Connect with us

Stiri economice

Salariile din mediul privat, «mâncate» de inflație și de revoluția fiscală

Publicat

pe

În 2016, salariul mediu net pe economie a fost de circa 2.050 de lei. Anul trecut, acesta a urcat cu 16%, până la 2.380 de lei. Cu o rată medie a inflaţiei în 2017 de 1,3%, rezultă că salariul real s-a majorat cu aproximativ 15 procente. La prima vedere, veştile sunt foarte bune. Iar creşterea puterii de cumpărare chiar s-a văzut. Și în statistici (vânzările din zona comerţului cu amănuntul au crescut cu aproape 11 procente anul trecut, spun cei de la Institutul Naţional de Statistică, INS), şi cu ochiul liber: mall-urile, hipermarketurile, restaurantele sau hotelurile din staţiuni au fost în 2017 la fel de pline ca în perioada de boom 2007-2008.

Din păcate, euforia s-ar putea să fie de scurtă durată. Asta pentru că ştirile legate de veniturile românilor nu sună la fel de bine în primele luni din 2018. În primul rând, rata medie anuală a inflaţiei pentru perioada ianuarie-aprilie a fost de aproape cinci procente. Aşa că, deşi salariul mediu a urcat la 2.550 de lei pentru primul trimestru (respectiv cu 11% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2017), luând în calcul şi scăderea puterii de cumpărare ajungem la o creştere mai degrabă modestă, de numai 6%. Asta în ciuda faptului că, după cum ne-au anunţat luni de zile guvernanţii, de la 1 ianuarie ar fi urmat să aibă loc o majorare cu 25% a lefurilor bugetarilor (care, în realitate s-a aplicat la salariul brut prin mutarea contribuţiilor obligatorii), iar de la 1 martie ar fi trebuit să se mărească semnificativ salariile pentru cei din sănătate şi educaţie. Ceea ce s-a şi întâmplat pentru o bună parte din ei (chiar dacă pentru o minoritate nu tocmai neglijabilă a personalului medical şi auxiliar veniturile au stagnat sau chiar au scăzut).

Pentru unii mumă

Ceea ce e cu adevărat grav este nu că majorarea salariilor la stat a fost mai mică decât cea promisă şi nici că, în medie, creşterea puterii de cumpărare a românilor este semnificativ mai mică decât cea de anul trecut. Problema adevărată este că, pentru acei bugetari şi pentru numeroşii angajaţii de la privat cărora le-au urcat salariile nete cu doar câteva procente sau chiar deloc faţă de aceeaşi perioadă a lui 2017, inflaţia din primele luni echivalează, de fapt, cu o scădere a veniturilor reale.

Calculele privind evoluţia reală a lefurilor din zona privată sunt greu de făcut în această perioadă. Oficial, în trimestrul întâi al acestui an ele au scăzut cu 13% faţă de primele trei luni din 2017. În acelaşi timp, însă, valoarea bonusurilor şi a primelor plătite de angajatorii privaţi a urcat cu nu mai puţin de 68%. Ceea ce arată că în numeroase firme domneşte încă incertitudinea privind efectele şi, mai ales, ireversibilitatea „revoluţiei fiscale“ (respectiv trecerea contribuţiilor în sarcina angajatului). Aşa că salariile brute nu au fost majorate încă în mod corespunzător, iar pentru a nu afecta veniturile nete ale personalului s-a adoptat varianta bonusurilor. „Aceste valori reprezintă efectele schimbărilor legislative ce au avut loc la începutul anului“, explică analiştii de la Smartree într-un studiu recent.


 

Presiuni şi tensiuni

Totuşi, chiar şi în acest context neobişnuit, estimările experţilor tind să arate acelaşi lucru: de la debutul lui 2018, în mediul privat veniturile nete au urcat, în medie, cu numai 2-3 procente. Luând în calcul creşterile de cinci până la zece la sută observate de INS în zone precum transporturile aeriene, fabricarea produselor din tutun sau activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, înseamnă că sunt sectoare întregi în care veniturile au stagnat, dacă nu chiar au scăzut uşor comparativ cu 2017. Iar o coborâre de la nivel macro la cel micro arată că această supoziţie este perfect întemeiată.

„După cum ştie toată lumea, la noi, din cauză că eram scutiţi de impozitul pe venit, ar fi trebuit ca de la 1 ianuarie veniturile să ne scadă ca urmare a noii structuri fiscale. Angajatorul a compensat cu un bonus de circa 6%, însă nu se ştie până când se va acorda“, spune Adrian, salariat al unei firme IT din Pipera. „Din cauza incertitudinii din politica fiscală, am decis ca în compania noastră să nu majorăm deocamdată salariile brute, ci să compensăm trecerea contribuţiilor la angajat prin acordarea de prime lunare. Veniturile nete au rămas la acelaşi nivel, însă oamenii încep să simtă că nu mai pot cumpăra la fel de multe lucruri ca anul trecut sau că le-au crescut ratele şi facturile la gaze şi lumină, aşa că, cel mai probabil, va creşte presiunea pe noi să le majorăm. Ceea ce nu va fi deloc uşor“, se plânge patronul unei firme de construcţii din Timiş.

