Connect with us

Stiri economice

Guvernul dă drumul pomenilor electorale. Credite fără dobândă, garantate de stat pentru tinerii șomeri

Publicat

pe

„Voi prezenta un program al Guvernului care a fost promis în timpul campaniei electorale şi care va fi aprobat săptămâna viitoare printr-un act normativ. În următoarele zile va fi pus spre consultare. Este un program care se adresează în primul rând tinerilor, dar nu numai. Vizăm şi alte categorii de persoane şi se referă în special la investiţiile pe care o persoană le poate face în propria sa dezvoltare, adică în propria educaţie, cultură sau sănătate. Acest program este, însă, mai generos şi va include şi investiţiile în dezvoltarea personală a membrilor familiilor beneficiarului.„, a declarat Viorel Ștefan, la Palatul Victoria, cu ocazia prezentării noului program.

Vă prezentăm principalele declaraţii făcute de Viorel Ștefan referitoare la acest program:

De unde a pornit gândirea acestui program? În primul rând, de la şomajul ridicat în rândul tinerilor şi mai ales al celor care ies de pe băncile şcolii. Din acest motiv, România s-a confruntat şi încă se mai confruntă cu plecarea tinerilor din ţară, iar acest lucru generează probleme legate de lipsa forţei de muncă calificate în unele zone din ţară, ceea ce reprezintă o piedică pentru investitori. De asemenea, există, mai ales în zona rurală, dificultăţi mari pentru tineri de a finaliza studiile, în principal din cauza veniturilor reduse ale familiilor din care provin. Nu în ultimul rând, ştim bine problemele pe care le au persoanele apropiate de vârsta de 55 de ani în găsirea unui loc de muncă şi cât de dificilă este reconversia profesională în cazul celor care şi-au pierdut locul de muncă şi nu mai au resurse financiare.

Cine vor fi beneficiarii? Cui se adresează acest program? E vorba de două categorii de persoane, iar în ambele cazuri vorbim de cetăţeni care urmează o anumită formă de învăţământ sau de formare profesională. Aceasta este condiţia principală pentru a beneficia de un astfel de credit. Cele două categorii, respectiv tineri între 16 şi 26 de ani şi persoanele între 26 şi 55 de ani, sunt prezentate distinct pentru că, veţi vedea, există unele diferenţe în ce priveşte limita de creditare.

Valoarea creditului. În cazul tinerilor între 16 şi 26 de ani, creditul poate avea o valoare iniţială de 40.000 de lei, care poate fi extinsă cu încă 20.000 de lei, dacă persoana este angajată sau se angajează în perioada derulării programului. În cazul persoanelor între 26 şi 55 de ani, valoarea creditului e puţin mai mică, respectiv 35.000 de lei, dar şi în acest caz se poate extinde cu 20.000 de lei, dacă beneficiarul este angajat sau dobândeşte acest statut pe perioada derulării programului.

 

Dobânda este zero, din perspectiva beneficiarului. Practic, însă, toate dobânzile şi comisioanele bancare – subliniez, şi comisioanele bancare – sunt suportate de stat, prin bugetul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, cu condiţia plăţii la scadenţă a ratelor creditului. Durata creditului este de 10 ani, iar aici este inclusă şi perioada de graţie, care va fi cel puţin egală cu durata studiilor, dar nu mai mult de 5 ani. Scopul acestei perioade de graţie este de a permite beneficiarului să finalizeze studiile pe care le urmează, iar apoi, după ce se angajează, să poată începe rambursarea creditului.

Creditul este garantat de stat în proporţie de 80%,  prin Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, exceptând dobânzile, comisioanele şi spezele bancare, şi contragarantat de Fondul Român de Contragarantare. Pentru diferenţa de 20%, aceasta poate fi garantată fie de către beneficiar, fie, în cazul în care acesta nu este angajat, e necesar să existe un codebitor.

Practic, e vorba de un credit cu trageri multiple. Beneficiarul poate beneficia de oricâte trageri în primii cinci ani de la acordarea creditului pentru a-şi deconta cheltuielile eligibile prevăzute în program. Vorbim de decontarea facturilor sau plăţi directe pe bază de proformă, pe care beneficiarul le prezintă la banca finanţatoare. Nu e vorba de un transfer în contul personal al beneficiarului, se decontează doar cheltuielile eligibile pe baza documentelor justificative în cele două sisteme, fie prefinanţare, fie plată directă pe baza unei facturi proforma.

Un aspect important privind cheltuielile eligibile este că acestea pot viza fie persoana beneficiarului, fie membrii familiei acestuia. Prin urmare, dacă există un părinte care urmează o anumită formă de învăţământ sau de formare profesională, acesta poate utiliza creditul fie pentru cheltuielile eligibile vizând, de exemplu, cursul de formare profesională pe care îl urmează, dar şi plata taxei pentru şcoală sau grădiniţă pentru copilul său sau plata medicamentelor pentru soţia sa. Cele mai multe cheltuieli eligibile vizează domeniul educaţiei, pentru că scopul principal al programului este investiţia în propria dezvoltare, iar educaţia reprezintă, cu certitudine, cea mai sigură cale de ieşire din sărăcie. Educaţia este o investiţie din care nu ai cum să pierzi, pentru că nimeni nu-ţi poate lua ceea ce ai învăţat sau meseria pe care ai dobândit-o.

