Connect with us

Stiri economice

La Start-up Nation 2018, plățile vor fi realizate în trei luni

Publicat

pe

În prezent, programul Start-up Nation, lansat anul trecut, se află în parametrii prognozaţi, fiind realizate plăţi către 1.300 din cei 8.444 de beneficiari, spune noul ministru de resort, Radu Ștefan Oprea. În viziunea acestuia, proiectele vitale pentru echilibrarea raportului dintre export si import poate fi influenţat de redeschiderea unor pieţe, odată tradiţionale pentru România, precum China, Asia sau nordul Africii.

Capital: De când aţi preluat acest portofoliu, ce realizări aţi avut şi care sunt priorităţile pentru perioada imediat următoare?

Radu Ștefan Oprea: În primul rând, am evaluat foarte atent Start-up Nation 2017 astfel încât să reuşim să îi dăm o anumită fluiditate. În perioada în care am ajuns în minister, la Fondul de Garantare şi Fondul de Contragarantare era o problemă: existau proiecte în aşteptare şi de câteva luni. Am reuşit să-i conving să aloce resurse suplimentare, astfel încât, astăzi, programul Start-up Nation 2017 funcţionează în parametrii prognozaţi. Asta înseamnă că din 8.444 de proiecte semnate, până pe 23 aprilie, au fost virate plăţi către 1.270 de beneficiari. Mai mult, au fost contactaţi toţi cei care nu au depus cererile de plată, astfel încât să le asigurăm consiliere şi să le explicăm că trebuie să depună cât mai repede cererile pentru că banii sunt pregătiţi, îi aşteaptă.

 

Capital: De câte luni este nevoie pentru a ajunge banii către beneficiari?

Radu Ștefan Oprea: Noi suntem pregătiţi să facem plata imediat ce primim cererile, după inspecţia în teren. Depinde doar de cât de repede se organizează antreprenorii. Programul Start-Up Nation 2017 se derulează în parametri normali, ultima cerere de plată urmând a fi transmisă până la data de 29 septembrie 2018.

Acum, pregătim ediţia Start-Up Nation 2018. Vrem să învăţăm din lecţiile Start-up Nation 2017. Ne dorim să unifornizăm, să transparetizăm şi să simplificăm acest proces. Am ajuns la o clarificare a tuturor lucrurilor, nu foarte bine lămurite în 2017. Avem deja un ghid, care urmează să fie publicat. Acest document curpinde procedurile operaţionale, ce trebuie să aibe anteprenorul atunci când intră într-un contact cu un reprezentant al băncii sau agenţia.

 

Capital: Au fost cazuri de vânzare a acestor proiecte din programul Start-up Nation, pe diverse site-uri, ce se întâmplă în cazul acestor persoane?

Radu Ștefan Oprea: Am văzut cifrele exacte, vânzările efective nu s-au întâmplat. Cesiunea părţilor sociale este un drept, acest lucru nu poate fi interzis în România. Au fost mai multe discuţii privind limitarea valorii numărului de părţi sociale care se pot cesiona. Este nevoie de finanţare şi în următorii ani, poate veni un alt antrepernopr de succes si să aibe infuzie de capital, astfel se poate cesiona un numar de părţi sociale. Acest lucru nu se poate interzice, practic am lua din posibilitatea de finanţare a unui Start-up care poate fi un succes financiar.

Capital: Cum putem cataloga acest program, întrucât rezultate nu s-au ridicat la nivelul promisiunilor?

Radu Ștefan Oprea: Start-up Nation a fost lansat ca fiind unul dintre proiecele principale ale actualului guvern. Programul este prioritar pentru noi, datorită beneficiilor pe care le aduce în plan economic şi social, prin crearea a 21.000 de noi locuri de muncă în România, din care peste 16.000 în rândul şomerilor, absolvenţilor sau persoanelor defavorizate. Ultima plată către beneficiarii programului va fi efectuată până la sfârşitul lunii decembrie 2018. 

Viata unui IMM trebuie susţinută, avem diverse programe de dezvoltare, vorbesc aici de microindustrializare, care înseamnă o alocaţie financiară nerambursabilă de 450.000 lei, cu cofinanţare de 10% din partea antreprenorului, programul pentru dezvoltarea activităţilor comerciale, aici avem până la 250.000 lei, alocaţie financiară nerambursabilă, 10% cofinanţare. Internaţionalizarea este un alt proiect important, care însemnă 50.000 lei pentru oricare companie care doreşte să participe în nume individual la orice târg sau expoziţie internaţională.

Capital: Câţi bani există pentru programul Start-up Nation 2018?

Radu Ștefan Oprea: Banii pentru acest an sunt cei care asigură cele 10.000 de proiecte pe care le avem în program cu valoarea de 200.000 lei alocatie financiară nerambursabilă pentru fiecare proiect. Eu mă aştept ca numărul de proiecte depuse să fie mult mai mare, probabil peste 30.000 de proiecte la nivelul ţării.

 

Capital: Când estimaţi ca va fi lansat Start-up Nation 2018?

Radu Ștefan Oprea: Implementarea Programului Start-Up Nation 2018 se va derula în acord cu 3 principii procedurale menite să înlesnească accesul beneficiarilor la finanţare, şi anume: simplificare, transparentizare, uniformizare. În acest sens va fi publicat un ghid privind procedurile de implementare a programului, astfel încât la toate ghişeele băncilor partenere şi cele ale agenţiilor locale să existe un tratament egal şi să fie utilizate aceleaşi documentaţii. În condiţiile simplificării şi uniformizării proceselor de acordare a sumelor plătite prin intermediul programului Start-Up Nation 2018, termenul estimat pentru efectuarea plăţilor este de 3 luni de la lansarea acestuia. Termenul de lansare a programului Start-Up Nation 2018 va fi influenţat în principal de rapiditatea efectuării plăţilor aferente etapei din anul 2017, toate resursele financiare fiind disponibile în acest sens.

O suprapunere în efectuarea plăţilor, inspecţiilor în teren, ar face să avem o întâziere faţă de ceea noi ne dorim. Eu nu aş lansa o dată exactă.

Priorităţi în comerţ

Capital: Anul trecut am avut deficit comercial record, în acest an, importurile cresc mult mai rapid decât exporturile, iar circa 75% sunt către ţările UE. Ce poate face România să nu mai fie atât de dependentă de comerţul intra-UE?

Radu Ștefan Oprea: Am stabilit anumite priorităţi, trebuie să fim o prezenţă activă pe pieţe care odată erau tradiţionale, ne dorim să fim activi atât în zona Asia, cât şi în Golf. Suntem într-un dialog continuu pe aceste pieţe, am avut întâlniri cu ambasadorii ţărilor respective, pentru a putea dezvolta partea de cadru instituţional. Am fost în Turkmenistan, unde am discutat posibilitatea de a creşte relatiile economice în această zonă.

 

Capital: Anul trecut, fostul ministru al Mediului de Afaceri avea un plan referitor la consilierii economici, sunt ţări în care nu avem deloc exporturi. Aveţi în plan o reorganizare în acest sens?

Radu Ștefan Oprea: Eu provin din mediul de afaceri, am avut experienţe plăcute şi mai puţin plăcute. Eu am fost unul dintre cei care îi căutam atunci când încercam să intru pe o piaţă externă. Sunt foarte multe lucruri de îmbunătăţit, am fost la o întâlnire bcu oamenii de afaceri unde am întrebat câţi îi cunosc sau câţi au încercat să intre în contact cu consilierii economici. Am constatat că nu îi cunosc, că nu iau legătura cu ei. Trebuie să devenim mult mai transparenţi astfel încât cei care îşi doresc să ajungă pe pieţe externe să pună mâna pe telefon, să transmită un email către consilierul economic din acea ţară.

Capital: Puteţi enumera cinci ţări unde România are nevoie de o prezenţă mai vizibilă şi ce fel de afaceri româneşti ar putea avea succes?

Radu Ștefan Oprea: Tocmai am avut o întâlnire cu ambasadorul Republici Populare Chineze, unde am discutat despre organizarea primului târg internaţional de import chinez la Shanghai. Este un eveniment unic, fiind primul târg în care se deschide pentru noi piaţa chineză. Prezenţa României trebuie să fie masivă, trebuie să ştim să profităm de aceasta oportunitate. Am discutat despre ideea în care au început să intre anumite produse pe piaţa chineză, inclusiv apa minerala Borsec sau vinurile, produse dorite de o anumită zonă unde se cere calitate.

Totodată, sunt importante ţările din Golf, zona Africii de Nord pentru ca sunt pieţe traditionale pentru noi, unde produsele sunt cunoscute şi unde încă se vorbeşte foarte bine despre România.

Capital: Care este stadiul programului Invest Romania?

Radu Ștefan Oprea: Este un departament foarte activ, avem un portofoliu însemnat de clienţi, noi suntem poarta de intrare pentru acel potenţial investitor în Romania, punem la dispoziţie toate informaţiile care pot însemna o decizie favorabilă de a investi în România în domenii precum agricultura, automotive sau centre de resure.

