Connect with us

Stiri economice

Grecii care au avut Bancpost au plecat doar din România. În Balcani rămân pe baricade

Publicat

pe

În aprilie, Banca Transilvania a achiziţionat subsidiarele Eurobank din România: Bancpost, ERB Retail Services IFN şi ERB Leasing IFN. Conform acordului încheiat cu autorităţile de concurenţă din Uniunea Europeană, până în 2018 Eurobank trebuia să vândă active în afara Greciei în valoare de 8,7 miliarde de euro. 

Bancpost, cu active totale de 3,1 miliarde de euro şi 2.255 angajaţi, are o reţea de 148 de sucursale în România, ţara fiind astfel una dintre cele mai mari pieţe ale Eurobank din afara Greciei. 

Profitul Eurobank a scăzut în primul trimestru din 2018, deoarece declinul veniturilor din dobânzi şi comisioane a compensat reducerea provizioanelor pentru creditele neperformante. 

Eurobank, deţinută în proporţie de 2,4% de Fondul de stabilitate financiară al Greciei (HFSF), a raportat un profit net din operaţiuni continue de 35 de milioane de euro în primele trei luni din acest an, faţă de câştiguri de 43 de milioane de euro în trimestrul patru din 2017. 

Operaţiunile internaţionale au rămas profitabile, profitul net înainte de operaţiunile discontinue urcând la 33 de milioane de euro în primul trimestru din 2018, faţă de 27 de milioane de euro în perioada similară din 2017. 

„Gestionarea expunerilor neperformante (NPE) rămâne prioritatea noastră de bază, suntem siguri că ne vom îndeplini în 2018 toate ţintele privind reducerea împrumuturilor neperformante”, a afirmat directorul general Fokion Karavias. 

Rata expunerilor neperformante (NPE), care include împrumuturile neperformante şi alte credite care ar putea să nu mai fie achitate, a scăzut la 41,8%, de la 42,5% în decembrie 2017. 

Provizioanele pentru pierderi din împrumuturi au scăzut la 167 de milioane de euro în primele trei luni din acest an, de la 206 milioane de euro în trimestrul patru din 2017. 

Venitul net din dobânzi a scăzut cu 4,8% în perioada ianuarie – martie 2018, la 355 de milioane de euro, în timp ce veniturile din comisioanele şi taxe au înregistrat un declin de 8,4% comparativ cu precedentele trei luni. 

Cele patru mari bănci greceşti – Piraeus Bank, National Bank of Greece, Alpha Bank şi Eurobank – sunt prezente şi pe piaţa din România.

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

Ediție-eveniment Culisele Statului Paralel: Anca Alexandrescu dezvăluie păpușarii care conduc România din umbră

Publicat

pe

Bomba momentului – Anca Alexandrescu demască în această seară de la ora 21:00 cine sunt păpușarii care conduc din umbră România – de ce nu avem un lider de vârf la Davos, de ce țara noastră n-are niciun reprezentant la Consiliul de Pace al lui Trump și cât mai continuă să sfideze Nicușor Dan administrația de la Casa Albă. Cât ne costă șederea binomului înfometat Nicușor-Bolojan: au sărăcit populația și își perpetuează puterea, iar acum fug de ochii românilor furioși.

În această seară de la ora 21:00 decizia americanilor după raportul prezentat de George Simion, marile puteri care vor să preia România și cum se resetează Noua Ordine Mondială la summitul ignorat de Nicușor Dan.

În această seară, ediție eveniment Culisele Statului Paralel, cu Anca Alexandrescu.

Citeste in continuare

Evenimente

Rabla 2026, între promisiunile Guvernului și avertismentul de anulare al Ministerului Mediului

Publicat

pe

Viitorul Programului Rabla în 2026 este marcat de incertitudini bugetare, însă președintele Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) oferă primele indicii despre condițiile în care statul ar putea continua finanțarea.

Viitorul Programului Rabla în anul 2026 rămâne marcat de o incertitudine accentuată, fiind obiectul unor viziuni divergente între principalele instituții responsabile. În timp ce Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) își exprimă susținerea pentru continuarea schemei de finanțare, constrângerile bugetare și angajamentele asumate prin PNRR forțează autoritățile să ia în calcul restructurări majore sau chiar suspendarea programului.

Poziția AFM și contextul financiar nu prea favorabil

Președintele AFM, Florin Bănică, a confirmat că, deși instituția pe care o conduce dorește menținerea programului în 2026, o decizie finală nu a fost încă adoptată. După un an 2025 în care bugetul pentru persoanele fizice a fost de aproximativ 200 de milioane de lei, continuarea schemei depinde acum de negocierile guvernamentale. AFM se află într-un moment de reevaluare a resurselor, fiind implicată simultan în semnarea a numeroase contracte pentru alte proiecte de mediu aflate în derulare.

Impactul asupra industriei auto

Premierul Ilie Bolojan a oferit o perspectivă mai nuanțată, indicând faptul că Programul Rabla va continua în 2026, însă la o intensitate redusă. Această „diminuare” este dictată de necesitatea corelării subvențiilor cu nivelul producției naționale și cu limitele bugetului de stat. Scăderea progresivă a finanțărilor — de la 30.000 de unități în 2024 la 19.000 în 2025 — a alarmat deja industria auto. Reprezentanții constructorilor (ACAROM) avertizează că o reducere suplimentară a fondurilor ar putea pune în pericol aproximativ 5.000 de locuri de muncă în sectorul auto local, afectând direct competitivitatea economică a regiunii.

Avertismentul Ministerului Mediului: Anulare sau condiții stricte

La polul opus, Ministerul Mediului adoptă o poziție mai rezervată. Ministra Diana Buzoianu a avertizat că, în absența unui buget clar identificat, programul ar putea fi anulat în 2026. Prioritatea ministerului este redirecționarea fondurilor către finalizarea proiectelor din PNRR care riscă să piardă finanțarea europeană. În cazul în care Programul Rabla va supraviețui, ministerul propune reforme structurale, precum introducerea unei clauze de „protecționism european”, care să permită finanțarea exclusivă a vehiculelor fabricate în Europa, pentru a sprijini industria continentală în fața concurenței externe.

În prezent, situația rămâne în așteptare, decizia finală fiind condiționată de aprobarea bugetului de stat și de rezultatul consultărilor cu liderii industriei auto.

Citeste in continuare

Evenimente

Institutul Clinic Fundeni are un nou director medical. Cine este doctorul Mihai-Adrian Dobra

Publicat

pe

Doctorul Dobra Mihai-Adrian, medic primar urologie și doctor în științe medicale, a fost numit în funcția de director medical la Institutul Clinic Fundeni.

De-a lungul timpului, a urmat numeroase stagii de pregătire și de perfecționare în chirurgie urologică în centre importante din străinătate, în domenii precum litiaza reno-ureterală (Bristol, Marea Britanie), oncologia urologică (Arlington, Virginia, SUA) și chirurgia urologică (Ingolstadt, Germania), iar certificarea în chirurgia laparoscopică urologică a obținut-o la Strasbourg (Franța). Se adaugă și participarea la numeroase cursuri de specialitate și workshopuri, atât în țară, cât și în străinătate.

Noul director medical al Institutului Clinic Fundeni este  este medic Primar Urologie în Programul Național de Transplant de organe, țesuturi și celule umane de la donator în moarte cerebrală și cadru universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila”.

Acesta are o experiență operatorie bogată și realizează și intervenții chirurgicale pentru cazuri complexe. De asemenea, se axează pe tratamentul multimodal complet minim invaziv al litiazei urinare, dar și pe chirurgia oncologică.

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE