Connect with us

Stiri economice

Unde se câștigă cel mai bine în România

Publicat

pe

Salariul minim brut din România este, în prezent, echivalentul a 416 euro, al treilea cel mai mic din Uniunea Europeană, conform unui studiu al KPMG, devansând Lituania, unde este 400 de euro, şi Bulgaria, 261 euro. Țara noastră a urcat o poziţie faţă de anul trecut după ce Guvernul a decis trecerea contribuţiilor angajatorului în sarcina angajatului, ceea ce a dus la o majorare artificială a veniturilor. În condiţiile în care se aplică o cotă efectivă de impozitare de 44%, salariul minim net rămâne al doilea în UE, cu 243 euro, depăşind doar Bulgaria, unde este 202 euro. Cota de impozitare (CAS, CASS, impozit pe venit şi alte contribuţii) este a şaptea la nivel european printre cele 20 de state care au un salariu minim stabilit la nivel naţional. Extremele de impozitare se regăsesc în Irlanda, cu 15% cotă efectivă de impozitare, şi Franţa, cu 87%. 

Salariul mediu brut la începutul acestui an, adică după trecerea contribuţiilor la angajat, a urcat la 4.162 lei, nivel care a fost utilizat pentru fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018. Nivelul salariului este în creştere cu aproximativ 33% de la 3.256 lei în 2017. Datele Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP) arată că anul trecut câştigul salarial mediu net lunar a fost de 2.373 lei, în creştere cu 16% faţă de 2016, iar anul acesta se va situa la 2.634 lei, în urcare cu 11%, urmând să crească la 2.855 lei în 2019, plus 8,4%, şi în 2020 la 3.069 lei, plus 7,5%. 

Numărul mediu de salariaţi din economie este de asemenea prevăzut să crească, dar cu procente mai mici decât salariul mediu. Astfel, dacă în 2017 numărul mediu de salariaţi era de 4,925 milioane, în 2018 ar tebui să ajungă la 5,138 milioane, pentru a urca la 5,5 milioane în 2020 şi la 5,72 milioane în 2021. Rata de creştere anuală se situează între 3,5% şi 4,3%, conform datelor CNP. Cei mai mulţi salariaţi se află în regiunea Bucureşti-Ilfov, cu un total de 1,13 milioane, pe locul secund fiind regiunea Nord-Vest cu 706.000, iar pe al treilea fiind regiunea Centru cu 661.000 salariaţi. 

Cu toate acestea dintre angajaţii cu normă întreagă înregistraţi la nivel naţional doar o mică parte câştigă salarii lunare nete mai mari de 1.000 de euro. Conform datelor Inspecţiei Muncii, la finele lunii aprilie a.c., numărul salariaţilor cu normă întreagă de muncă care au salarii de peste 1.000 de euro net lunar (7.800 de lei brut) era, la sfârşitul lunii aprilie, de 217.402 persoane. Dintre aceştia, mai mult de jumătate lucrează în Bucureşti (113.078), urmat la mare distanţă de Cluj (16.404 de astfel de salariaţi), Timiş (circa 13.036), Ilfov (9.906), Braşov (6.425), Iaşi (5.948), Sibiu (5.550) şi Prahova (cu 4.647).


 

Mulţi salariaţi în Capitală

Cu excepţia regiunii Sud-Vest Oltenia, unde se regăsesc doar 396.000 salariaţi la nivelul lui 2018, toate celelalte regiuni (opt în total) au peste jumătate de milion de salariaţi. Diferenţele se păstrează şi în cazul câştigurilor salariale. Zona Bucureşti-Ilfov, unde sunt şi cei mai mulţi angajaţi, are un salariu mediu t de 5.591 lei şi mediu net de 3.555 lei. Pe locul secund se află regiunea Vest cu 4.087 lei salariu mediu brut şi 2.590 lei mediu net. Următoarea este regiunea care ocupă locul secund ca număr de angajaţi, respectiv Nord-Vest, unde regăsim un salariu mediu brut de 3.904 lei şi un mediu net de 2.479. 

Regiunea Centru, următoarea ca număr de salariaţi, are un câştig salarial mediu brut de 3.888 lei şi mediu net de 2.453, conform datelor CNP. 

