Un proiect de modernizare şi extindere a reţelei de linie ferată există încă din 2012, dar până acum nu s-a luat nicio măsură de implementare a acestuia. Reţeaua feroviară constituie un potenţial încă neutilizat pentru dezvoltarea Bucureştiului în sine şi a relaţiilor sale cu lumea, se arată în raportul pe 2018 al Ordinului Arhitecţilor Bucureşti.

Gara de Nord din Bucureşti utilizează modelul gărilor terminus, în care transportul feroviar ajunge până aproape de centrul oraşului, fără însă a-l străpunge. La aproape 150 de ani de la construcţie, Gara de Nord este subcapacitată pentru deschiderea teritorială pe care o are. Posibilitatea demolării şi reconstrucţiei unei gări noi pe acelaşi amplasament este restricţionată de statutul său de monument istoric, primit şi ca urmare a arhitecturii şi ingineriei moderniste.

Totuşi, construirea unei gări noi poate face subiectul unui concurs de soluţii care să ofere variante mai apropiate de capacitatea gărilor europene şi mai bine legată la rutele internaţionale, dezvoltând zona şi implicând ambele gări (de Nord şi Basarab) în sistem. Gara de Nord, alături de celelalte gări existente (Gara Obor, Gara Progresul, Gara Titan, etc.), dar şi de căile ferate ocolitoare ale Bucureştiului, pot pune bazele acestui sistem feroviar urban, dedicat nevoilor de mobilitate de proximitate (din zona metropolitană) şi regională, sugerează arhitecţii. „Reţeaua feroviară de suprafaţă, actualmente în curs de eliminare într-un ritm galopant, poate fi transformată într-un sistem feroviar urban care poate fi extins în timp şi gândit complementar cu traseele tramvaiului urban existent“, se arată în raportul citat.

CITIȚI ȘI Firea preia de astăzi autorizarea transportului de călători în Bucureşti-Ilfov

Momentan, principala staţie din România este subcapacitată şi subadministrată. Spaţiile sunt neîntreţinute şi pline de magazine parazitare. Zona de primire a Gării de Nord este invadată de autoturisme şi este lipsită de spaţiu public. Clădirea este neîntreţinută şi menţine intervenţii necorespunzătoare pentru statutul său, constată specialiştii.

Discuţii fără rezultat

În 2016, arhitecţii Centrului de Excelenţă în Urbanism „Ion Mincu“ (CEP) au prezentat autorităţilor publice un proiect de transformare a Gării de Nord într-o Eurogară, cu o valoare de piaţă de circa 2,4 mld. euro. Proiectul ar putea fi terminat în minim zece ani, dacă se apelează la un parteneriat public-privat. Iniţiatorii susţin că în această formulă investiţia ar putea începe să fie amortizată încă din cel de-al treilea an de funcţionare a zonei de mall şi birouri.

Un astfel de proiect ar putea schimba complet zona, însă până atunci spaţiul interior al Gării de Nord arată asemenea unui bazar, în care activităţile comerciale sunt amplasate haotic. Gările europene au renunţat de mult timp la chioşcuri, pentru a crea spaţii comerciale distribuite coerent. „Prioritate are informarea călătorilor, amenajarea locurilor de aşteptare şi accesibilitatea cât mai bună spre peroane. Toate acestea nu se regăsesc în Gara de Nord, unde lipsesc panourile de informare în punctele cheie, iar accesul spre peroane se face printre chioşcurile amplasate incoerent“, se mai precizează în raportul arhitecţilor.

CITIȚI ȘI Marile proiecte care ar schimba România, înţepenite de incompetenţă

Discuţiile despre transformarea Gării de Nord într-un obiectiv comercial şi public modern au început cu mulţi ani în urmă, ba chiar în 2011 s-a ajuns până la semnarea unui memorandum între ministerele transporturilor din România şi Belgia ce prevede cooperarea în vederea modernizării infrastructurii de transport din Bucureşti, proiect care include şi schimbarea la faţă a Gării de Nord. Ca şi în cazul celorlalte proiecte propuse pentru modernizarea celui mai important nod feroviar din România şi pe acesta s-a aşternut praful şi a fost înghiţit de birocraţie.

Noul proiect prezentat de arhitecţii CEP a început cu un studiu de fezabilitate realizat încă din 2014 care propunea coborârea liniilor de cale ferată în subteran şi crearea unui spaţiu care să devină o esplanadă verde. Partea dintre gară şi pasajul Basarab urma să devină un centru de afaceri, iar în zonele de triaje a fost prevăzută construcţia a două eco-cartiere.

În 2016, proiectul a fost remodelat şi eficientizat, astfel încât s-a ajuns la o soluţie tehnică care cuprinde o  Eurogară cu două terminale: Gara principală se propune a fi mutată la o distanţă de circa 1,3 km, la nord de Podul Grant. Ea ar fi legată de mijloacele de transport în comun de pe Calea Griviţei şi s-ar construi simultan cu un mall adiacent. Întregul ansamblu ar fi legat de Gara de Nord actuală printr-o zonă urbană densă, cu clădiri de birouri, centru de afaceri, clădiri administrative şi săli de conferinţe, un eco-cartier şi dotări comerciale, culturale şi de agrement. Soluţia propune o legatură rapidă de tip monorail (ca la aeroporturi) între cele doua terminale.

„Un asemenea proiect ambiţios ar atrage investiţii în Capitală şi în ţară şi ar transforma zona într-un puternic motor al dezvoltării economice şi sociale“, spune urbanistul Mircea Enache, directorul CEP şi preşedinte al companiei EMI Systems din Washington şi al International Urban Alliance. Pentru ca acest proiect să fie realizat este nevoie, însă, de o colaborare între Ministerul Transporturilor, CFR şi primăria municipiului Bucureşti.

Transformarea gărilor în zone comerciale devine tot mai populară în ţările dezvoltate. Un exemplu este oraşul polonez Poznan, de patru ori mai mic decât Bucureştiul, care a reuşit să îşi transforme gara centrală într-un adevărat obiectiv turistic şi comercial. Reuşita acestui oraş ar trebui să fie mai mult decât un exemplu pentru autorităţile române în condiţiile în care toate companiile care au participat la dezvoltarea proiectului sunt prezente în România de ani buni. Ultimele estimări ale reprezentanţilor CFR  indică un buget de investiţii necesar modernizării Gării de Nord de circa 400 mil. euro. Cu 385 mil. euro investiţii, sumă suportată din fonduri private, gara din Poznan a fost transformată într-un centru comercial care cuprinde 230 de magazine, împărţite pe o suprafaţă închiriabilă de 58.000 mp (cu 45% mai mare decât a mallului Promenada din Bucureşti), 19 platforme de autobuz, o parcare pe trei etaje cu 1.500 de locuri şi 2,5 km de reţele feroviare noi în zona gării.