Plătim rate și la depozitele bancare

0
149

Dobânzile oferite astăzi de bănci pentru economiile românilor nu mai au nicio legătură cu realităţile din piaţă ci, cel mult, cu calculele comerciale ale instituţiilor de credit. 

De fapt, încă de la finalul anului 2016 şi, mai accentuat, de la începutul lui 2017, politica de atragere a depozitelor s-a decuplat total de situaţia din economie.

În ciuda unei inflaţii în creştere şi chiar ignorând majorările repetate de dobândă decise de BNR, randamentul mediu pentru depozitele între trei şi şase luni (cele mai utilizate) a scăzut până la un minim istoric de doar 0,78%, de la 1,05% la finalul lui 2016, după cum arată datele Băncii Naţionale a României.   

În toată această perioadă, toţi ceilalţi parametrii cu care dobânda pentru economii este corelată într-o economie normală au avut o evoluţie total opusă. 

Inflaţia, cea mai importantă din perspectiva deponentului, a urcat de la -0,5% cât era la finalul lui 2016 la 3,9% pe ansamblul anului 2017 şi peste 4,3% pentru perioada ianuarie 2017-ianuarie 2018. 

Cu alte cuvinte, cine şi-a făcut la începutul lui 2017 un depozit pe un an a pierdut, în termeni reali, 2,3% din suma depusă, adică diferenţa dintre dobânda medie de 1,05% şi inflaţia la final de an, de 3,3%. 

Iar situaţia a continuat să se înrăutăţească pe începutul acestui an în condiţiile în care dobânzile au continuat să scadă, iar inflaţia să crească. 

Și ecartul dintre dobânzile la credite şi cele la depozite s-a adâncit, mai ales de la finalul lui 2016, deoarece dobânda medie pentru creditele în lei acordate pe perioade între unul şi cinci ani a rămas aproape aceeşi comparativ cu 2016 şi chiar a revenit pe creştere de la începutul acestui an. 

 

Piaţa nu pare să răspundă nici măcar la semnalele date de BNR prin dobânda de politică monetară, care a crescut de la 1,75% pe finalul lui 2016 la 2,25 cât a fost fixată la ultima şedinţă de politică monetară, de săptămâna aceasta. 

Cumpărăm, acum, mai puţin cu banii din bancă, dar e în pericol şi viitorul

Efectul direct şi uşor de intuit al diferenţelor din ce în ce mai mari dintre randamentele pentru depozite şi viteza de creştere a preţurilor  este acela că, la scadenţă, cu banii depuşi în bancă oamenii vor cumpăra mai puţine produse decât în momentul constituirii depozitului. „Dobânda medie practicată de sectorul bancar pentru depozitele constituite este sub 1%, semnificativ sub inflaţia anuală de 3,2% în decembrie 2017.

Astăzi, un deponent încasează o dobândă mai mică decât inflaţia care erodează puterea de cumpărare şi, în termeni reali, cu principalul depozitului şi dobânda încasată va încasa mai puţine produse.“, explică Iancu Guda, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar Bancari. 

Potrivit acestuia, nici  în următoarea perioadă nu este de aşteptat ca situaţia să se schimbe, având în vedere că băncile se pot finanţa din alte surse decât depozitele atrase de la clienţi. 

„Pe termen scurt, cred că dobânda nu va creşte semnificativ, pentru că avem o lichiditate destul de bună în sectorul bancar“, anticipează Guda. 

Mai mult, există chiar situaţii când depozitele bancare aduc pierderi efective, adică deponentul retrage mai puţini bani decât a depus. 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here