Cel mai mic salariu mediu brut se găseşte în regiunea Sud-Est, de 3.425 lei, iar mediu net de 2.159. Regiunea cu cei mai puţini salariaţi, cea din Sud-Vest Oltenia, are un salariu mediu brut puţin mai mare, de 3.636 lei şi mediu net de 2.285. 

La nivel de judeţ însă rămân discrepanţe şi mai mari. Inclusiv în regiunea Bucureşti-Ilfov este o diferenţă semnificativă între salariul mediu net din Bucureşti (3.658 lei) şi Ilfov (2.853 lei), valoarea mare a câştigului net fiind susţinută de faptul că în Bucureşti sunt 984.300 salariaţi, iar în Ilfov doar 144.900. 

La nivelul întregii ţări putem observa că nu mai există niciun judeţ cu salariu mediu net mai mic de 2.000 de lei. Cel mai mic salariu mediu net se regăseşte în judeţul Harghita, cu 2.019 lei, urmat de Brăila cu 2.022 lei, de Ialomiţa cu 2.047 lei, de Teleorman cu 2.048 lei, iar top cinci este completat de Covasna cu 2.065 lei. Diferenţele dintre acestea sunt ca şi inexistente, maximul fiind de 46 de lei. 

La polul opus, cele mai mari salarii medii nete se regăsesc în Bucureşti cu 3.658 lei, urmat de judeţul Cluj cu 3.118 lei şi Timiş cu 2.992 lei. Pe locul următor găsim Ilfov cu 2.853 lei, urmat de Braşov cu 2.676 lei şi Sibiu cu 2.673 lei. Diferenţa dintre judeţul cu cele mai mic salariu mediu (Harghita) şi cel mai mare (Bucureşti) este de 80%, dar dacă eliminăm regiunea Capitalei diferenţele dintre judeţe se estompează puternic. Diferenţa dintre salariul mediu din Harghita şi salariu mediu pe total economie (inclusiv Bucureşti-Ilfov) este de 30% (615 de lei). De altfel, indicele de disparitate calculat de CNP, adică diferenţa dintre venitul mediu net naţional şi cel regional, arată că în timp ce Bucureşti-Ilfov are un indice de 135%, cel mai redus indice îl regăsim în Sud-Est, de 82%, iar restul de şase regiuni urcă de la 86,1% (Nord-Est) până la 98,3% (Vest). 

 

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

Rezistența la cutremur a tipurilor de blocuri din România, evaluată de Enciclopedia Mondială a Locuințelor

Publicat

pe

Inginerii constructori din toată lumea, reuniți în Asociația Internațională pentru Inginerie a Cutremurelor au elaborat, cu ajutorul Institutului de Cercetare a Ingineriei Cutremurelor, o enciclopedie a construcțiilor de locuințe în zonele active din punct de vedere seismic de pe tot globul.

Cercetările, de o minuțiozitate de care numai niște ingineri dedicați pot da dovadă, au fost publicate pe site-ul World Housing Encyclopedia, iar printre construcțiile analizate se numără și cele din România.

1. Imobil cu cadru de beton armat cu pereți interiori din zidărie proiectați pentru sarcini gravitaționale

Imagine

„Acest tip de construcție urbană a fost practicată în România în perioada 1907-1945, în București. Aceste clădiri sunt mijlocii sau înalte (5-10 etaje superioare). Structura portantă este un schelet de beton armat. Stâlpii sunt distribuiti neuniform, iar unele grinzi sunt susținute de stâlpi cu armături inadecvate sau secțiuni reduse ale elementelor de beton armat, ceea ce împiedică formarea cadrelor rezistente la cutremure. Scările și ascensoarele slăbesc structura. Aceste clădiri au fost afectate de cutremurele din 1940 și 1977, dar au răspuns bine în raport cu vulnerabilitatea lor ridicată. Din cele 61 de clădiri puternic avariate în urma cutremurului din 1977, 28 erau de acest tip, dar erau înalte (7-9 etaje),” scrie raportul.

Evaluarea generală a vulnerabilității seismice a tipului de locuință este C: VULNERABILITATE MEDIE.

2. Bloc cu 11 etaje din beton turnat în cofraj, cadre glisante

„Un tip de bloc foarte des întâlnit, construit în orașele românești, în special în București, în perioada comunistă. Această construcție are mai mult decât un singur perete portant pe direcția longitudinală și astfel comportamentul clădirii la sarcini seismice este îmbunătățit semnificativ. Având înălțime uniformă și formă dreptunghiulară, ele conțin în general patru unități pe un etaj. Tipul structural este cel „Fagure”. Deși pereții perimetrali sunt portanți, în ei există deschideri largi. În timpul cutremurului din 4 martie 1977 acest tip de clădire s-a comportat destul de bine, s-au observat doar daune superficiale.”

Evaluarea generală a vulnerabilității seismice a tipului de locuință este E: VULNERABILITATE MICĂ

Motivele pentru care femeile aleg să înșele. Paradoxal, nu sunt cele pe care le cred bărbații

3.  Casa unifamilială, cu două etaje, cu pereți de cărămidă și podele din lemn

Imagine

„Acest tip de locuințe urbane a fost construit în România în anii 1930 ca locuințe unifamiliale pentru clasa de mijloc. Clădirile tipice descrise în acest raport sunt clădiri cu unul sau două etaje, cu pereți de zidărie portanti și au un zid comun cu clădirea alăturată. Pereții sunt de cărămidă iar structura podelei este formată din scânduri și grinzi din lemn. Acest tip de locuință a răspuns bine în timpul cutremurelor din 1940 și 1977. Cel mai frecvent tip de deteriorare a fost sub formă de fisuri la coșurile de fum. Unele dintre clădirile mai vechi de acest tip au fost afectate de alte cutremure din trecut.”

Evaluarea generală a vulnerabilității seismice a tipului de locuință este C: VULNERABILITATE MEDIE

4.  Blocuri de apartamente din panouri prefabricate din beton

Imagine

„Acest tip de locuințe urbane multifamiliale a fost construit în România din anii 1960 până în anii 1990. Sistemul portant este o construcție cu panouri mari din beton armat prefabricat. Clădirile de acest tip sunt de obicei înalte (10 sau 11 etaje), deși există și clădiri mici sau medii (4 până la 8 etaje) cu detalii structurale diferite. Panourile de perete sunt așezate atât pe direcția longitudinală, cât și pe cea transversală. Nu s-au raportat pagube semnificative clădirilor de acest tip de construcție în timpul cutremurului din 1977.”

Evaluarea generală a vulnerabilității seismice a tipului acesta de locuință este D: VULNERABILITATE MEDIE-SCĂZUTĂ

Proiectul de modificare a legii pentru alegerea preşedintelui şi a celei privind organizarea CCR a fost depus în Parlament. Schimbări importante pentru candidații la funcția supremă în stat

5.  Clădiri din beton armat turnat în cofraj cu perete de forfecare (tip „OD”, cu plan „fagure”)

Imagine

„Aceasta este o locuință urbană multifamilială tipică practicată în toată România în perioada 1965-1989. Există multe clădiri de acest tip în prezent, cu aproximativ 8.000 de apartamente doar în București. Clădirile de acest tip au de obicei 10 sau 11 etaje. Structura principală portantă este o structură de perete de forfecare din beton turnat în cofraj, susținută de plăci solide beton armat. Fiecare bloc este format din mai multe (5-6) tronsoane separate prin rosturi seismice. Clădirile sunt adesea susținute de plăci mari de beton din cauza condițiilor de sol moale. În timpul cutremurului din 4 martie 1977, din 167 de tronsoane de tip „OD” existente în București la acel moment, unul s-a prăbușit total, 7 au suferit o prăbușire parțială, 19 au fost avariate semnificativ, 72 au fost deteriorate moderat și 61 au fost avariate ușor. Potrivit rapoartelor, avariile aduse acestui tip de construcție s-au datorat densității inadecvate a peretelui pe direcția longitudinală, cantității și detalierii inadecvate a armăturii pereților, lipsei de izolare laterală în pereți și în elementele de delimitare provocând cedarea betonului fragil.”

Evaluarea generală a vulnerabilității seismice a tipului de locuință este E: VULNERABILITATE MICĂ

6.  Structură cadru din beton armat cu contravântuiri diagonale și pereți interiori din cărămidă

Imagine

„Aceasta este o variantă a binecunoscutei clădiri românești interbelice. Clădirile de acest tip sunt încă în folosință, în principal ca blocuri de locuințe. Acestea au o înălțime de 7 până la 11 etaje, iar structura portantă principală constă dintr-un cadru spațial din beton armat cu contravânturi diagonale din beton armat. Structura podelei constă din plăci solide de beton armat și grinzi turnate la locul lor. Cadrele sunt umplute cu pereți de zidărie de cărămidă (grosime tipică a peretelui 140 mm sau 280 mm). Trebuie remarcat faptul că, deși clădirile de acest tip de construcție au suferit avarii severe (în principal fisuri în stâlpi și pereții de umplutură din zidărie de cărămidă), nici o prăbușire nu a fost raportată. ” 

Evaluarea generală a vulnerabilității seismice a tipului de locuință este D: VULNERABILITATE MEDIE-SCĂZUTĂ

De remarcat că nici unul dintre rapoartele experților care au întocmit enciclopedia nu clasează imobilele din România în grupele cu vulnerabilitate seismică mare (A sau B – adică risc iminent de prăbușire). Chiar și dintre problematicele blocuri de tip OD, cele care s-au prăbușit sau au fost avariate major au fost cele cu probleme de proiectare sau cele unde s-au furat materiale în procesul de producție.

România, zguduită de încă un cutremur, produs într-o zonă atipică. Este al patrulea într-o singură zi

Citeste in continuare

Evenimente

Ciolacu anunță că nu va fi nicio creştere de cotă de TVA anul viitor

Publicat

pe

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a dat miercuri asigurări că „nu va fi nicio creştere de cotă de TVA” anul viitor. El a făcut aceste precizări întrebat despre varianta, vehiculată în spaţiul public de diverşi specialişti în economie, privitoare la creşteri de taxe de anul viitor, în contextul negocierilor pe care ministrul Finanţelor le poartă la Bruxelles, la Comisia Europeană, referitoare planul de măsuri privind reducerea deficitului bugetar.

„Eu vă dau o veste tristă astăzi, nu va fi nicio creştere de cotă de TVA. Tocmai s-au terminat discuţiile dintre ministrul de Finanţe şi Comisia Europeană. A avut întâlniri şi astăzi, într-o oră se urcă în avion şi vine acasă şi sunt convins că mă va informa şi pe mine şi pe domnul preşedinte Nicolae Ciucă, cum este normal”, a declarat Marcel Ciolacu.

Acesta a precizat că veştile de la Bruxelles sunt bune.

„Normal, sunt veşti bune şi le discutăm în detaliu mâine (n.r. – joi). Înseamnă că nu vom mări taxele. Domne”, noi avem o evaziune fiscală de 10% din PIB, avem cel mai mare GAP de TVA, avem anumite cheltuieli necontrolate, de exemplu în domeniul Sănătăţii, unde, din punctul meu de vedere, noua legislaţie pe care am trecut-o prin Guvern, împreună cu ministrul de Finanţe, este corectă. Respectiv, să avem achiziţii centralizate pentru tot sistemul de sănătate, nu putem cumpăra o seringă, unii o cumpără cu 1 leu, alţii o cumpără cu 3 lei, aceeaşi seringă.Trebuie să termine, suntem în 2024, s-a terminat haiducia în România. Toată această ordonare va aduce, automat, la o reducere de cheltuieli”, a arătat Ciolacu.

Elevii din teritoriile ocupate ale Ucrainei vor învăța biografia lui Putin la școală. „Profesorii vor crea un cult al personalității liderului ocupanților”

Premierul s-a declarat total de acord privind realizarea unei „reforme bugetare”.

