Stiri economice
Creşterea economică, la cel mai înalt ritm din perioada post-criză
„Analizând comportamentul recent al inflaţiei, membrii Consiliului au notat că la sfârşitul anului 2017 rata anuală a inflaţiei a fost de 3,32%, adică în intervalul de variaţie al ţintei de 2,5% ą 1 punct procentual. Ea a crescut la 4,32% în ianuarie şi la 4,72% în februarie, semnificativ peste limita de sus a intervalului, dar uşor sub nivelul prognozat. S-a arătat că ascensiunea a fost determinată prioritar de factorii pe partea ofertei şi s-au punctat contribuţiile aduse de efectele de bază asociate reducerilor/eliminărilor de impozite indirecte şi taxe nefiscale operate în perioada similară a anului anterior, dar şi de majorările recente ale tarifelor energiei electrice, gazelor naturale şi energiei termice, precum şi de creşterea preţului combustibililor, pe fondul măririi cotaţiilor petrolului”, se arată în document.
Potrivit sursei citate, evoluţia indică acumularea progresivă de presiuni inflaţioniste pe partea cererii şi pe cea a costurilor, în contextul poziţiei ciclice avansate a economiei şi al condiţiilor tensionate de pe piaţa muncii. Au fost semnalate şi influenţele cursului de schimb leu/euro – reflectate mai cu seamă de dinamica preţurilor serviciilor -, precum şi cele posibil venite din efecte indirecte ale creşterii preţurilor combustibililor şi utilităţilor, având ca indiciu continuarea ajustării ascendente a aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt. Indicativă pentru creşterea presiunilor inflaţioniste a fost considerată şi accentuarea recentă a trendului ascendent al dinamicii anuale a preţurilor de producţie din industrie pentru piaţa internă pe segmentul bunurilor de uz curent.
În ceea ce priveşte poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au observat că expansiunea economică a confirmat aşteptările de încetinire în trimestrul IV 2017 – după patru trimestre consecutive de accelerare -, dinamica ei anuală rămânând totuşi robustă, la 6,9%, în contextul nivelului excepţional atins în trimestrul anterior, de 8,8%, ce a reprezentat maximul perioadei post-criză.
Creşterea a beneficiat de susţinerea solidă a consumului gospodăriilor populaţiei, deşi în diminuare faţă de intervalul anterior, dar şi de un aport sporit al formării brute de capital fix, atribuibil în bună măsură unui efect de bază pe segmentul investiţiilor publice.
Contribuţia exportului net la avansul PIB şi-a mărit însă valoarea negativă, în condiţiile unei decelerări mai evidente a ritmului de creştere a exporturilor în raport cu cea consemnată de dinamica importurilor. Pe partea ofertei, unicul determinant al decelerării creşterii economice a fost sectorul agricol, a cărui valoare adăugată a suferit o contracţie amplă în termeni trimestriali, după majorările consistente din trimestrele anterioare. S-a conchis că evoluţiile din trimestrul IV fac probabilă o prelungire a trendului ascendent a excedentului de cerere agregată, în condiţiile unei atenuări relativ mai pronunţate a acestuia.
Membrii Consiliului au sesizat că, pe ansamblul anului 2017, creşterea economică a atins cel mai înalt ritm din perioada post-criză, dar că accelerarea ei semnificativă a fost însoţită de majorarea sensibilă a deficitului de cont curent şi a deficitului structural.
Examinând evoluţiile de pe piaţa muncii, membrii Consiliului au remarcat prelungirea tendinţei descendente a dinamicii anuale a efectivului de salariaţi din economie, în condiţiile continuării totuşi a creşterii acestuia până la un nou nivel record în prima lună a anului 2018. La rândul ei, rata şomajului BIM a stagnat în ianuarie la minimul istoric atins în decembrie 2017, de 4,6%, după scăderea pe care a înregistrat-o în trimestrul IV 2017 concomitent însă cu diminuarea pentru al doilea trimestru consecutiv a ratei locurilor de muncă vacante.
