La finalul lunii martie, negociatorii privind BREXIT, Michel Barnier din partea UE şi David Davis din partea Marii Britanii, au ajuns la o înţelegere politică privind marele divorţ european.

Compromisuri majore s-au făcut din partea Regatului Unit cu privire la prelungirea termenului de tranziţie privind libera circulaţie. „Având în vedere liniile roşii ale Regatului Unit, doar un acord de liber schimb este posibil şi va fi primul acord de liber schimb din istorie care va slăbi şi nu întări legăturile economice. De exemplu, UE nu poate fi de acord să asigure Marii Britanii drepturile Norvegiei şi obligaţiile Canadei“, a afirmat recent preşedintele Consiliului European, Donald Tusk. 

Negocierile privind viitoarele relaţii comerciale dintre UE şi Regatul Unit nu au început încă, discuţiile concentrându-se până acum asupra pregătirii tratatului de separare, cu dosare grele precum angajamentul financiar al Marii Britanii, drepturile cetăţenilor şi graniţa dintre Irlanda şi Irlanda de Nord. De cealaltă parte, Marea Britanie a anunţat în repetate rânduri că îşi doreşte şi un tratat de securitate şi apărare cu UE.

Perioadă de tranziţie, o amânare a deciziilor cruciale

Pentru că nu au reuşit să ajungă la un numitor comun cu privire la schimburile comerciale post BREXIT, UE şi Marea Britanie au amânat, sub umbrela unei perioade de tranziţie, orice decizie. Încă aproape doi ani din momentul ieşirii oficiale a Marii Britanii din UE va dura acomodarea. Uniunea Europeană şi Londra au convenit asupra unei perioade de tranziţie post-Brexit care se va întinde până la finele lui 2020. În această perioadă, Londra nu va mai putea lua parte la procesul de luare a deciziilor în cadrul Uniunii Europene.

Totuşi, îşi va conserva avantajele şi beneficiile pieţei unice, a uniunii vamale şi a politicilor europene, a precizat Michel Barnier – negociatorul şef al Uniunii Europene pentru BREXIT. Cele două părţi au convenit că Londra poate să înceapă să negocieze diverse acorduri comerciale înainte de finele acestei perioade de tranziţie. Cu toate amânările, Marea Britanie a confirmat însă că va părăsi piaţa unică de schimb şi uniunea vamală, prin premierul Theresa May.  Dorinţa prim-ministrului britanic de a se înlătura anumite bariere privind piaţa de schimb şi de a se evita o graniţă strictă în Irlanda au fost întâmpinate, însă, cu scepticism de oficialii UE.

Premierul britanic a mai propus „un sistem exhaustiv de recunoaştere“ în care bunurile trebuie testate doar în Marea Britanie sau în UE, nu în ambele zone, pentru a scădea costurile şi birocraţia. Însă, experţii spun că fără o lege europeană, o instituţie de supraveghere şi un tribunal comun, sugestia lui May nu ar putea funcţiona. Ales Chmelar, secretarul de stat pentru afaceri europene al Cehiei, a spus că cererile Regatului Unit sunt nerealiste: „Marea Britanie spune că nu îşi doreşte obligaţiile Norvegiei şi nici drepturile limitate ale Canadei. Impresia unor state membre este, în acest moment, că Marea Britanie vrea drepturile Norvegiei şi obligaţiile Canadei“. Diplomaţii UE au fost mulţumiţi de sugestia lui May că Marea Britanie va urma modelul legislativ de la Bruxelles pentru a asigura respectarea standardelor europene.

Cu toate acestea, oficialii blocului european au fost nemulţumiţi de lipsa unor informaţii noi privind felul în care ar putea fi evitată o graniţă cu reguli stricte între Irlanda de Nord şi Republica Irlanda. Guvernul britanic a anunţat că va trata importurile venite din afara UE în Marea Britanie şi Irlanda de Nord după modelul blocului european astfel că nu va fi nevoie de o graniţă strictă. Prim-ministrul britanic a propus chiar tehnologizarea controalelor, însă soluţia a fost primită cu scepticism. De asemenea, Uniunea Europeană a acuzat Marea Britanie că din nou îşi alege doar avantajele de stat membru, după ce May a sugerat că Regatul Unit ar putea deveni „membru asociat“ în agenţiile UE. 

Acord peste acord

Tot în luna martie, Parlamentul European a venit cu o propunere inedită – respectiv un acord de asociere între UE şi Regatul Unit. „Această relaţie ar putea fi bazată pe patru piloni: relaţiile comerciale şi economice, politica externă, securitatea internă şi cooperarea tematică, de exemplu în ceea ce priveşte proiectele de cercetare şi inovare transfrontaliere. Deputaţii europeni insistă că ar trebui să includă un cadru de guvernanţă coerent, cu un mecanism solid de soluţionare a litigiilor“, relevă documentul. Practic, acest acord ar urma să traseze regulile pentru integrarea Marii Britanii în piaţa unică.

„În ceea ce priveşte Parlamentul European, principiile care reglementează relaţiile noastre viitoare sunt clare: integritatea pieţei unice trebuie păstrată, o ţară terţă nu poate fi tratată mai favorabil decât un stat membru al UE şi sunt necesare condiţii echitabile de concurenţă“, a avertizat Antonio Tajani, preşedintele Parlamentului European.