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

VIDEO TANCZOS BARNA: ATÂT TIMP CÂT SUNT EU LA MINISTERUL FINAȚELOR NU CRESC TAXELE

Publicat

pe

Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a afirmat miercuri că atât timp cât va ocupa această funcție nu vor fi majorate taxele, menționând că nu îl caracterizează abordări în care răspunde cu funcția pentru această promisiune sau își face tatuaje.

‘Aș vrea să evit această abordare, sincer, pentru că mie nu îmi place nici întrebarea dacă răspund cu funcția, nu vă supărați domnule prim-ministru, nici cu tatuajul. Nu sunt abordări care să mă caracterizeze. Când spun că atât timp cât sunt eu ministru al Finanțelor nu cresc taxele, acest lucru înseamnă exact ceea ce spun. Atât timp cât sunt eu, nu cresc taxele’, a răspuns Tanczos, întrebat dacă își va da demisia în cazul în care vor crește taxele în 2025.

 

Premierul Marcel Ciolacu a completat răspunsul ministrului de Finanțe precizând că promisiunea are loc ‘pe fondul actual’.

‘Acum cu tatuajul, să știți că m-au păcălit cu tatuajul, că mi s-a șters’, a transmis Marcel Ciolacu.

De asemenea, Tanczos Barna a adăugat că în 2025 dacă va duce mandatul până la sfârșit se va merge ‘pe taxele și impozitele actuale’. El a adăugat că bugetul pentru 2025 este construit pe o inflație de 3,5% și deflator PIB de 5%.

AGERPRES

Sursa: Realitatea Din UDMR

Citeste in continuare

Evenimente

Cine nu plătește impozit pe clădiri și terenuri în 2025 – LISTA completă

Publicat

pe

Mai multe categorii de contribuabil care fac parte din categorii defavorizate sau beneficiază de anumite reglementări speciale sunt scutite și în 2025 de plata impozitelor și taxelor locale. 

Astfel de scutiri se referă la impozite precum cele pe clădiri, terenuri, mijloace de transport, dar și taxe pentru eliberarea de documente administrative, de exemplu.

Impozitele și taxele locale includ:

– Impozitul pe clădiri și taxa pe clădiri;

– Impozitul pe teren și taxa pe teren;

– Impozitul pe mijloacele de transport;

– impozitul pe spectacole;

– taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor;

– taxe pentru utilizarea mijloacelor de reclamă și publicitate;

– alte taxe speciale.

Cine poate beneficia de scutiri?

– Persoane cu handicap grav sau accentuat sau încadrate în gradul I de invaliditate;

– Militari participanți la acțiuni speciale în străinătate, conform Legii nr. 168/2020;

– Veteranii de război și văduvele acestora, pentru toate clădirile și terenurile aflate în proprietate sau coproprietate;

– Persoanele persecutate politic sau etnic ori deportații, care beneficiază de scutire 100% pentru clădirea și terenul aferent folosite ca domiciliu;

 – Persoane cu venituri lunare mai mici decât salariul minim brut pe economie, sau care au venituri exclusiv din șomaj sau ajutor social.

Scutirile pentru mijloacele de transport sunt acordate pentru un singur vehicul aflat în proprietatea persoanelor cu handicap grav sau accentuat, veterani de război ori deportați.

De asemenea, nu se plătește impozit pe clădiri utilizate în scopuri publice sau care aparțin cultelor religioase, instituțiilor de învățământ ori sănătate, precum și clădiri considerate monumente istorice, lăcașurile de cult și construcțiile din parcurile industriale.

Citeste in continuare

Evenimente

Sebastian Burduja anunță Marea Reorganizare în Ministerul Energiei. Câți angajați vor pleca acasă?

Publicat

pe

Reorganizarea la nivelul Ministerului Energiei a început săptămâna trecută, marcând o etapă importantă în eficientizarea activității instituției. Ministrul Sebastian Burduja a anunțat că din cele 280 de posturi ocupate, între 10% și 20% dintre angajați vor fi afectați, urmând să plece acasă în urma concursurilor pe care le vor susține.

‘Durează cam două luni, inclusiv adoptarea în Guvern, avizarea interministerială. Cu siguranță vizăm reducerea aparatului, deci eliminarea posturilor vacante, care sunt în număr de 80 aproximativ. Din 280 posturi ocupate, între 10% și 20% dintre colegi vor pleca acasă, în urma concursurilor pe care le vor susține’, a precizat ministrul, la finalul ședinței Comandamentului energetic de iarnă.

El a mai spus că se va face o analiză pe fiecare direcție în parte. ‘Dacă mă refer la Direcția de investiții, unde colegii au atras 14 miliarde de euro, nu pot spune care dintre ei ar putea munci mai mult, dar nu o fac’, a arătat Burduja.

Potrivit acestuia, Ministerul Energiei este printre cele mai mici ministere din Guvern ca număr de posturi și cu certitudine are cele mai mici salarii alături de Ministerul Economiei, unde ‘se mai reglează lucrurile ca urmare a lipirii părții de Digitalizare’.

Ce se întâmplă după expirarea plafonării prețurilor la energie și gaze. Anunțul lui Sebastian Burduja pentru consumatorii vulnerabili

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE