Stiri economice
Salariile din mediul privat, «mâncate» de inflație și de revoluția fiscală
În 2016, salariul mediu net pe economie a fost de circa 2.050 de lei. Anul trecut, acesta a urcat cu 16%, până la 2.380 de lei. Cu o rată medie a inflaţiei în 2017 de 1,3%, rezultă că salariul real s-a majorat cu aproximativ 15 procente. La prima vedere, veştile sunt foarte bune. Iar creşterea puterii de cumpărare chiar s-a văzut. Și în statistici (vânzările din zona comerţului cu amănuntul au crescut cu aproape 11 procente anul trecut, spun cei de la Institutul Naţional de Statistică, INS), şi cu ochiul liber: mall-urile, hipermarketurile, restaurantele sau hotelurile din staţiuni au fost în 2017 la fel de pline ca în perioada de boom 2007-2008.
Din păcate, euforia s-ar putea să fie de scurtă durată. Asta pentru că ştirile legate de veniturile românilor nu sună la fel de bine în primele luni din 2018. În primul rând, rata medie anuală a inflaţiei pentru perioada ianuarie-aprilie a fost de aproape cinci procente. Aşa că, deşi salariul mediu a urcat la 2.550 de lei pentru primul trimestru (respectiv cu 11% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2017), luând în calcul şi scăderea puterii de cumpărare ajungem la o creştere mai degrabă modestă, de numai 6%. Asta în ciuda faptului că, după cum ne-au anunţat luni de zile guvernanţii, de la 1 ianuarie ar fi urmat să aibă loc o majorare cu 25% a lefurilor bugetarilor (care, în realitate s-a aplicat la salariul brut prin mutarea contribuţiilor obligatorii), iar de la 1 martie ar fi trebuit să se mărească semnificativ salariile pentru cei din sănătate şi educaţie. Ceea ce s-a şi întâmplat pentru o bună parte din ei (chiar dacă pentru o minoritate nu tocmai neglijabilă a personalului medical şi auxiliar veniturile au stagnat sau chiar au scăzut).
Pentru unii mumă
Ceea ce e cu adevărat grav este nu că majorarea salariilor la stat a fost mai mică decât cea promisă şi nici că, în medie, creşterea puterii de cumpărare a românilor este semnificativ mai mică decât cea de anul trecut. Problema adevărată este că, pentru acei bugetari şi pentru numeroşii angajaţii de la privat cărora le-au urcat salariile nete cu doar câteva procente sau chiar deloc faţă de aceeaşi perioadă a lui 2017, inflaţia din primele luni echivalează, de fapt, cu o scădere a veniturilor reale.
Calculele privind evoluţia reală a lefurilor din zona privată sunt greu de făcut în această perioadă. Oficial, în trimestrul întâi al acestui an ele au scăzut cu 13% faţă de primele trei luni din 2017. În acelaşi timp, însă, valoarea bonusurilor şi a primelor plătite de angajatorii privaţi a urcat cu nu mai puţin de 68%. Ceea ce arată că în numeroase firme domneşte încă incertitudinea privind efectele şi, mai ales, ireversibilitatea „revoluţiei fiscale“ (respectiv trecerea contribuţiilor în sarcina angajatului). Aşa că salariile brute nu au fost majorate încă în mod corespunzător, iar pentru a nu afecta veniturile nete ale personalului s-a adoptat varianta bonusurilor. „Aceste valori reprezintă efectele schimbărilor legislative ce au avut loc la începutul anului“, explică analiştii de la Smartree într-un studiu recent.
Presiuni şi tensiuni
Totuşi, chiar şi în acest context neobişnuit, estimările experţilor tind să arate acelaşi lucru: de la debutul lui 2018, în mediul privat veniturile nete au urcat, în medie, cu numai 2-3 procente. Luând în calcul creşterile de cinci până la zece la sută observate de INS în zone precum transporturile aeriene, fabricarea produselor din tutun sau activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, înseamnă că sunt sectoare întregi în care veniturile au stagnat, dacă nu chiar au scăzut uşor comparativ cu 2017. Iar o coborâre de la nivel macro la cel micro arată că această supoziţie este perfect întemeiată.
