Stiri economice
Marele divorț european intră în prelungiri. Ce urmează după Brexit
La finalul lunii martie, negociatorii privind BREXIT, Michel Barnier din partea UE şi David Davis din partea Marii Britanii, au ajuns la o înţelegere politică privind marele divorţ european.
Compromisuri majore s-au făcut din partea Regatului Unit cu privire la prelungirea termenului de tranziţie privind libera circulaţie. „Având în vedere liniile roşii ale Regatului Unit, doar un acord de liber schimb este posibil şi va fi primul acord de liber schimb din istorie care va slăbi şi nu întări legăturile economice. De exemplu, UE nu poate fi de acord să asigure Marii Britanii drepturile Norvegiei şi obligaţiile Canadei“, a afirmat recent preşedintele Consiliului European, Donald Tusk.
Negocierile privind viitoarele relaţii comerciale dintre UE şi Regatul Unit nu au început încă, discuţiile concentrându-se până acum asupra pregătirii tratatului de separare, cu dosare grele precum angajamentul financiar al Marii Britanii, drepturile cetăţenilor şi graniţa dintre Irlanda şi Irlanda de Nord. De cealaltă parte, Marea Britanie a anunţat în repetate rânduri că îşi doreşte şi un tratat de securitate şi apărare cu UE.
Perioadă de tranziţie, o amânare a deciziilor cruciale
Pentru că nu au reuşit să ajungă la un numitor comun cu privire la schimburile comerciale post BREXIT, UE şi Marea Britanie au amânat, sub umbrela unei perioade de tranziţie, orice decizie. Încă aproape doi ani din momentul ieşirii oficiale a Marii Britanii din UE va dura acomodarea. Uniunea Europeană şi Londra au convenit asupra unei perioade de tranziţie post-Brexit care se va întinde până la finele lui 2020. În această perioadă, Londra nu va mai putea lua parte la procesul de luare a deciziilor în cadrul Uniunii Europene.
Totuşi, îşi va conserva avantajele şi beneficiile pieţei unice, a uniunii vamale şi a politicilor europene, a precizat Michel Barnier – negociatorul şef al Uniunii Europene pentru BREXIT. Cele două părţi au convenit că Londra poate să înceapă să negocieze diverse acorduri comerciale înainte de finele acestei perioade de tranziţie. Cu toate amânările, Marea Britanie a confirmat însă că va părăsi piaţa unică de schimb şi uniunea vamală, prin premierul Theresa May. Dorinţa prim-ministrului britanic de a se înlătura anumite bariere privind piaţa de schimb şi de a se evita o graniţă strictă în Irlanda au fost întâmpinate, însă, cu scepticism de oficialii UE.
Premierul britanic a mai propus „un sistem exhaustiv de recunoaştere“ în care bunurile trebuie testate doar în Marea Britanie sau în UE, nu în ambele zone, pentru a scădea costurile şi birocraţia. Însă, experţii spun că fără o lege europeană, o instituţie de supraveghere şi un tribunal comun, sugestia lui May nu ar putea funcţiona. Ales Chmelar, secretarul de stat pentru afaceri europene al Cehiei, a spus că cererile Regatului Unit sunt nerealiste: „Marea Britanie spune că nu îşi doreşte obligaţiile Norvegiei şi nici drepturile limitate ale Canadei. Impresia unor state membre este, în acest moment, că Marea Britanie vrea drepturile Norvegiei şi obligaţiile Canadei“. Diplomaţii UE au fost mulţumiţi de sugestia lui May că Marea Britanie va urma modelul legislativ de la Bruxelles pentru a asigura respectarea standardelor europene.
Cu toate acestea, oficialii blocului european au fost nemulţumiţi de lipsa unor informaţii noi privind felul în care ar putea fi evitată o graniţă cu reguli stricte între Irlanda de Nord şi Republica Irlanda. Guvernul britanic a anunţat că va trata importurile venite din afara UE în Marea Britanie şi Irlanda de Nord după modelul blocului european astfel că nu va fi nevoie de o graniţă strictă. Prim-ministrul britanic a propus chiar tehnologizarea controalelor, însă soluţia a fost primită cu scepticism. De asemenea, Uniunea Europeană a acuzat Marea Britanie că din nou îşi alege doar avantajele de stat membru, după ce May a sugerat că Regatul Unit ar putea deveni „membru asociat“ în agenţiile UE.
Acord peste acord
Tot în luna martie, Parlamentul European a venit cu o propunere inedită – respectiv un acord de asociere între UE şi Regatul Unit. „Această relaţie ar putea fi bazată pe patru piloni: relaţiile comerciale şi economice, politica externă, securitatea internă şi cooperarea tematică, de exemplu în ceea ce priveşte proiectele de cercetare şi inovare transfrontaliere. Deputaţii europeni insistă că ar trebui să includă un cadru de guvernanţă coerent, cu un mecanism solid de soluţionare a litigiilor“, relevă documentul. Practic, acest acord ar urma să traseze regulile pentru integrarea Marii Britanii în piaţa unică.
„În ceea ce priveşte Parlamentul European, principiile care reglementează relaţiile noastre viitoare sunt clare: integritatea pieţei unice trebuie păstrată, o ţară terţă nu poate fi tratată mai favorabil decât un stat membru al UE şi sunt necesare condiţii echitabile de concurenţă“, a avertizat Antonio Tajani, preşedintele Parlamentului European.
Deși mai sunt luni bune până la expirarea schemei de sprijin, ofertele pentru primăvara anului 2026 confirmă temerile consumatorilor: gazele se scumpesc. Analiza AEI indică faptul că prețurile din ofertele actuale depășesc deja plafonul de 0,31 lei/kWh, marcând o tranziție către o piață liberă dictată de incertitudini și marje de profit defensive.
Sfârșitul lunii martie 2026 marchează un punct de cotitură pentru piața energiei din România: expirarea schemei de plafonare, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă . Deși decidenții politici încă oscilează între prelungirea mecanismului și eliminarea sa graduală, semnalele din piață sunt deja clare. Primele oferte apărute pe comparatorul ANRE indică o realitate dură: era gazului ieftin și plafonat la 0,31 lei/kWh a apus.
Oferte bazate pe și profit și protecție la instabilitățile ulterioare
Analiza președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, arată că noile tarife, cuprinse între 0,32 și 0,41 lei/kWh, nu reflectă prețul real al mărfii pe bursă, ci mai degrabă o „anvelopă de risc”.
Oferta de 0,32 lei/kWh reprezintă o creștere ușoară, de 3%, considerată o actualizare normală de portofoliu. La polul opus, prețul de 0,41 lei/kWh înseamnă o scumpire de 32%. Această diferență majoră arată că unii furnizori nu mai caută să atragă volume mari de clienți, ci urmăresc profituri sigure și protecție în fața eventualelor instabilități viitoare.
Haosul legislativ și „factura” incertitudinii
Întârzierea unei decizii clare din partea Guvernului a creat un vid care îi penalizează pe consumatori. În timp ce premierul Ilie Bolojan promite o decizie finală în scurt timp, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, propune o alternativă pentru cei vulnerabili: un tichet de sprijin de 50 de lei lunar (care poate ajunge la 100 de lei în lunile de iarnă).
Totuși, lipsa unei strategii de ieșire graduală din plafonare a forțat piața să reacționeze defensiv. Consumatorii riscă acum să „înghită” prețuri mari prin semnarea tacită a noilor contracte, din cauza crizei de timp și a lipsei de transparență.
Cât ne costă neatenția?
Scumpirea gazului nu vine singură. Odată cu prețul de bază, crește automat și suma plătită pentru TVA, alimentând bugetul statului direct din buzunarul cetățeanului.
Estimările costurilor suplimentare pe an:
- Apartament cu 2 camere: între 150 și 1.500 lei în plus.
- Casă: între 300 și 3.000 lei în plus
- Diferența de preț de pe piață nu este doar despre bani, ci despre modele economice diferite. Unii furnizori mizează pe prudență, alții pe marje ridicate de profit (care urcă de la 4% la 22%). În acest context, în 2026, cea mai mare greșeală a consumatorului nu va fi prețul gazului în sine, ci lipsa de atenție la detalii în momentul alegerii ofertei.
Ceea ce a început ca o declarație de intenție politică a devenit, de luni, o realitate juridică implacabilă: Uniunea Europeană a pus capăt oficial erei gazului rusesc.
Uniunea Europeană a transformat, luni, voința politică în obligație juridică, oferind aprobarea finală pentru interzicerea totală a importurilor de gaze din Rusia. Decizia, luată la Bruxelles în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de resort, a fost adoptată prin majoritate calificată. Deși Ungaria și Slovacia s-au opus, iar Bulgaria a ales calea abținerii, mecanismul de vot a permis evitarea unui veto, spre nemulțumirea Budapestei, care a anunțat deja că va contesta măsura la Curtea de Justiție a UE.
2026 și 2027 – bornele independenței energetice față de Moscova
Noua legislație nu impune o tăiere bruscă, ci un proces etapizat menit să protejeze economiile europene. Primele vizate sunt transporturile de gaz natural lichefiat (GNL), care trebuie să dispară din porturile europene până la sfârșitul anului 2026. Ulterior, gazul livrat prin conducte va deveni istorie cel târziu la 30 septembrie 2027. Totuși, legea oferă o mică „plasă de siguranță”: statele care demonstrează dificultăți reale în umplerea depozitelor cu resurse non-rusești pot obține o derogare limitată până la 1 noiembrie 2027, pentru a evita crizele de încălzire în prag de iarnă.
De la dependență totală la procente reziduale
Schimbarea este radicală dacă privim cifrele: înainte de invazia din Ucraina, Moscova dicta piața europeană cu o cotă de peste 40%. Până în 2025, acest procent s-a prăbușit la aproximativ 13%, însă dependența a rămas vizibilă în buzunarele Kremlinului. Doar în luna precedentă, cinci state membre au pompat 1,4 miliarde de euro în economia rusă, Ungaria fiind lider la achiziții, flancată paradoxal de Franța și Belgia, care au continuat să importe cantități semnificative de GNL.
Amenzi drastice pentru companiile „nostalgice”
Regulile sunt stricte și nu lasă loc de interpretări: semnarea unor noi contracte cu furnizorii ruși este strict interzisă, iar cele existente trebuie reziliate. Contractele pe termen scurt expiră forțat în 2026, în timp ce acordurile pe termen lung vor fi eliminate progresiv. Pentru companiile care ar putea fi tentate să ignore embargoul, sancțiunile sunt usturătoare, amenzile putând ajunge până la 3,5% din cifra de afaceri anuală globală.
Reconfigurarea traseului petrolul prin conducte și energia nucleară
Victoria de la Bruxelles privind gazele naturale este doar o etapă. Comisia Europeană a semnalat deja că nu se va opri aici, pregătind terenul pentru măsuri similare care să vizeze petrolul rusesc livrat prin conducte, dar și reducerea dependenței strategice de combustibilul nuclear provenit din Rusia. Este o reconfigurare totală a hărții energetice, menită să elimine orice pârghie de șantaj pe care Moscova o mai deține asupra continentului.
Guvernul ar urma să definitiveze săptămâna aceasta pachetul de măsuri pentru relansarea economiei asupra căruia vrea să-şi asume răspunderea în parlament pe 29 ianuarie, alături de proiectul privind reforma administraţiei publice locale.
PSD pledează, între altele, pentru credit fiscal majorat, garanţii pentru IMM-uri şi deduceri suplimentare pentru investiţiile în cercetare-dezvoltare.
Premierul Ilie Bolojan a declarat recent la RRA că două treimi dintre primăriile din România au nevoie de reduceri de personal, iar reforma administraţiei va reduce cheltuielile cu personalul cu 10%, va descentraliza decizia către autorităţile locale şi va stimula performanţa.
El a precizat că cele două proiecte vor sta la baza construcţiei bugetului din acest an, care ar putea să depăşească 2.000 de miliarde de lei, să se bazeze pe un deficit de 6% şi pe o inflaţie de 4%.
Ministerul de Finanţe ar urma să prezinte săptămâna aceasta principalii indicatori ai proiectului de buget.