Capital: În programul de guvernare s-a pus problema aducerii românilor din străinătate. Există programe de finantare pentru românii care vor să se întoarcă în România să deschidă o afacere?

Radu Ștefan Oprea: Există Start-up Diaspora, un program gestionat de colegii din Ministerul Românilor de Pretutindeni. Astfel de programe se pot adresa celor care au spirit antreprenorial şi care au învăţat că un motor economic important înseamnă IMM-urile.

 

Radu Ştefan Oprea – ministru pentru Mediul de Afaceri şi senator 

  • Are 47 de ani, este căsătorit şi are doi copii. A condus Comisia pentru Dezvoltare şi Strategie Economică din Senat şi a fost prefect al judeţului Prahova timp de nouă luni. 
  • A absolvit Universitatea de Petrol-Gaze din Ploieşti, timp de mai mulţi ani a fost administratorul unor firme în domenul construcţiilor, hotelier, servicii publice şi instalaţii electrice.

Acest articol a fost publicat în numărul 17 al revistei Capital, disponibil la chioşcuri în săptămâna 30 aprilie – 6 mai 2018

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

Statul a trecut pragul de 1.000 de miliarde de lei datorie! Avertismentul directorului Trezoreriei

Publicat

pe

Directorul general al Trezoreriei, Ștefan Nanu, a anunțat că statul s-ar putea să fi trecut cu datoria publică peste pragul de 1.000 de miliarde de lei în aprilie, în contextul în care, în februarie, nivelul datoriei raportate s-a situat la 990,8 miliarde de lei, iar statul se împrumută în ritm alert din cauza deficitelor bugetare mari.

Ieșirea publică a directorului general al Trezoreriei, Ștefan Nanu, privind depășirea pragului de 1.000 miliarde lei datorie publică este un act excepțional cu valoare de avertisment tehnocrat de rang înalt.

Într-un context obișnuit, astfel de informații sunt comunicate prin canale instituționale și fără declarații anticipative. Faptul că directorul Trezoreriei a vorbit public înainte de publicarea oficială a datelor indică o tensiune gravă între responsabilitatea tehnică și deriva politică actuală.

Citeste in continuare

Evenimente

Avertisment de la agențiile de rating. Pericolul iminent la care se expune România dacă nu reduce gaura din buget

Publicat

pe

România este în pericol să fie retrogradată la categoria „junk” de către agențiile de rating, dacă nu face nimic pentru reducerea deficitului și stabilizarea datoriei publice.  

Perspectivele reducerii deficitelor aflate la un nivel ridicat record și stabilizarea creșterii rapide a datoriei publice reprezintă elementul central al evaluării ratingului suveran al României, după alegerile prezidențiale de luna trecută, se arată într-un raport al agenției de evaluare financiară Fitch Ratings.

După ani de derapaje fiscale și erodare a credibilității politice fiscale, următorul Guvern se va confrunta cu provocarea complexă de a-și asuma un proces de consolidare fiscală multianual, amplu, pe fondul perspectivelor modeste de creștere și a fragmentării politice interne, apreciază Fitch.

Primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, independent, un centrist pro-UE, l-a învins pe populistul de dreapta George Simion în turul doi al alegerilor prezidențiale din 18 mai. Acum sunt în derulare negocieri între partidele politice pro-UE din România pentru formarea unui nou Guvern. Precedenta coaliție pro-EU s-a prăbușit la începutul lunii mai, după doar patru luni la putere, după victoria lui Simion în primul tur.

Victoria lui Nicușor Dan a redus pe termen scurt riscurile provocate de o perioadă prelungită de incertitudine politică sporită, potențial însoțită de turbulențe pe piețele financiare. Dar rămâne de văzut dacă se va îmbunătăți eficacitatea politicilor, ținând cont de fragmentarea legislativului și sporirea polarizării sociale, subliniată de alegerile prezidențiale.

Evoluțiile din acest an sunt în linii mari în concordanță cu opinia Fitch din 21 februarie (când a fost confirmat ratingul României la ”BBB minus”/perspectivă negativă) potrivit căreia incertitudinea politică rămâne ridicată cel puțin până la reluarea alegerilor prezidențiale după anularea de anul trecut, iar extinderea ciclului electoral va amâna măsurile suplimentare de consolidare fiscală cel puțin până în semestrul doi din 2025.

Noul președinte și potențialele partide de coaliție au recunoscut amploarea provocărilor fiscale. Conform informațiilor din presă, convenirea asupra planurilor de consolidare este o prioritate urgentă în cadrul negocierilor lor de coaliție, iar Nicușor Dan a afirmat că o țintă realistă de deficit pentru acest an este de 7,5% din PIB. Planul fiscal-structural pe termen mediu pe șapte ani al României, convenit cu UE, are ca obiectiv un deficit de 7% din PIB în 2025.

Anul trecut, deficitul general guvernamental al României s-a adâncit la 9,3% din PIB, de la 6,6% din PIB în 2023, conform datelor finale. Creșterea de la estimarea inițială de 8,7% din PIB a contribuit la majorarea datoriei 54,8% din PIB în 2024, de la 48,9% din PIB în 2023.

În primele patru luni din acest an deficitul bugetar s-a situat la 56 miliarde lei (2,95% din PIB-ul proiectat pentru 2025), similar cu 57 miliarde lei în perioada similară din 2024.

Comisia Europeană previzionează un deficit de 8,6% din PIB în 2025, dacă nu sunt modificate politicile actuale. De asemenea, Comisia presupune o creștere a PIB de 1,4%, în conformitate cu propriile previziuni ale Fitch. Cu toate acestea, datele economice de până acum – în special lipsa creșterii PIB-ului în ritm trimestrial în primul trimestru din 2025 – sugerează riscuri pentru această prognoză, scoțând în evidență compromisurile politice implicate în reducerea deficitului.

Deși Guvernul precedent a adoptat la finalul anului trecut unele măsuri fiscale, inclusiv înghețarea salariilor și a pensiilor, rezultatele sub așteptări din 2024 indică că ar fi necesară o ajustare mai mare decât cea planificată în cadrul programului pe termen mediu, pentru a atinge obiectivul de deficit de 7,5% din PIB. Măsurile de consolidare fiscală care vor rezulta dintr-un acord de coaliție vor oferi o primă oportunitate de a evalua detaliat modul și ritmul cu care următorul Guvern intenționează să reducă deficitul în 2025 și în 2026.

Intrările de fonduri europene rămân importante ca stimulent direct pentru creșterea pe termen scurt și îmbunătățirea potențialului de creștere. O președinție pro-UE și formarea unui Guvern pro-UE durabil ar sprijini intrările de fonduri, dar îndeplinirea cerințelor de condiționalitate s-ar putea dovedi dificilă dacă nu se îmbunătățește contextul politic al elaborării și punerii în aplicare a politicilor. Comisia nu a impus sancțiuni financiare României în Pachetul de primăvară anunțat în 4 iunie, în pofida deficitului ridicat din 2024, dar acestea rămân posibile.

Următoarea revizuire a ratingului suveran al României de către Fitch este planificată în 15 august. Evaluarea agenției privind impactul probabil al planurilor de consolidare ale viitorului Guvern va fi încorporată în previziunile fiscale actualizate, alături de orice alte modificări al proiecțiilor privind PIB-ul și alte previziuni macroeconomice.

Citeste in continuare

Evenimente

INFLAȚIA A SĂRIT ÎN AER ÎN LUNA MAI. TĂVĂLUG DE SCUMPIRI PENTRU ROMÂNII DE RÂND, ÎNAINTE DE CATASTROFA FACTURILOR DE ENERGIE

Publicat

pe

Rata anuală a inflației a crescut îngrijorător în luna mai, potrivit datelor anunțate joi dimineață de Institutul Național de Statistică. Potrivit specialiștilor, este cea mai mare creștere din ultimele luni. Evoluția este cu atât mai îngrijorătoare cu cât se produce înainte de eliminarea schemelor de sprijin la energie electric, de la 1  iulie, ceea ce va avea un efect grav asupra finanțelor românilor.

Cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la fructe si legume, cu peste 11 %, dar o creștere semnificativă, de 9%, se constată și în cazul uleiului.

INFLAŢIA ŞI EVOLUŢIA PREŢURILOR DE CONSUM: MAI 2025

Indicele preţurilor de consum (IPC) – indicator pentru determinarea inflaţiei la nivel naţional
– Indicele preţurilor de consum în luna mai 2025 comparativ cu luna aprilie 2025 a fost 100,46%.
– Rata inflaţiei de la începutul anului (mai 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 2,6%.
– Rata anuală a inflaţiei în luna mai 2025 comparativ cu luna mai 2024 a fost 5,5%.
– Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iunie 2024 – mai 2025) faţă de precedentele 12 luni (iunie 2023 – mai 2024) a fost 5,0%.

sursă: INS

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE