Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a aprobat săptămâna trecută ordonanţa de urgenţă a Guvernului, de anul trecut, prin care introducerea caselor de marcat electronice intră în vigoare de la 1 iunie pentru companiile mari şi mijlocii şi de la 1 august pentru firmele mici. Aceste termene au fost stabilite de Executiv din 2017, iar Parlamentul a decis să nu modifice calendarul. Deputaţii au eliminat însă din textul iniţial obligativitatea prezenţei unui reprezentant al ANAF la operaţiunile efectuate asupra aparatelor de marcat electronice. Miotivul? Resursa umană insuficientă. Autorizarea acestor case de marcat de către o Comisie din ANAF a început de la 1 aprilie, potrivit datelor din documentul aprobat.

„Mă bucur să văd că termenul de implementare al AMEF nu a mai fost amânat. Acesta este un instrument modern de administrare fiscală, dar va ajuta şi contribuabilii corecţi pentru că va face mult mai dificilă neconformarea şi deci concurenţă neloială. Sper că ANAF să îşi poată pune la punct sistemele informatice, fără de care noile case de marcat sunt inutile“, a declarat, pentru Capital, Gabriel Biriş, avocat specializat pe Fiscalitate. Dragoş Doroş, fost şef al Fiscului în guvernarea Dacian Cioloş, a declarat pentru Capital că, în 2016, instituţia pregătea caietul de sarcini pentru achiziţia softului necesar prin care Fiscul să poată monitoriza, stoca şi folosi toate tranzacţiile agenţilor economici. „E vorba de peste zece milioane de tranzacţii pe zi“, a precizat acesta. 

Introducerea aparatelor de marcat electronice fiscale reprezintă un pas important pentru reducerea evaziunii fiscale, susţine şi Anca Dragu, fost ministru de Finanţe, cu menţiunea că „la acest proiect se lucrează de câţiva ani, dar în 2016, de exemplu, ANAF nu era pregătită să primească şi să proceseze atâtea informaţii”

„Aşa că am decis să ne „grăbim încet”, astfel încât statul sa se pună la punct cu partea de software înainte de a pune presiune pe mediul privat. Sper că ANAF a continuat munca la acest proiect şi că la momentul actual este pregatită să primească şi să proceseze informaţiile. Și mai sper că trecerea la noile case de marcat cu memorie electronică nu reprezintă o povară disproporţionată pentru mediul de afaceri şi că noul calendar de implementare este suficient de flexibil astfel încât să nu creeze vârfuri de cerere şi de preţ pentru aceste noi case de marcat. Și dacă nu am văzut o analiză de impact ex-ante, măcar analize ex-post sper să vedem”, ne-a declarat Anca Dragu.

Obligativitatea caselor de marcat electronice

Obligaţia introducerii caselor de marcat cu jurnal electronic va reveni tuturor operatorilor economici care încasează, integral sau parţial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar contravaloarea bunurilor livrate cu amănuntul, precum şi a prestărilor de servicii efectuate direct către populaţie.

Sunt şi câteva excepţii. Nu vor fi obligaţi să îşi achiziţioneze o casă de marcat electronică micii fermieri care vând ocazional, din producţia proprie, distribuitorii specializaţi de vânzare de ziare şi reviste, regiile autonome şi companiile de transport public pe bază de bilete (inclusiv metroul şi calea ferată), teatrele şi sălile de spectacol, intermedierile financiare (cu excepţia activităţilor de schimb valutar ale instituţiilor bancare), activităţile economice ale bisericilor, agenţiile de turism, operatorii de electricitate şi gaze, apă canal, telefonie, cablu, internet, chiar şi firmele de jocuri de noroc.

Manual de utilizare

Fiecare aparat de marcat trebuie să conţină un modul fiscal propriu, prin intermediul căruia controlează operaţiunile specifice activităţii fiscalizate, precum şi un modul de comunicaţie, care poate asigura conectarea la un sistem informatic de monitorizare şi supraveghere al ANAF. În acest timp, prin implementarea Registrului Naţional de Evidenţă a Aparatelor de Marcat electronice fiscale se crează premisele debirocratizării procedurilor efectuate în legătură cu aparatele de marcat (fiscalizare, sigilare, schimbarea memoriei fiscale sau a jurnalului electronic, reparaţii etc.), înregistrarea acestora urmând să se realizeze electronic.

Totodată, va fi posibilă, la opţiunea contribuabilului, achiziţionarea şi utilizarea unui alt dispozitiv, de tip PC, telefon inteligent, tabletă sau POS, conectat la o imprimantă fiscală. Astfel, este eliminată obligaţia contribuabilului de a solicita şi obţine de la organul fiscal certificatul de atestare fiscalã, în vederea obţinerii autorizaţiei de distribuţie a aparatelor de marcat electronice fiscale. Rezumatul bonului fiscal care se transmite la ANAF va cuprinde: valoarea totală a bonului fiscal; numărul de ordine al bonului; data, ora şi minutul emiterii bonului; seria fiscală a aparatului de marcat electronic fiscal; valoarea totală a TVA, pe cote ale acesteia.

Termenul de valabilitate a autorizaţiei de distribuţie a aparatelor de marcat electronice fiscale a fost majorat de la 3 ani la 5 ani. Totodată, a fost introdusă noţiunea de reautorizare, aceasta putând fi solicitată cu cel puţin 60 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate a autorizaţiei. Principalul avantaj al sistemului de monitorizare este obţinerea mai rapidă de către ANAF a datelor din bonurile fiscale, cu costuri mai mici atât pentru autoritatea fiscalã, cât şi pentru contribuabili. Mai mult, se crează premisele reducerii semnificative a evaziunii fiscale din domeniul comerţului cu amănuntul şi serviciilor, care ar putea avea efecte imediate în creşterea veniturilor bugetare.

Acest articol a fost publicat în numărul 16 al revistei Capital, disponibil la chioşcuri în săptămâna 23-29 aprilie 2018