„În urma discuţiilor privind evoluţiile de pe piaţa financiară, membrii Consiliului au apreciat că în trimestrul I 2018 condiţiile monetare au continuat să-şi atenueze caracterul acomodativ. Au fost evidenţiate creşterea uşoară a mediei cotaţiilor relevante ale pieţei monetare comparativ cu precedentele 3 luni, precum şi relativa stabilitate ce a caracterizat cursul de schimb al leului în a doua parte a intervalului, în contextul unor influenţe externe coroborate cu diferenţialul crescut al ratei dobânzii faţă de cele prevalente în plan european şi regional. S-a remarcat şi ecartul uşor mărit dintre rata dobânzii la creditele noi şi cea aferentă depozitelor noi la termen, reflectând parţial o transferare mai lentă asupra celor din urmă a majorării ratei dobânzii de politică monetară, probabil şi pe fondul excedentului substanţial de lichiditate de pe piaţa monetară, care, este însă în mare parte tranzitoriu. S-a considerat că transmisia efectelor asupra pieţei a măsurilor de politică monetară adoptate în lunile anterioare nu s-a epuizat încă”, se menţionează în minuta BNR.
Membrii Consiliului au observat, totodată, că dinamica anuală nominală a creditului acordat sectorului privat s-a menţinut pe ansamblul perioadei ianuarie-februarie la nivelul mediei trimestrului IV 2017, creşterea fiind susţinută exclusiv de componenta în lei, a cărei pondere în total s-a majorat la finele intervalului la 62,9%. Unii membri ai Consiliului au sesizat că, pe ansamblul anului 2017, dinamica nominală a creditului acordat sectorului privat, de 5,6%, s-a situat sub ritmul anual de creştere economică, gradul de intermediere financiară continuând astfel să se reducă. BNR precizează că în interpretarea acestei evoluţii trebuie avut în vedere şi faptul că o parte din economie se finanţează direct din exterior, în conformitate cu logica de funcţionare a pieţei unice.
Deși mai sunt luni bune până la expirarea schemei de sprijin, ofertele pentru primăvara anului 2026 confirmă temerile consumatorilor: gazele se scumpesc. Analiza AEI indică faptul că prețurile din ofertele actuale depășesc deja plafonul de 0,31 lei/kWh, marcând o tranziție către o piață liberă dictată de incertitudini și marje de profit defensive.
Sfârșitul lunii martie 2026 marchează un punct de cotitură pentru piața energiei din România: expirarea schemei de plafonare, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă . Deși decidenții politici încă oscilează între prelungirea mecanismului și eliminarea sa graduală, semnalele din piață sunt deja clare. Primele oferte apărute pe comparatorul ANRE indică o realitate dură: era gazului ieftin și plafonat la 0,31 lei/kWh a apus.
Oferte bazate pe și profit și protecție la instabilitățile ulterioare
Analiza președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, arată că noile tarife, cuprinse între 0,32 și 0,41 lei/kWh, nu reflectă prețul real al mărfii pe bursă, ci mai degrabă o „anvelopă de risc”.
Oferta de 0,32 lei/kWh reprezintă o creștere ușoară, de 3%, considerată o actualizare normală de portofoliu. La polul opus, prețul de 0,41 lei/kWh înseamnă o scumpire de 32%. Această diferență majoră arată că unii furnizori nu mai caută să atragă volume mari de clienți, ci urmăresc profituri sigure și protecție în fața eventualelor instabilități viitoare.
Haosul legislativ și „factura” incertitudinii
Întârzierea unei decizii clare din partea Guvernului a creat un vid care îi penalizează pe consumatori. În timp ce premierul Ilie Bolojan promite o decizie finală în scurt timp, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, propune o alternativă pentru cei vulnerabili: un tichet de sprijin de 50 de lei lunar (care poate ajunge la 100 de lei în lunile de iarnă).
Totuși, lipsa unei strategii de ieșire graduală din plafonare a forțat piața să reacționeze defensiv. Consumatorii riscă acum să „înghită” prețuri mari prin semnarea tacită a noilor contracte, din cauza crizei de timp și a lipsei de transparență.
Cât ne costă neatenția?
Scumpirea gazului nu vine singură. Odată cu prețul de bază, crește automat și suma plătită pentru TVA, alimentând bugetul statului direct din buzunarul cetățeanului.
Estimările costurilor suplimentare pe an:
- Apartament cu 2 camere: între 150 și 1.500 lei în plus.
- Casă: între 300 și 3.000 lei în plus
- Diferența de preț de pe piață nu este doar despre bani, ci despre modele economice diferite. Unii furnizori mizează pe prudență, alții pe marje ridicate de profit (care urcă de la 4% la 22%). În acest context, în 2026, cea mai mare greșeală a consumatorului nu va fi prețul gazului în sine, ci lipsa de atenție la detalii în momentul alegerii ofertei.