 

Nu în ultimul rând, banii dintr-un astfel de credit pot fi folosiţi fie la achiziţia sau construirea unei locuinţe, fie la amenajarea celei în care locuieşte beneficiarul împreună cu familia sa.

De ce apar aceste cheltuieli ca fiind eligibile? Pentru că am spus la început că ne dorim să oprim exodul tinerilor din România, iar una din condiţiile esenţiale pentru ca tinerii să rămână în ţară este posibilitatea de a avea o locuinţă, unde să-şi întemeieze o familie.

Acesta este programul care va fi adoptat săptămâna viitoare în Guvern. În legătură cu derularea, implementarea acestui program apreciem că ne adresăm unui număr de circa 8 milioane de cetăţeni din România, care ar putea fi eligibili în obţinerea unui astfel de sprijin prin programul guvernamental.

 

Potrivit vicepremierului, cheltuielile ce pot fi acoperite prin acest program sunt următoarele:

Educaţie

 

– Plata cursurilor de specializare/calificare/pregătire profesională

– Taxa de studii aprofundate (master, doctorat, MBA etc.) la unităţi de învăţământ din România

– Plata cărţilor, rechizitelor, revistelor de specialitate

– Taxa de participare manifestări ştiinţifice şi concursuri din România

– Costurile de transport pentru participarea la manifestări ştiinţifice din România sau din străinătate

– Achiziţionare de calculatoare, laptop-uri, imprimante, softuri.

– Plata chirie, utilităţi, loc cazare în cămine şcolare sau studenţeşti

Cultură

– Abonamente culturale: cinema, teatru, operă, bibliotecă, muzee

Sănătate

– Costul medicamentelor, analizelor medicale, serviciilor dentare sau intervenţiilor chirurgicale care nu sunt acoperite de Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate sau de programele naţionale de sănătate publică

 

Sport

– Echipamente sportive de uz personal

– Abonamente la activităţi sportive (fitness, înot etc.)

Locuinţe

– O parte din construcţia sau achiziţia unei locuinţe

– Modernizarea sau renovarea locuinţei.

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

acturile la gaze „bubuie” de la 1 aprilie după ce expiră plafonarea – CALCULE

Publicat

pe

Deși mai sunt luni bune până la expirarea schemei de sprijin, ofertele pentru primăvara anului 2026 confirmă temerile consumatorilor: gazele se scumpesc. Analiza AEI indică faptul că prețurile din ofertele actuale depășesc deja plafonul de 0,31 lei/kWh, marcând o tranziție către o piață liberă dictată de incertitudini și marje de profit defensive.

Sfârșitul lunii martie 2026 marchează un punct de cotitură pentru piața energiei din România: expirarea schemei de plafonare, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă . Deși decidenții politici încă oscilează între prelungirea mecanismului și eliminarea sa graduală, semnalele din piață sunt deja clare. Primele oferte apărute pe comparatorul ANRE indică o realitate dură: era gazului ieftin și plafonat la 0,31 lei/kWh a apus.

Oferte bazate pe și profit și protecție la instabilitățile ulterioare

Analiza președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, arată că noile tarife, cuprinse între 0,32 și 0,41 lei/kWh, nu reflectă prețul real al mărfii pe bursă, ci mai degrabă o „anvelopă de risc”.

Oferta de 0,32 lei/kWh reprezintă o creștere ușoară, de 3%, considerată o actualizare normală de portofoliu. La polul opus, prețul de 0,41 lei/kWh înseamnă o scumpire de 32%. Această diferență majoră arată că unii furnizori nu mai caută să atragă volume mari de clienți, ci urmăresc profituri sigure și protecție în fața eventualelor instabilități viitoare.

Haosul legislativ și „factura” incertitudinii

Întârzierea unei decizii clare din partea Guvernului a creat un vid care îi penalizează pe consumatori. În timp ce premierul Ilie Bolojan promite o decizie finală în scurt timp, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, propune o alternativă pentru cei vulnerabili: un tichet de sprijin de 50 de lei lunar (care poate ajunge la 100 de lei în lunile de iarnă).

Totuși, lipsa unei strategii de ieșire graduală din plafonare a forțat piața să reacționeze defensiv. Consumatorii riscă acum să „înghită” prețuri mari prin semnarea tacită a noilor contracte, din cauza crizei de timp și a lipsei de transparență.

Imagine

Cât ne costă neatenția?

Scumpirea gazului nu vine singură. Odată cu prețul de bază, crește automat și suma plătită pentru TVA, alimentând bugetul statului direct din buzunarul cetățeanului.

Estimările costurilor suplimentare pe an:

  • Apartament cu 2 camere: între 150 și 1.500 lei în plus.
  • Casă: între 300 și 3.000 lei în plus
  • Diferența de preț de pe piață nu este doar despre bani, ci despre modele economice diferite. Unii furnizori mizează pe prudență, alții pe marje ridicate de profit (care urcă de la 4% la 22%). În acest context, în 2026, cea mai mare greșeală a consumatorului nu va fi prețul gazului în sine, ci lipsa de atenție la detalii în momentul alegerii ofertei.
Citeste in continuare

Evenimente

UE a hotărât sistarea oricăror importuri de gaze naturale din Rusia

Publicat

pe

Ceea ce a început ca o declarație de intenție politică a devenit, de luni, o realitate juridică implacabilă: Uniunea Europeană a pus capăt oficial erei gazului rusesc.

Uniunea Europeană a transformat, luni, voința politică în obligație juridică, oferind aprobarea finală pentru interzicerea totală a importurilor de gaze din Rusia. Decizia, luată la Bruxelles în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de resort, a fost adoptată prin majoritate calificată. Deși Ungaria și Slovacia s-au opus, iar Bulgaria a ales calea abținerii, mecanismul de vot a permis evitarea unui veto, spre nemulțumirea Budapestei, care a anunțat deja că va contesta măsura la Curtea de Justiție a UE.

2026 și 2027 – bornele independenței energetice față de Moscova

Noua legislație nu impune o tăiere bruscă, ci un proces etapizat menit să protejeze economiile europene. Primele vizate sunt transporturile de gaz natural lichefiat (GNL), care trebuie să dispară din porturile europene până la sfârșitul anului 2026. Ulterior, gazul livrat prin conducte va deveni istorie cel târziu la 30 septembrie 2027. Totuși, legea oferă o mică „plasă de siguranță”: statele care demonstrează dificultăți reale în umplerea depozitelor cu resurse non-rusești pot obține o derogare limitată până la 1 noiembrie 2027, pentru a evita crizele de încălzire în prag de iarnă.

De la dependență totală la procente reziduale

Schimbarea este radicală dacă privim cifrele: înainte de invazia din Ucraina, Moscova dicta piața europeană cu o cotă de peste 40%. Până în 2025, acest procent s-a prăbușit la aproximativ 13%, însă dependența a rămas vizibilă în buzunarele Kremlinului. Doar în luna precedentă, cinci state membre au pompat 1,4 miliarde de euro în economia rusă, Ungaria fiind lider la achiziții, flancată paradoxal de Franța și Belgia, care au continuat să importe cantități semnificative de GNL.

Amenzi drastice pentru companiile „nostalgice”

Regulile sunt stricte și nu lasă loc de interpretări: semnarea unor noi contracte cu furnizorii ruși este strict interzisă, iar cele existente trebuie reziliate. Contractele pe termen scurt expiră forțat în 2026, în timp ce acordurile pe termen lung vor fi eliminate progresiv. Pentru companiile care ar putea fi tentate să ignore embargoul, sancțiunile sunt usturătoare, amenzile putând ajunge până la 3,5% din cifra de afaceri anuală globală.

Reconfigurarea traseului petrolul prin conducte și energia nucleară

Victoria de la Bruxelles privind gazele naturale este doar o etapă. Comisia Europeană a semnalat deja că nu se va opri aici, pregătind terenul pentru măsuri similare care să vizeze petrolul rusesc livrat prin conducte, dar și reducerea dependenței strategice de combustibilul nuclear provenit din Rusia. Este o reconfigurare totală a hărții energetice, menită să elimine orice pârghie de șantaj pe care Moscova o mai deține asupra continentului.

Citeste in continuare

Evenimente

Guvernul dorește să definitiveze săptămâna aceasta măsurile pentru relansarea economiei

Publicat

pe

Guvernul ar urma să definitiveze săptămâna aceasta pachetul de măsuri pentru relansarea economiei asupra căruia vrea să-şi asume răspunderea în parlament pe 29 ianuarie, alături de proiectul privind reforma administraţiei publice locale.

PSD pledează, între altele, pentru credit fiscal majorat, garanţii pentru IMM-uri şi deduceri suplimentare pentru investiţiile în cercetare-dezvoltare.

Premierul Ilie Bolojan a declarat recent la RRA că două treimi dintre primăriile din România au nevoie de reduceri de personal, iar reforma administraţiei va reduce cheltuielile cu personalul cu 10%, va descentraliza decizia către autorităţile locale şi va stimula performanţa.

El a precizat că cele două proiecte vor sta la baza construcţiei bugetului din acest an, care ar putea să depăşească 2.000 de miliarde de lei, să se bazeze pe un deficit de 6% şi pe o inflaţie de 4%.

Ministerul de Finanţe ar urma să prezinte săptămâna aceasta principalii indicatori ai proiectului de buget.

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE