Tehnologia blockchain şi criptomonedele au luat o amploare extraordinară în ultimii ani. Dar în timp ce toată lumea este de acord că tehnologia blockchain va fi adoptată în majoritatea industriilor şi va avea un impact semnificativ asupra acestora (în special asupra celei financiare şi a celei de logistică), monedele cripto nu sunt văzute la fel de bine. 

style=”width: 605px; height: 412px;”>

Investitorii de pe pieţele de capital nu ţin prea mult cont de fundamentele unui instrument atunci când identifică o oportunitate. Aşa a ajuns moneda Bitcoin la o valoare de peste 9.600 de dolari în prezent şi tranzacţii de miliarde în fiecare zi. Posibilitatea de a câştiga dintr-o speculaţie nu ţine cont de viabilitatea monedei pe termen scurt sau lung. De astfel, lumea s-a împărţit în două: cei care susţin că criptomonedele reprezintă viitorul şi au investit în astfel de instrumente şi cei care anunţă sfârşitul acestora cât mai rapid, identificându-le cu ingineriile financiare gen schema Ponzi. 

Tehnologia blockchain a apărut în 2008, creată de o persoană anonimă care se presupune a fi Satoshi Nakamoto, dar fără dovezi palpabile. În esenţă, tehnologia este o listă de date criptate, numite „blocuri“ şi securizate cu ajutorul criptografiei. Lista este înlănţuită (blockchain), cu fiecare bloc deţinând o legătură către blocul anterior, momentul realizării şi datele. Datorită designului şi modului de propagare (peer-to-peer, adică legături directe între computere), blockchain-urile au un grad de securitate foarte mare. Tehnologia este foarte potrivită pentru orice înregistrare de date sau evenimente, de la dosare medicale până la tranzacţii financiare. De altfel, au apărut deja consorţii de bănci care testează tehnologia pentru tranzacţii realizate în state diferite. 

Prezentul şi viitorul Bitcoin

Bitcoin este moneda cripto apărută în 2009 şi care a dus ulterior la crearea a mii de monede asemănătoare. Creditată aceluiaşi Satoshi Nakamoto, moneda apărută ca urmare a unui proces de rezolvare a unor probleme de matematică foarte complicate (un proces numit minare) ar trebui să eludeze băncile centrale şi guvernele, singurele instituţii care emit şi garantează monedele pe care le folosim, şi să devină o alternativă transparentă şi sigură. 

Din start apare o problemă. În guvernul unei ţări şi implicit în economia acesteia, poţi avea încredere sau nu, dar moneda emisă se devalorizează doar prin inflaţie, un proces care este, de obicei, predictibil. Valoarea bitcoin este decisă de cererea pentru ea, drept pentru care poate fi foarte volatilă. Paradoxul pe care susţinătorii criptomonedelor refuză să îl vadă este că evaluarea bitcoin (şi a oricărei alte monede create la fel) se face tot în monede tradiţionale, precum euro sau dolari. Iar în timp ce o pâine care costă astăzi un euro va costa, previzibil, tot un euro şi peste un an sau poate un euro şi câţiva eurocenţi, volatilitatea bitcoin ne face să nu ştim dacă o pâine care acum costă 0,001 bitcoin va costa peste un 1 bitcoin sau 0,00000001 bitcoin. 

Deşi au apărut magazine care acceptă bitcoin sau alte monede (ethereum, litecoin etc.) este greu de crezută că monedele cripto vor putea ajunge să fie utilizate în mod curent. Tocmai din cauza volatilităţii. Caz în care nu poţi trage pe nimeni la răspundere pentru inflaţie sau pentru depreciere, aşa cum a fost cazul bitcoin care se afla la 20.000 de dolari la începutul anului pentru a coborî la mai puţin de 6.000, iar acum este la 9.600 dolari. 

Acest lucru face ca cripto să fie potrivite pentru inginerii financiare. Un studiu al Ernst & Young estima că aproximativ 10% din banii încasaţi din „initial coin offering“ (ofertă iniţială de monedă) au fost furaţi. O sumă mare dacă ne uităm la valoarea cumulată a celor peste 1.500 de criptomonede se ridică la circa 300 miliarde dolari. 

În esenţă, criptomonedele nu pot fi nici formă de plată, nu pot fi nici o formă de păstrare a valorii şi nu are nici o valoare în sine (cum are aurul spre exemplu). Singura utilitate de până acum este pentru cei care fraudează (alături de cei implicaţi în infracţiuni; hackeri precum cei care folosesc viruşi pentru recompense cer banii în bitcoin) şi cei care speculează şi ies în câştig. 

Investiţii de milioane

Este greu de crezut că monedele cripto au un viitor, spre deosebire de tehnologia blockchain. Cu toate acestea, mulţi oameni, inclusiv din ţara noastră, au investit sume serioase de bani (reali!) în acestea. United Blockchain Association, un ONG creat de Andrei Stănică pentru investitorii în criptomonede din România, estimează că valoarea acestor investiţii se ridică la circa 200 milioane euro. Din păcate, estimarea nu se bazează pe date sigure, dar ce ştim sigur este că există investitori în România care au investit milioane de euro şi au înregistrat profituri semnificative. 

EY România are astfel de clienţi, după cum a declarat Gabriel Sincu, director al Departamentului de Asistenţă Fiscală, iar acum se străduiesc să găsească o formă de înregistrare legală a acestor venituri. Și, implicit, să plătească taxele aferente.