Connect with us

Stiri economice

Plătim rate și la depozitele bancare

Publicat

acum 7 ani

pe

Dobânzile oferite astăzi de bănci pentru economiile românilor nu mai au nicio legătură cu realităţile din piaţă ci, cel mult, cu calculele comerciale ale instituţiilor de credit. 

De fapt, încă de la finalul anului 2016 şi, mai accentuat, de la începutul lui 2017, politica de atragere a depozitelor s-a decuplat total de situaţia din economie.

În ciuda unei inflaţii în creştere şi chiar ignorând majorările repetate de dobândă decise de BNR, randamentul mediu pentru depozitele între trei şi şase luni (cele mai utilizate) a scăzut până la un minim istoric de doar 0,78%, de la 1,05% la finalul lui 2016, după cum arată datele Băncii Naţionale a României.   

În toată această perioadă, toţi ceilalţi parametrii cu care dobânda pentru economii este corelată într-o economie normală au avut o evoluţie total opusă. 

Inflaţia, cea mai importantă din perspectiva deponentului, a urcat de la -0,5% cât era la finalul lui 2016 la 3,9% pe ansamblul anului 2017 şi peste 4,3% pentru perioada ianuarie 2017-ianuarie 2018. 

Cu alte cuvinte, cine şi-a făcut la începutul lui 2017 un depozit pe un an a pierdut, în termeni reali, 2,3% din suma depusă, adică diferenţa dintre dobânda medie de 1,05% şi inflaţia la final de an, de 3,3%. 

Iar situaţia a continuat să se înrăutăţească pe începutul acestui an în condiţiile în care dobânzile au continuat să scadă, iar inflaţia să crească. 

Și ecartul dintre dobânzile la credite şi cele la depozite s-a adâncit, mai ales de la finalul lui 2016, deoarece dobânda medie pentru creditele în lei acordate pe perioade între unul şi cinci ani a rămas aproape aceeşi comparativ cu 2016 şi chiar a revenit pe creştere de la începutul acestui an. 

 

Piaţa nu pare să răspundă nici măcar la semnalele date de BNR prin dobânda de politică monetară, care a crescut de la 1,75% pe finalul lui 2016 la 2,25 cât a fost fixată la ultima şedinţă de politică monetară, de săptămâna aceasta. 

Cumpărăm, acum, mai puţin cu banii din bancă, dar e în pericol şi viitorul

Efectul direct şi uşor de intuit al diferenţelor din ce în ce mai mari dintre randamentele pentru depozite şi viteza de creştere a preţurilor  este acela că, la scadenţă, cu banii depuşi în bancă oamenii vor cumpăra mai puţine produse decât în momentul constituirii depozitului. „Dobânda medie practicată de sectorul bancar pentru depozitele constituite este sub 1%, semnificativ sub inflaţia anuală de 3,2% în decembrie 2017.

Astăzi, un deponent încasează o dobândă mai mică decât inflaţia care erodează puterea de cumpărare şi, în termeni reali, cu principalul depozitului şi dobânda încasată va încasa mai puţine produse.“, explică Iancu Guda, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar Bancari. 

Potrivit acestuia, nici  în următoarea perioadă nu este de aşteptat ca situaţia să se schimbe, având în vedere că băncile se pot finanţa din alte surse decât depozitele atrase de la clienţi. 

„Pe termen scurt, cred că dobânda nu va creşte semnificativ, pentru că avem o lichiditate destul de bună în sectorul bancar“, anticipează Guda. 

Mai mult, există chiar situaţii când depozitele bancare aduc pierderi efective, adică deponentul retrage mai puţini bani decât a depus. 

Articole pe aceiasi tema:
Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

Rabla 2025. De ce scoate Ministerul Mediului mașinile diesel din programul de reînnoire a parcului auto național

Publicat

acum 2 ore

pe

martie 19, 2025

De

Programul Rabla pentru autoturisme va veni cu mai multe modificări în 2025. În primul rând, Ministerul Mediului a decis ca, de anul acesta, să fie eliminate din program mașinile cu motoare diesel.

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat că printre schimbări se numără eliminarea din program a mașinilor diesel, dar și cuantumul voucherelor. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat că principala modificare este legată de modul de înscriere. “Înscrierea nu se va mai face așa cum se întâmpla până acum, printr-un dealer.

Românii vor putea pur și simplu să intre în aplicația informatică și să-și genereze singuri voucherul, indiferent dacă discutăm despre motoare convenționale, mașini plug-in hybrid sau electrice”, a mai explicat ministrul. De asemenea, din program s-ar putea elimina mașinile diesel.

O altă propunere pe care am să o fac, și săptămâna aceasta vom demara procesul de aprobare a ghidului, este legată de finanțarea autoturismelor diesel. Consider că va trebui să finanțăm autoturisme din ce în ce mai prietenoase cu mediul, lucru pe care l-am făcut constant în ultimii ani.

Din acest motiv propunerea mea va fi în sensul eliminării acestei categorii de motor termic, de altfel nici nu prea mai există multe modele noi care să folosească o astfel de tehnologie”, a mai afirmat Fechet. Potrivit ministrului, programul ar putea începe înainte de luna mai.

O altă schimbare este legată de finanțarea unei sesiuni continue. “O altă chestiune pe care am discutat-o cu producătorii și importatorii de autoturisme din România este legată de finanțarea unei sesiuni continue. Nu o să mai avem sesiune de primăvară și toamnă. Practic, odată deschis programul, el va funcționa continuu până la epuizarea sumelor alocate, ceea ce generează o anumită predictibilitate de care au nevoie atât românii, cât și producătorii și dealerii de autoturisme”, a conchis Mircea Fechet.

Citeste in continuare

Evenimente

UNGARIA ȘI ROMÂNIA, STATELE CU CEA MAI MARE INFLAȚIE DIN UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN FEBRUARIE

Publicat

acum 5 ore

pe

martie 19, 2025

De

În comparație cu ianuarie 2025, inflația scăzut în 14 state membre, inclusiv în România (de la 5,3% la 5,2%), a rămas stabilă în șase țări și a crescut în alte șapte.

România se afla, în luna februarie, printre statele UE cu cea mai ridicată inflație (5,2%), în condițiile în care rata anuală a inflației a scăzut în spațiul european până la 2,7%, arată datele Eurostat.

În februarie, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Franţa (0,9%), Irlanda (1,4%) şi Finlanda (1,5%).

La polul opus, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost Ungaria (5,7%), România (5,2%) şi Estonia (5,1%).

În comparație cu ianuarie 2025, inflația scăzut în 14 state membre, inclusiv în România (de la 5,3% la 5,2%), a rămas stabilă în șase țări și a crescut în alte șapte.

„Indicele preţurilor de consum în luna februarie 2025, comparativ cu luna ianuarie 2025, a fost 100,88%. Rata inflaţiei de la începutul anului (februarie 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 1,8%. Rata anuală a inflaţiei în luna februarie 2025 comparativ cu luna februarie 2024 a fost 5,0%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (martie 2024 – februarie 2025) faţă de precedentele 12 luni (martie 2023 – februarie 2024) a fost 5,2%”, se arată în comunicatul INS.

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare

Evenimente

Schimbări majore la transmiterea indexului AUTOCITIT pentru energia electrică. La ce trebuie să fiți atenți?

Publicat

acum 8 ore

pe

martie 19, 2025

De

Electrica, cel mai mare furnizor de energie electrică, anunță o serie de modificări majore la transmiterea indexului autocitit. Schimbările intră în vigoare de luna aceasta îi vizează pe toți clienții.

Reprezentanții Electrica au anunțat că prin noul sistem, clienții care au mai multe locuințe și mai multe locuri de consum, în județe diferite, vor putea transmite indexul autocitit în perioada exactă afișată pe factura de energie electrică.

Această perioadă dedicată autocitirii este stabilită pentru a asigura un proces rapid și simplu.

Pentru majoritatea județelor din țară, clienții sunt obligați să transmită indexul între 20 și 30 martie.

Clienții Electrica trebuie să știe că furnizorul de energie pune la dispoziție două canale principale de transmitere a indexului autocitit: Aplicația MyElectrica, accesibilă de pe orice dispozitiv mobil și serviciul TelVerde la numărul gratuit 0800.800.048, disponibil non-stop.

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE