Connect with us

Stiri economice

Președintele urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA

Publicat

pe

Plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul dispoziţiilor art.146 lit.e) din Constituţie şi ale art.11 alin.(1) pct.A lit.e), precum şi ale art.34, art.35 şi art.36 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională între Ministrul Justiţiei, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte, în principal, şi între Guvernul României şi Preşedintele României, în subsidiar, cerere formulată de prim-ministrul Guvernului, determinată de refuzul Preşedintelui României de a da curs cererii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.

Curtea a constatat că primul-ministru al Guvernului este titular al dreptului de a sesiza Curtea Constituţională cu soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională, conform art.146 lit.e) din Constituţie.

Cu privire la calitatea ministrului justiţiei de parte în cadrul conflictului juridic de natură constituţională, Curtea a constatat că ministrul justiţiei este nominalizat, în mod expres, prin art.132 alin.(1) din Constituţie, text constituţional care stabileşte că procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea acestuia. Astfel, ministrul justiţiei exercită, în această privinţă, o competenţă constituţională specială şi expresă, care nu are legătură cu competenţa generală a Guvernului.

Prin urmare, potrivit jurisprudenţei sale, reprezentată de Decizia nr.285/2014, Curtea a constatat că ministrul justiţiei poate fi parte în cadrul unui conflict juridic de natură constituţională. Curtea a stabilit că problema de drept asupra căreia poartă obiectul sesizării este aceea de a determina întinderea şi conţinutul sintagmei „sub autoritatea ministrului justiţiei” din cuprinsul art.132 alin.(1) din Constituţie, prin raportare la art.94 lit.c) din Constituţie, aspect care se subsumează unui raport de drept constituţional pur. Astfel, situaţia litigioasă dedusă judecăţii Curţii Constituţionale are natură constituţională, soluţionarea acesteia fiind de competenţa sa exclusivă, şi nu a instanţelor judecătoreşti. De asemenea, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, nu ţine de competenţa instanţelor judecătoreşti interpretarea şi aplicarea la cauze concrete a Constituţiei, pentru că, astfel, ele s-ar substitui Curţii Constituţionale [a se vedea Decizia nr.377/2017]. 

 

În aceste condiţii, Curtea a statuat că, în procedura de revocare a procurorului din funcţiile de conducere prevăzute de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, raporturile dintre ministrul justiţiei şi Preşedintele României sunt raporturi de drept constituţional pur, în sensul că ele formează obiectul de reglementare al Constituţiei, neputând fi reglementate prin norme juridice aparţinând altor ramuri de drept. Curtea a stabilit că art.94 lit.c) din Constituţie este un text cu caracter general, de principiu, în sensul că Preşedintele României numeşte în funcţii publice, în condiţiile legii [a se vedea Decizia nr.285/2014], aplicându-se, deopotrivă şi în ipoteza revocării/ eliberării din funcţie. În schimb, art.132 alin.(1) din Constituţie este un text cu caracter special, care stabileşte o putere de decizie a ministrului justiţiei asupra activităţii desfăşurate de procurori şi indică faptul că în această procedură ministrul are un rol central [a se vedea Decizia nr.45/2018], aspect care se reflectă şi asupra carierei procurorilor.

Curtea a statuat că, în cazul revocării procurorului din funcţiile de conducere, prevăzute de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, ministrul justiţiei acţionează în cadrul unor limitări stricte impuse de lege, sub forma cazurilor care, în mod obiectiv, justifică revocarea din funcţia de conducere a procurorului.

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

Românii ar putea plăti facturi duble după eliminarea PLAFONĂRII la energie electrică – ANALIZĂ

Publicat

pe

Românii vor plăti mai mult decât dublu pentru facturile de energie, din momentul în care dispar schemele de compensare. Experții vorbesc despre faptul că oamenii vor începe să plătească peste 1 leu/kWh, dublu față de cel mai mic plafon din prezent. Asta înseamnă că facturile la energie vor crește din 31 martie anul viitor, după ce încetează schema de plafonare. În prezent, milioane de consumatori plătesc 0,68 lei/kWh dar în câteva luni prețul se va dubla. Între timp, Ministerul Energiei pregătește o schemă de sprijin. 

O analiză a Asociației Energia Inteligentă (AEI) arată că jumătate din populația României va plăti prețuri duble la energie electrică.

De asemenea, 40% dintre consumatorii casnici vor achita prețuri cu circa 75% mai mari decât în prezent de la 1 aprilie 2025, când expiră plafonarea prețurilor. Aceste creșteri vor avea loc dacă autoritățile nu iau nicio măsură, notează AEI.

Prețul energiei electrice după plafonare va fi cu până la 120% mai mare decât înainte de plafonare”, susține Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energie Inteligentă.

Cum vor crește tarifele la energie după eliminarea plafonării

Până pe 31 martie 2025, românii plătesc următoarele prețuri la curentul electric:

  • 0,6740 lei/kWh cu TVA inclus – pentru consumatorii casnici care în ultimele 2 luni au ales să-și schimbe furnizorul și consumă până în 100 kWh/lună;
  • 0,68 lei/kWh cu TVA inclus – pentru consumatorii casnici care nu și-au schimbat furnizorul de energie electrică și consumă până în 100 kWh/lună;
  • 0,80 lei/kWh cu TVA inclus – pentru consumatorii casnici care nu și-au schimbat furnizorul de energie electrică și consumă între 100-255 kWh/lună;
  • cca. 1,28 Lei/kWh cu TVA inclus – pentru consumatorii casnici care nu și-au schimbat furnizorul de energie electrică și consumă peste 255 kWh/lună.

În prezent există oferte de la un singur furnizor pe platforma ANRE, pentru perioada post plafonare, cu mai multe variante de preț care variază între 1,30 și 1,43 lei/kWh cu TVA inclus.

Prețul ofertat pentru perioada post plafonare este cu 100 – 120% mai mare decât prețul de dinainte de plafonare și prețul post plafonare este:

Conform statisticilor, în categoria de consum de sub 100 kWh pe lună sunt majoritatea consumatorilor din România. Vorbim de aproximativ 5 milioane, din totalul de 9 milioane.

Citeste in continuare

Evenimente

MARCEL BOLOȘ A PREZENTAT, LA CEREREA LUI NICOLAE CIUCĂ, PROIECTUL DE REINDUSTRIALIZARE A ROMÂNIEI

Publicat

pe

Marcel Boloș, în calitate de ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, a răspuns apelului premierului Nicolae Ciucă, prezentând un proiect de reindustrializare a României, care promite revitalizarea și modernizarea  economiei naționale. Această inițiativă ambițioasă, menită să susțină creșterea durabilă și competitivitatea pe plan european, va fi discutată în cadrul Coaliției guvernamentale, având în vedere impactul său semnificativ asupra cererii de forță de muncă și a mediului de afaceri din țară. 

În cadrul acestei prezentări, Boloș a detaliat măsurile de sprijin și ajutor pe care Guvernul le pregătește pentru a încuraja investițiile și pentru a sprijini dezvoltarea sectorului industrial, subliniind importanța colaborării între instituții pentru a transforma viziunea în realitate.

Este vorba de un pachet de măsuri consistent prin care se propune acordarea de sprijin pentru industria României. Punctul de plecare a fost investiția făcută de Nokian (650 milioane euro pe vremea Guvernului Ciucă). Domnul președinte a fost cel care a inițiat acest demers pentru ca în cele din urmă să avem o decizie a CE pentru acest tip de investiții. E proiectul care a deschis drumul pentru acest pachet de măsuri. 

– Pachetul are în vedere industrii importante: metalurgică, apărare, construcții, echipamente electrice, auto, chimică. 

– Prima și cea mai importantă măsură – investiții strategice în dezvoltarea României, după modelul Nokian, fiind sprijinite acele investiții și creează locuri de muncă.

– Prima măsură se bazează pe: credit fiscal la finalul implementării investiției, acces utilități publice, obținere acorduri pentru pornirea investiției, crearea mecanismelor prin expropriere să se pună la dispoziție terenul pentru implementarea investiției. 

– A doua măsură, pentru micii industriași, destinată IMM-urilor care propun proiecte de investiții în aceste domenii ale industriei prelucrătoare. 

– A treia măsură privește industria siderurgică și chimică. 

– A patra măsură: prelucrarea metalelor neferoase, având în vedere zăcămintele, în special cupru.

Pachetul vizează procesul de reînnoire industrială, micii industriași, dar și prelucrarea resurselor naturale de care dispunem în România.

„Proiectul de reindustrializare a României este unul dintre cele mai importante proiecte ale țării din ultimii 34 ani. E pentru prima dată când vorbim despre reindustrializarea României cu măsuri clare și cu viziune. Recuperarea unor domenii unde România a avut performanță e o tema esentiala. E vorba de prelucrarea resurselor noastre naturale. E vorba de efectul multiplicator, taxe centrale, locale. Chiar este una dintre cele mai mari realizări în ultimii 34 ani”, a spus europarlamentarul PNL Dan Motreanu

Sursa: Realitatea Din PNL

Citeste in continuare

Evenimente

Stațiuni vechi cu prețuri de 2024. Ce nemulțumiri au turiștii care au vizitat litoralul românesc – VIDEO

Publicat

pe

Românii sunt tot mai nemulțumiți de litoralul românesc. Pe lângă tarifele exorbitante, peisajul lasă mult de dorit, potrivit Realitatea Plus.

Hoteluri abandonate, clădiri neterminate, trotuare fără asfalt și alge pe plaje. Un turist a vizitat o stațiune de la malul mării și a postat totul pe internet. 

Românii tot mai nemulțumiți de litoralul românesc

„De ce mi se pare frustrant? Pentru că litoralul arată atât de deplorabil și neîntreținut și în al doilea rând că nu este ieftin. Aici e intrarea pe plajă. Cred că și construcția asta nu s-a terminat că a venit ciclonul, nu? Să zicem că nisipul ăsta e de la ciclon…dar asta nu e de la ciclon aici. Plaja arată drăguț, o mare de șezlonguri.”, spune un turist nemulțumit.

Și nu este singurul, căci mai multe astfel de mesaje circulă în mediul online, iar oamenii spun că raportul calitate-preț nu este deloc avantajos atunci când decizi să-ți petreci vacanța pe litoralul din România.

https://youtube.com/watch?v=IsZ6tRM2txk%3Fsi%3DpTLU_9124oRd6g

Citeste in continuare

Trending