„După cum ştie toată lumea, la noi, din cauză că eram scutiţi de impozitul pe venit, ar fi trebuit ca de la 1 ianuarie veniturile să ne scadă ca urmare a noii structuri fiscale. Angajatorul a compensat cu un bonus de circa 6%, însă nu se ştie până când se va acorda“, spune Adrian, salariat al unei firme IT din Pipera. „Din cauza incertitudinii din politica fiscală, am decis ca în compania noastră să nu majorăm deocamdată salariile brute, ci să compensăm trecerea contribuţiilor la angajat prin acordarea de prime lunare. Veniturile nete au rămas la acelaşi nivel, însă oamenii încep să simtă că nu mai pot cumpăra la fel de multe lucruri ca anul trecut sau că le-au crescut ratele şi facturile la gaze şi lumină, aşa că, cel mai probabil, va creşte presiunea pe noi să le majorăm. Ceea ce nu va fi deloc uşor“, se plânge patronul unei firme de construcţii din Timiş.
Evenimente
Premieră în piața financiară. Cea mai mare emisiune de obligațiuni de la o companie de stat
Romgaz a anunțat prima emisiune de obligațiuni demarată de o companie cu capital majoritar de stat și că acesta este, probabil, cel mai mare program de acest fel pentru mediul corporativ românesc.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, afirmă vineri, pe pagina sa de socializare, că Romgaz a anunțat prima emisiune de obligațiuni demarată de o companie cu capital majoritar de stat și că acesta este, probabil, cel mai mare program de acest fel pentru mediul corporativ românesc, conform Mediafax.
„Programul record de 1,5 miliarde euro vizează ridicarea finanțării necesare pentru susținerea planului de investiții, inclusiv marele proiect Neptun Deep. Se lansează astfel cea mai mare emisiune de obligațiuni din partea unei companii cu capital majoritar de stat. Acest demers vine după ce compania a obținut anterior un rating excelent din partea Fitch (BBB- investment grade), un demers pe care l-am susținut personal în mai multe discuții cu agenția de rating”, arată Sebastian Burduja într-o postare pe Facebook.
El a caracterizat Romgaz într-un singur cuvânt – curaj – și a dat trei argumente în acest sens.
„Investiția de 2 miliarde de euro în Neptun Deep. Proiectul e în grafic și ne va asigura locul I în UE la producția de gaz, dublând producția de gaz românesc. Rămâne să îi dăm valoare adăugată cât mai mare în economie, prin investiții în fabrici de medicamente, îngrășăminte și producția de energie electrică în grupuri pe gaz. Și da, avem peste 3500MW în lucru, de la Mintia la Ișalnița, Turceni, Iernut și Midia, plus modernizarea CET-urilor care încă utilizează cărbune și vor trece pe gaz (Craiova). Și da, nu ne vom lăsa și vom duce la bun sfârșit acest proiect, chiar dacă deranjăm multe interese, dovadă fiind sabotajul constant al unor organizații”, spune ministrul.
Un al doilea argument este reluarea explorărilor la Caragele, cel mai mare zăcământ de gaz pe uscat din România: „Program de investiții de 1 miliard de lei. Așteptăm vești bune până la finalul anului”.
De asemenea, el susține că un alt argument este deblocarea proiectului de la Iernut, după ani de zile: „Suntem în șantier, lucrăm cu antreprenorul spaniol pentru a pune in funcțiune măcar jumătate din capacitate pana la finalul anului”.
Evenimente
Criză în industria auto. Volkswagen apelează la ajutoarele din partea guvernului Germaniei
Industria auto trece prin clipe destul de dificile, iar ultimii 3 ani au fost presărați numai cu crize majore. Mai nou, Volkswagen anunță că va concedia cel puțin 3.000 de angajați de a fabricile sale din Germania.
Constructorul german se înfruntă acum cu una din cele mai dificile perioade din existența sa. Mai devreme în luna septembrie, directorul financiar al mărcii de la Wolfsburg, Arno Antlitz, a declarat că Volkswagen mai are doar 2 ani pentru a se salva pe plan financiar. Din această cauză, Volkswagen a anunțat că va reduce numărul său de angajați la cel puțin 6 uzine germane. Mai mult, marca germană ia în considerare inclusiv închiderea unor fabrici pentru a reduce costurile.
Acum, guvernul german ia în calcul să sprijine Volkswagen în viitorul apropiat. Anunțul a fost făcut de către Robert Habeck, vicecancelarul și ministrul economiei din Germania. Habeck a declarat foarte scurt că „Volkswagen are o importanță esențială pentru Germania.”
Alături de acest anunț, a mai apărut în presa germană o informație conform căreia Volkswagen se pregătește să concedieze 30.000 de angajați la uzinele sale din Germania. Asta ar însemna o reducere de 10% a forței de muncă.
Aceste informații au fost, însă, negate de un purtător de cuvânt al sindicatului, care a precizat că aceste cifre „nu au nicio bază și sunt pur și simplu un nonsens.”
Săptămâna viitoare vor începe negocieri între Volkswagen și sindicatul muncitorilor pentru viitorul angajaților. Constructorul de la Wolfsburg a anulat un acord semnat în 1994 care prevedea garantarea locurilor de muncă ale angajaților săi până în 2029.
Evenimente
Ciolacu, după previziunile Fitch privind DEFICITUL excesiv: „Suntem primul stat european care avem un deficit bazat pe investiții” – VIDEO
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, vineri, că rectificarea bugetară din acest an este pozitivă. De asemenea, șeful guvernului a anunțat că deficitul bugetar este „sustenabil”, în ciuda unor estimări pesimiste lansate cu doar o zi înainte de către agenția de rating financiar Fitch.
Este pozitivă și pe venituri, plus că se crește deficitul. E normal că este un surplus. (…) Deficitul bugetar la 6.9% sustenabil, ținând cont că 84% din deficit merge în zona de investiții. Suntem primul stat european care avem un deficit bazat pe investiții. La fel a făcut și Germania, și Italia, și Franța. Nu a fost un capăt de țară. (…) În schimb, când a fost un filosof prim-ministru și am avut 9,2 deficit investițiile erau undeva la 1,75%. Vă dați seama cât era pe consum? Acum marja de consum este foarte limitată și asta este important să menținem”, a afirmat Ciolacu.
România ar putea fi nevoită să îngheţe cheltuielile pentru a-şi reduce deficitul, au avertizat zilele trecute analiștii de la agenţia de evaluare financiară Fitch.
-
Uncategorizedacum o ziSPOR la arhitectură! Ingredientele unui sat tradițional lipovenesc: muzica tradițională, stufarul, iconarul și Albastrul de Delta Dunării
-
Evenimenteacum 2 zile
Românii ar putea plăti facturi duble după eliminarea PLAFONĂRII la energie electrică – ANALIZĂ
-
Evenimenteacum 22 de ore
Comerţul cu autovehicule a raportat afaceri în creştere cu 2,5% în primele şapte luni – INS
-
Evenimenteacum 2 zile
Stațiuni vechi cu prețuri de 2024. Ce nemulțumiri au turiștii care au vizitat litoralul românesc – VIDEO
-
Evenimenteacum 2 zile
BANI ELVEȚIENI PENTRU COMPANII ROMÂNEȘTI: MINISTRUL MARCEL BOLOȘ SEMNEAZĂ UN PROGRAM PENTRU ACCESUL IMM-URILOR LA FINANȚARE
-
Evenimenteacum o zi
Salarii și sporuri uriașe la Apele Române, instituția absentă la inundații. Șefii încasează mii de euro, șoferii au bonificații pentru proiecte europene
-
Evenimenteacum o zi
PNL: SPRIJINIM INOVAȚIA. STIMULENTELE FISCALE PENTRU INVESTIȚIILE ÎN CERCETARE-DEZVOLTARE SE EXTIND ȘI LA COMPANIILE CARE PLĂTESC IMPOZIT MINIM PE CIFRA DE AFACERI
-
Evenimenteacum 2 zile
MARCEL BOLOȘ A PREZENTAT, LA CEREREA LUI NICOLAE CIUCĂ, PROIECTUL DE REINDUSTRIALIZARE A ROMÂNIEI