Connect with us

Stiri economice

Ultima referire la fonduri europene găsită pe site-urile Guvernului este din 2 februarie

Publicat

pe

„Atenţionarea mea vine în următorul sens: Guvernul trebuie să se preocupe mai intens, mai mult de această chestiune. Sunt bani de care putem să beneficiem, bani care trebuie folosiţi pentru dezvoltarea României. Ar fi păcat să nu folosim aceşti bani care au fost alocaţi României pentru dezvoltare”, a spus Iohannis, la Palatul Cotroceni.

El a precizat că România dispune, teoretic, pentru perioada de finanţare 2014-2020, de fonduri europene în valoare de 31,3 miliarde de euro, iar din aceşti bani până în prezent au fost folosiţi 4,9 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 15,8%. 

„Perioadele de finanţare sunt construite pe perioade de câte şapte ani. Acum ne aflăm în perioada de finanţare 2014-2020. Am trecut de jumătate şi din 31 de miliarde până acum nu am folosit nici măcar 5”, a spus Iohannis. 

El a menţionat că acestea sunt date oficiale aflate pe site-urile Comisiei Europene şi ale Guvernului. 

„În dorinţa de a prezenta o informare exactă am căutat cele mai noi date atât de pe site-urile Guvernului, cât şi ale Comisiei Europene. Ultima postare care a fost găsită pe vreun site al Guvernului României este din 2 februarie. Acum suntem aproape la jumătatea anului. Nu ştiu de ce Guvernul nu publică date la zi. Unii vor crede că poate se ascunde ceva, alţi vor crede că poate au avut altă treabă decât să informeze”, a afirmat şeful statului, subliniind că datele de pe site-ul Comisiei Europene sunt la zi.

El a explicat că fondurile europene se compun din două categorii mari: fondurile de coeziune, care sunt folosite pentru dezvoltare, fondurile care sunt folosite pentru a cofinanţa agricultura şi alte fonduri mai mici.

În ceea ce priveşte fondurile de coeziune, preşedintele Iohannis a menţionat că România poate folosi aproximativ 23 de miliarde de euro din cele 31 de miliarde de euro, iar aproximativ 8% sunt pentru politica agricolă comună şi sume mai mici pentru alte fonduri. 

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

CCR A DECIS RESPINGEREA ANULĂRII ALEGERILOR. ÎN UNANIMITATE, S-A CONFIRMAT ORDINEA PRIMILOR 2 CLASAȚI. TURUL DOI ARE LOC PE 8 DECEMBRIE

Publicat

pe

CCR a decis repingerea ANULĂRII alegerilor. În unanimitate, s-a confirmat ordinea primilor 2 clasați 

Din sursele Realitatea PLUS, se pare că ordinea candidaților s-a schimbat. Marcel Ciolacu ar fi trecut pe locul 2, iar Elena Lasconi pe 3. Ar mai fi de renumărat 650.000 de voturi din Diaspora, care ajung în țară pe 9 decembrie.

Solicitarea de anulare a fost depusă de Cristian Terheș, candidat la alegerile prezidențiale, care a contestat validitatea procesului electoral, invocând posibile nereguli. Argumentele acestuia, precum și datele rezultate din renumărarea voturilor efectuată de Biroul Electoral Central (BEC), vor constitui baza deliberării judecătorilor constituționali.

Reamintim că Elena Lasconi și Călin Georgescu au intrat, inițial, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Ulterior, CCR a decis renumărarea voturilor.

Imagine

Imagine

Citeste in continuare

Evenimente

TikTok, audiat la Parlamentul European în contextul alegerilor din Europa, inclusiv România. Manipularea informației, sub lupa europarlamentarilor

Publicat

pe

Comisia pentru Piaţa Internă şi Protecţia Consumatorului din Parlamentul European (PE) va audia marţi reprezentanţi ai TikTok asupra modului în care această companie aplică regulile digitale ale UE, în contextul alegerilor desfăşurate recent în Europa, a anunţat luni într-un comunicat de presă legislativul european.

Marţi, începând aproximativ de la ora 11:00 CET (12:00 ora României), Comisia pentru Piaţa Internă şi Protecţia Consumatorului va desfăşura o discuţie cu Caroline Greer, directoare a TikTok pentru politici publice şi relaţii guvernamentale, şi cu Brie Pegum, director global de producţie, autenticitate şi transparenţă al TikTok.

Europarlamentarii sunt aşteptaţi să pună întrebări legate de măsurile luate de companie, în conformitate cu manualul de reguli digitale al UE, pentru a garanta un spaţiu online sigur, transparent şi de încredere, mai ales în perioadele electorale.

Legea privind Serviciile Digitale ale UE (Digital Services Act – DSA), intrată deplin în vigoare pe 17 februarie 2024, stabileşte obligaţii stricte pentru furnizorii de servicii digitale, cum ar fi social media sau comerţul online, de a combate conţinutul ilegal, dezinformarea online şi alte riscuri online pentru societate.

Elena Lasconi, primele declarații după EXIT POLL-ul alegerilor parlamentare: „Roboții ruși de pe TikTok nu au cum să ne distrugă democrația”

Comisia Europeană, care în virtutea DSA dispune de prerogative de investigare şi sancţionare, a început să examineze strategiile de îndeplinire a acestor obligaţii în cazul mai multor platforme online foarte mari.

În contextul alegerilor aflate în desfăşurare în România, Comisia Europeană a adresat întrebări referitoare la procesul companiei TikTok de gestiune a riscului în ceea ce priveşte manipularea informaţiei, sistemul de recomandare (ce oferă utilizatorului sugestii pentru articolele cele mai relevante – n.r.) şi accesul terţilor la date.

Comisia a adresat anterior întrebări despre designul şi funcţionarea sistemelor de recomandare ale TikTok, YouTube şi Snapchat, şi mai precis asupra măsurilor întreprinse de TikTok pentru combaterea riscurilor legate de alegeri, asigurarea pluralismului media şi a discursului public.

Citeste in continuare

Evenimente

Rezervele în valută ale BNR au scăzut cu 1,6 miliard de euro în noiembrie

Publicat

pe

Rezervele valutare ale Băncii Naţionale a României totalizau 61,174 miliarde de euro la finele lunii noiembrie, în scădere cu 2,65% comparativ cu nivelul de la 31 octombrie 2024, informează un comunicat al Băncii Centrale.

În cursul lunii noiembrie au avut loc intrări de 4,374 miliarde euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor şi altele.

De asemenea, au avut loc ieşiri de 6,041 miliarde euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută (aproximativ 649 milioane euro); plăţi din contul Comisiei Europene şi altele.

Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 8,399 miliarde euro, scrie Agerpres.

Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 30 noiembrie 2024 au fost de 69,573 miliarde euro, faţă de 71,361 miliarde euro la 31 octombrie 2024.

Plăţile scadente în luna decembrie 2024 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 441 milioane euro.

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE