple, de la plata facturilor şi alimentarea contului până la schimb valutar.
Toate aceste operaţiuni le făceau, în mod tradiţional, oamenii, angajaţii de la ghişeu şi cei din spatele lor. Pentru oameni, „lupta“ cu roboţii e pierdută pe termen lung, dar efectele pot fi ameliorate pe termen scurt şi mediu.
„Nu există o strategie clară încă, dar ne gândim să venim cu propuneri concrete până la finalul lunii iulie în ceea ce priveşte angajaţii afectaţi de tehnologizare. Fenomenul este unul clar, evident. BRD a anunţat deja că vor pleca circa 10% din angajaţi din acest motiv. BCR a spus că va închide câteva agenţii tot pentru că existenţa lor nu se mai justifică, din moment ce pot fi înlocuite cu automate. Noi vrem să încercăm să mergem pe reconversie. Sigur că nu toţi angajaţii pot fi reconvertiţi, dar unii ar putea avea o a doua şansă. De exemplu, zona de consultanţă pentru cei care îşi declară insolvenţa poate fi o oportunitate. Vom discuta şi vom încerca să găsim şi soluţii“, explică, pentru Capital, Constantin Paraschiv, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Asigurări şi Bănci(FSAB).
Training, suport, îndrumare, consiliere, transformare, conversie
Deocamdată, la nivelul sistemului bancar nu există studii clare, cifre care să arate impactul pe care implementarea noilor tehnologii îl are şi îl va avea asupra angajaţilor. Aceasta nu înseamnă însă că nu există o preocupare în acest sens.
„Viitorul digitalizării nu poate fi evitat. Ne propunem un orizont de timp mai larg în care să facem tranziţia catre modelul de banking digital. În al doilea rând, ne propunem să găsim soluţii pentru a reţine şi susţine colegii în această perioadă de tranziţie. Pe parcursul următoarelor luni, vom implementa un amplu program de reorientare în carieră pentru colegii care în prezent efectuează activităţi operaţionale în sucursale. Programul include consiliere, îndrumare vocaţională, sesiuni de training, suport pe parcursul întregului proces. Obiectivul ING este de a oferi oportunităţi în cadrul companiei pentru cât mai mulţi dintre colegi şi de a le creşte şansele de integrare în noile roluri existente în cadrul organizaţiei şi în piaţa forţei de muncă“, spun, pentru Capital, reprezentanţii ING, prima bancă ce a mizat pe tehnologie în detrimentul sucursalelor şi agenţiilor clasice.
În plin proces de tehnologizare se află şi băncile mai mari şi, implicit, ceva mai „greoaie“.
BCR, cea mai mare bancă din ţară, a intrat într-un proces accelerat de digitalizare din 2013, după cum ne spun reprezentanţii băncii care mizează pe angajaţi tineri, pentru care tehnologia este mult mai uşor de înţeles.
„Noi credem că redefinirea unei vieţi eficiente în banking, care să permită dedicarea unui timp mai mare către consilierea clientului, este obligatorie. Acesta este, de fapt, adevăratul motiv pentru care digitalizarea şi robotizarea îşi vor urma drumul lor, inclusiv în banking, pentru a putea elibera timpi comerciali în folosul clientului.
Procesele robotizate se vor regăsi mai ales în zona de back office şi middle office, unde există standarde pe care se pot construi robotizări şi aproape deloc în front office… Adaptarea şi pregătirea forţei de muncă pentru a face faţă schimbărilor va reprezenta, că unii o admit sau nu, o prioritate pentru toată piaţa muncii, inclusiv pentru BCR. Noi investim deja permanent în pregătirea oamenilor pentru a prelua altfel de roluri în cadrul băncii“, transmit cei de la BCR.
Pentru Raiffeisen, conversia angajaţilor vechi, dar şi împrospătarea structurii cu angajaţi noi, sunt punctele cheie. „Procesul de digitalizare este unul transformaţional şi nu neapărat mecanic, de înlocuire a efortului uman cu automatizarea unor procese. Modelul de business se dezvoltă, este dinamic, iar acest proces implică angajarea sau conversia unor angajaţi în zone noi din organizaţii pentru a susţine agenda digitală.
Abordarea noastră e diferită. Preferăm să folosim experienţa angajaţilor care contribuie şi au construit succesul organizaţiei pentru a inova sau accelera procesul de digitalizare. Investim în angajaţii noştri, derulăm programe pentru dezvoltarea şi sustinerea lor, pentru un echilibru adecvat între timp liber şi muncă, între viaţa profesională şi cea personală. Piaţa forţei de muncă evoluează însă şi în România, la fel şi aşteptările oamenilor. Există şi particularităţi ale noastre care vin din strategia de digitalizare şi atunci facem eforturi de angajare a oamenilor potriviţi în domeniile care implică dezvoltarea şi utilizarea tehnologiei“, declară Florin Boldescu, Chief Digital Transformation Officer la Raiffeisen.
Evenimente
Dumincă, ora 21:00, la Culisele Statului Paralel. Ediție incenidară cu Sorin Ovidiu Vîntu. Scena politică, dinamitată: cum a ajuns Iohannis la Cotroceni și de ce nu vrea să plece – VIDEO
Sorin Ovidiu Vîntu aruncă bomba în exclusivitate la Realitatea Plus, într-un interviu luat de Anca Alexandrescu după ce alegerile prezidențiale au fost anulate.
Cine a pus în aplicare planul de destabilizare a României, după ce Călin Georgescu nu a fost luat în seamă? Omul de afaceri a dezvăluit cum a ajuns Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni și de ce nu vrea să plece acasă.
Vîntu a făcut o analiză tăioasă a candidaților din a doua rundă electorală.
Sorin Ovidiu Vîntu a dezvăluit cine sunt acoperiții din presă. Interviul exploziv în exclusivitate, duminică, de la ora 21:00, într-o ediție de colecție a emisiunii Culisele Statului Paralel.
Evenimente
Compania MVM din Ungaria crede că va pune mâna pe E.ON România până la vară

Compania energetică de stat MVM Group din UngarIa se aşteaptă să încheie acordul de cumpărare a unei participaţii majoritare la E.ON Energie România în iunie sau iulie. Anunțul a fost făcut chiar de directorul general al MVM, pentru un site economic din Ungaria.
Compania de stat ungară MVM Zrt. (MVM Group) estimează că va finaliza preluarea pachetului majoritar de acțiuni la divizia de furnizare gaze și energie electrică a E.ON Energie România în lunile iunie sau iulie, a declarat joi directorul MVM, Karoly Matrai, pentru portalul Portfolio.hu, citat de Agerpres.
Grupul MVM a semnat în decembrie 2023 un acord pentru achiziția a 68% din E.ON Energie România și 98% din E.ON Asist Complet, iar finalizarea tranzacției este așteptată în 2025, după obținerea tuturor aprobărilor necesare. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.
Ministerul Energiei din România a sesizat Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), exprimând îngrijorări legate de impactul asupra securității naționale, invocând riscuri legate de posibila cesiune a acțiunilor către entități non-UE, legături ale companiei ungare cu Rusia, securitatea datelor a peste 3 milioane de utilizatori și lipsa transparenței cumpărătorului.
În replică, Karoly Matrai a declarat că MVM nu intenționează să vândă companiile achiziționate și va aproviziona subsidiara din România cu gaze din surse locale, evitând costurile ridicate ale importului de gaze rusești.
De asemenea, el a menționat că aprobările necesare ar putea fi obținute până la sfârșitul celui de-al doilea trimestru, ceea ce ar permite respectarea termenului estimat pentru finalizarea tranzacției.
Evenimente
Bogdan Chirițoiu, Consiliul Concurenței, despre achiziția E.ON: „Cred că se va ajunge în CSAT”
Președintele Consiliului Concurenței consideră că problematica achiziției companiei de energie E.ON de către maghiarii de MVM va fi dezbătută și în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
‘Probabil că la această investigație se va ajunge la CSAT. Eu cred că se va ajunge. Aș fi surprins dacă ea trece, că e văzută ca neproblematică. Adică, la CSAT când ajungem? Când spunem: ‘Domnule, noi credem că e un caz mai complicat și trebuie să intre în procedură aprofundată’. Și atunci asta o facem, cu ok-ul CSAT. Mi-e greu să cred că această operațiune va fi considerată din punct de vedere al siguranței naționale, văzând și unele exprimări publice ale unor membri ai Comisiei (Comisia de Examinare a Investițiilor Străine Directe – n. r.), mi-e greu să cred că va fi considerată neproblematică și nu necesită o cercetare aprofundată. Deci, cred că va fi sesizat CSAT-ul, da’, a afirmat joi Chirițoiu, într-o conferință de presă.
La acest moment, referitor la tranzacția dintre E.ON și MVM, se așteaptă trei avize: unul de la Comisia de Examinare a Investițiilor Străine Directe (CEISD), unul de la Consiliul Concurenței și unul de la Comisia Europeană. Însă, potrivit președintelui autorității de concurență, Comisia Europeană va da cazul Consiliului Concurenței.
‘Comisia Europeană cu noi e același aviz. E pe concurență și asta e noutatea. Mi-au spus că ne dau nouă cazul. După prag era suficient de mare tranzacția cât să fie analizată de ei, dar, pentru că părțile au cerut să ne fie trimisă și noi am zis că suntem de acord să o preluăm, atunci Comisia ne-o dă nouă’, a explicat Bogdan Chirițoiu.
La rândul său, Alexandra Văcaru, membru al Plenului Consiliului Concurenței, a explicat că există dispoziții europene care stabilesc cum se alocă cazurile între Comisie și autoritățile naționale de concurență, în funcție de oportunitate și criterii juridice stricte.
‘În această situație, înțelegem, Comisia ar prefera să fie avizată tranzacția la nivelul statului membru, prin autoritatea de concurență română’, a precizat ea.
Practic, a continuat Chirițoiu, este o situație similară ca la tranzacția Mega – Profi.
‘Mega și Profi erau în aceeași situație. După cifre, era suficient de mare (tranzacția – n. r.) cât să fie autorizată de Comisie. Dar pentru că totuși impactul era în special pe România și pentru că noi am vrut operațiunea, atunci Comisia ne-a transferat nouă Mega-Profi și la fel ne-a spus că va face acum cu MVM’, a susținut șeful de la Concurență.
Acesta a precizat că la nivelul CEISD instituțiile membre au 21 de zile calendaristice ‘să reacționeze’.
‘Pe partea de investiții străine, instituțiile membre au 21 de zile să reacționeze. Deci, procedura asta este: se notifică la noi la secretariat. Secretariatul, în momentul când e mulțumit că are toate informațiile, că-i completă acea cerere de aprobare, o trimite la toate instituțiile membre care sunt în esență cele din CSAT și aceste instituții au 21 de zile să spună un punct de vedere. Punctul acela de vedere poate să fie ‘mai vrem informații, ne mai trebuie nu știu ce’. Depinde cât de bună e aplicația. Dacă e prost făcută și lipsesc informații și compania nu-ți dă informații, poate să dureze’, a transmis Bogdan Chirițoiu.
Întrebat dacă tranzacția a ajuns să fie discutată la nivelul CEISD, el a răspuns: ‘N-a fost, că sunt și eu membru în comisie, n-a ajuns să fie discutată la nivelul comisiei. Deci, este încă în interiorul instituțiilor, deci în pregătire’.
La jumătatea lunii ianuarie 2025, Ministerul Energiei a anunțat că a sesizat Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) în legătură cu tranzacția prin care compania de stat ungară MVM Zrt. (MVM Group) intenționează să achiziționeze divizia de furnizare gaze și energie electrică a E.ON Energie România.
Într-un comunicat transmis pe 15 ianuarie, Ministerul Energiei a arătat că, în urma unei analize riguroase, a identificat multiple teme de analiză aprofundată privind impactul posibilei tranzacții asupra securității naționale a României. Astfel, principalele motive pentru sesizarea CEISD sunt legăturile companiei din Ungaria cu Federația Rusă, riscul cesiunii ulterioare a acțiunilor E.ON Energie România către entități non UE, riscuri asupra datelor companiei și a datelor cu caracter personal ale peste 3 milioane de utilizatori dar și probleme de transparență a cumpărătorului.
Referitor la legăturile cu Federația Rusă, Ministerul Energiei amintește că MVM Zrt. are relații comerciale extinse cu Gazprom și Rosatom, companii rusești aflate sub sancțiuni internaționale, prin care Ungaria își menține o dependență ridicată de gazele naturale și tehnologia nucleară din Rusia.
‘Au fost identificate elemente de ‘decisive influence, shadow control, influence by economic dependence și effective control’, atât în cadrul MVM Grup, cât și al societății prin intermediul căreia se intenționează cumpărarea pachetului majoritar al E.ON Energie România’, se arată în comunicatul citat.
Totodată, Ministerul Energiei susține că, din analiza documentației depuse de MVM, rezultă că structura contractuală și clauzele aferente tranzacției generează o posibilitate de cesiune ulterioară a participațiilor cumpărate de la E.ON Energie România către entități din afara Uniunii Europene sau către alte entități care nu figurează ca părți inițiale ale tranzacției. Astfel, Ministerul Energiei avertizează că această vulnerabilitate contractuală poate facilita transferul indirect al controlului către actori economici sau politici ce nu respectă rigorile și standardele de conformitate impuse de legislația europeană în domeniul energetic și transparență a tranzacțiilor.
Pe de altă parte, instituția precizează că a fost identificată lipsa unor garanții legale și contractuale în protejarea datelor companiei E.ON Energie România și ale datelor cu caracter personal ale peste 3 milioane de clienți români.
În plus, ME sesizează conflictul cu strategiile energetice naționale arătând că informațiile din documentația MVM de a reduce consumul de gaze naturale contravin Strategiei Energetice a României și Programului de Guvernare 2024-2028, care prioritizează extinderea accesului populației la rețelele de gaz și valorificarea resurselor interne.
Grupul MVM, a doua cea mai mare companie din Ungaria, a semnat, în luna decembrie a anului trecut, un acord privind achiziția diviziei de soluții pentru gospodării și clienți a companiei E.ON din România.
Conform acordului, MVM va achiziționa o participație de 68% în cadrul E.ON Energie România și o participație de 98% în E.ON Asist Complet, se menționa într-un comunicat al grupului ungar.
Tranzacția este așteptată să se finalizeze în 2025, după obținerea tuturor aprobărilor necesare din partea autorităților. Cele două companii au decis să nu facă publică valoarea tranzacției.
Directorul MVM, Karoly Matrai, a declarat joi, pentru portalul Portfolio.hu, că Grupul de stat ungar estimează că va finaliza tranzacția referitoare la preluarea pachetului majoritar de acțiuni la divizia de furnizare gaze și energie electrică a E.ON Energie România în lunile iunie sau iulie.
Grupul MVM este principalul furnizor de energie din Ungaria, o companie deținută 100% de stat, care ocupă locul șase în Europa Centrală.
E.ON Energie România, unul dintre cei mai mari furnizori de gaze naturale și energie electrică din țară, deservește aproximativ 3,4 milioane de clienți. E.ON Assist Complet este o companie regională specializată în servicii energetice, care oferă soluții pentru instalarea și întreținerea infrastructurii.
-
Evenimenteacum 2 zile
Câți bani pot retrage românii de la ATM în 2025. Care sunt limitele impuse de bănci?
-
Evenimenteacum 2 zile
CFR Călători, nemulțumită cu prețurile actuale ale biletelor. Conducerea vrea majorări
-
Evenimenteacum 2 zile
Ciolacu, pus pe fapte mari, după întâlnirea cu Banca Mondială: „Restructurarea aparatului bugetar şi reorganizarea administrativ-teritorială sunt prioritare”
-
Evenimenteacum 2 zile
BUGETUL ADMINISTRAȚIEI PREZIDENȚIALE – APROBAT
-
Evenimenteacum o zi
Circulație dată peste cap la metrou, pe fondul grevei japoneze. Mai mulți mecanici absentează „motivat”, trenurile vin cu întârziere, 3 garnituri au fost suspendate
-
Evenimenteacum o zi
Începe valul de concedieri. Mii de oameni, anunțați că-și pierd locurile de muncă
-
Evenimenteacum o zi
Lovitură teribilă în buzunarele șoferilor români. Carburanții s-au scumpit deja cu 2%, într-o singură lună
-
Evenimenteacum 23 de ore
Parlamentul a votat Legea Bugetului de stat pe 2025