Ceea ce a început ca o declarație de intenție politică a devenit, de luni, o realitate juridică implacabilă: Uniunea Europeană a pus capăt oficial erei gazului rusesc.
Uniunea Europeană a transformat, luni, voința politică în obligație juridică, oferind aprobarea finală pentru interzicerea totală a importurilor de gaze din Rusia. Decizia, luată la Bruxelles în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de resort, a fost adoptată prin majoritate calificată. Deși Ungaria și Slovacia s-au opus, iar Bulgaria a ales calea abținerii, mecanismul de vot a permis evitarea unui veto, spre nemulțumirea Budapestei, care a anunțat deja că va contesta măsura la Curtea de Justiție a UE.
2026 și 2027 – bornele independenței energetice față de Moscova
Noua legislație nu impune o tăiere bruscă, ci un proces etapizat menit să protejeze economiile europene. Primele vizate sunt transporturile de gaz natural lichefiat (GNL), care trebuie să dispară din porturile europene până la sfârșitul anului 2026. Ulterior, gazul livrat prin conducte va deveni istorie cel târziu la 30 septembrie 2027. Totuși, legea oferă o mică „plasă de siguranță”: statele care demonstrează dificultăți reale în umplerea depozitelor cu resurse non-rusești pot obține o derogare limitată până la 1 noiembrie 2027, pentru a evita crizele de încălzire în prag de iarnă.
De la dependență totală la procente reziduale
Schimbarea este radicală dacă privim cifrele: înainte de invazia din Ucraina, Moscova dicta piața europeană cu o cotă de peste 40%. Până în 2025, acest procent s-a prăbușit la aproximativ 13%, însă dependența a rămas vizibilă în buzunarele Kremlinului. Doar în luna precedentă, cinci state membre au pompat 1,4 miliarde de euro în economia rusă, Ungaria fiind lider la achiziții, flancată paradoxal de Franța și Belgia, care au continuat să importe cantități semnificative de GNL.
Amenzi drastice pentru companiile „nostalgice”
Regulile sunt stricte și nu lasă loc de interpretări: semnarea unor noi contracte cu furnizorii ruși este strict interzisă, iar cele existente trebuie reziliate. Contractele pe termen scurt expiră forțat în 2026, în timp ce acordurile pe termen lung vor fi eliminate progresiv. Pentru companiile care ar putea fi tentate să ignore embargoul, sancțiunile sunt usturătoare, amenzile putând ajunge până la 3,5% din cifra de afaceri anuală globală.
Reconfigurarea traseului petrolul prin conducte și energia nucleară
Victoria de la Bruxelles privind gazele naturale este doar o etapă. Comisia Europeană a semnalat deja că nu se va opri aici, pregătind terenul pentru măsuri similare care să vizeze petrolul rusesc livrat prin conducte, dar și reducerea dependenței strategice de combustibilul nuclear provenit din Rusia. Este o reconfigurare totală a hărții energetice, menită să elimine orice pârghie de șantaj pe care Moscova o mai deține asupra continentului.
Guvernul ar urma să definitiveze săptămâna aceasta pachetul de măsuri pentru relansarea economiei asupra căruia vrea să-şi asume răspunderea în parlament pe 29 ianuarie, alături de proiectul privind reforma administraţiei publice locale.
PSD pledează, între altele, pentru credit fiscal majorat, garanţii pentru IMM-uri şi deduceri suplimentare pentru investiţiile în cercetare-dezvoltare.
Premierul Ilie Bolojan a declarat recent la RRA că două treimi dintre primăriile din România au nevoie de reduceri de personal, iar reforma administraţiei va reduce cheltuielile cu personalul cu 10%, va descentraliza decizia către autorităţile locale şi va stimula performanţa.
El a precizat că cele două proiecte vor sta la baza construcţiei bugetului din acest an, care ar putea să depăşească 2.000 de miliarde de lei, să se bazeze pe un deficit de 6% şi pe o inflaţie de 4%.
Ministerul de Finanţe ar urma să prezinte săptămâna aceasta principalii indicatori ai proiectului de buget.
-
acum 2 zileSănătatea oamenilor dintr-un municipiu din România se află in pericol. Stau în frig de peste o săptămână!
-
Imobiliareacum 12 oreActiv Property Services marchează 33 de ani de activitate pe piața imobiliară din România
-
Imobiliareacum 13 oreMindful Homes – case construite pentru sănătate și stare de bine- noua paradigmă a locuirii conștiente