„Nu putem să ducem în continuare, să facem digitalizare, e impusă, şi, iarăşi, îmi pare rău, până-n 2026 se va termina. Nu mai putem să ne pitim şi nu mai putem să găsim motive, pentru că, altfel, pierdem banii din PNRR. (…) România se modernizează, nu vor fi taxe şi impozite, şi mai mult, nu va fi nicio creştere de TVA pentru că ar însemna o tâmpenie. Orice punct de creştere la TVA aduce o inflaţie de 0,5%, tocmai am adus inflaţia de la două cifre, am adus-o la sub 5%. Este pentru prima oară când avem o creştere la consum şi o creştere a nivelului de trai, acum, o luăm, din nou, de la capăt?”, a menţionat Ciolacu.

Şeful Executivului a făcut precizările înainte de participare la lansarea proiectului de construcţie a unui corp nou de spital de psihiatrie pentru copii în incinta Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”, proiect realizat în baza unui protocol de colaborare între Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti şi Fundaţia Filantropică Metropolis.

Citeste in continuare

Evenimente

Amânarea ratelor bancare pentru producătorii agricoli a fost adoptată de Guvern

Publicat

pe

Guvernul a adoptat, în ședința de miercuri, o Ordonanță de urgență care prevede amânarea plății ratelor datorate băncilor de către fermierii afectați de seceta pedologică și de problemele economice generate de războiul din Ucraina.

Conform Ministerului Agriculturii, OUG prevede suspendarea de drept, începând cu data solicitării, a rambursării datoriilor curente și restante, reprezentând rate de capital, dobânzi și comisioane, care fac obiectul contractelor de credit, respectiv leasing, încheiate cu creditorii instituții de credit sau cu instituții financiare nebancare, utilizate în sectorul agriculturii primare, cu scadența în anul 2024, pentru o perioadă de timp până la data de 1 august 2025, pentru debitorii care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

Modificările și completările vizează următoarele aspecte:

– transmiterea către creditori a solicitării de suspendare, însoțită de copia procesului – verbal de constatare și evaluare a pagubelor, încheiat pentru culturile agricole înființate în toamna anului 2023 si primăvara anului 2024, pentru plante perene, plantații pomicole și plantații viticole, care au fost afectate de seceta pedologică din anul agricol octombrie 2023 – septembrie 2024, într-un procent de 50%, reprezentând media gradului de calamitate a culturilor agricole înscrise în procesele verbale de constatare a stării de calamitate

– dobânda percepută de creditor de la debitor este mai mare de 2,5% + ROBOR de la 1 la 12 luni pentru creditele în lei și 2% + EURIBOR de la 1 la 12 luni pentru creditele în valută, stabilite în contracte, după caz. Nivelul ROBOR-ului se stabilește în ziua înregistrării cererii debitorului

Măsura suspendării executărilor silite se va aplica -aloric, fermieri – distribuitori – producători/furnizori, la cerere, prin raportare la prețul de achiziție, pe baza proceselor verbale emise de autoritățile competente privind constatarea și evaluarea pagubelor la culturi agricole vegetale și a avizelor de expediție sau a altor documente în vederea certificării cantităților livrate.

În cazul în care debitorii își achită până la data de 31.12.2024, obligațiile de plată aferente contractelor aflate în derulare nu se vor percepe dobânzi, penalități, majorări de întârziere sau alte costuri similare și se vor menține toate discount-urile și beneficiile stabilite în contractele de vânzare-cumpărare sau de furnizare de resurse materiale destinate producției agricole vegetale pentru anul 2024. Măsura se aplică pe întregul lanț valoric, respectiv fermieri – distribuitori – producători/furnizori.

Pe toată perioada aplicabilității măsurilor menționate sunt interzise orice acte sau operațiuni având ca obiect transferuri patrimoniale de către fermieri, altele decât cele făcute în cursul firesc al desfășurării activității curente, acestea fiind prezumate ca realizate în frauda creditorilor și lovite de nulitate absolută.

Termenul de aplicare a măsurilor descrise mai sus se prelungește până la data de 01 august 2025

De prevederile actului normativ vor beneficia producătorii agricoli din contractele de credit, respectiv leasing, încheiate cu instituții de credit sau instituții financiare nebancare, care dețin copii ale proceselor – verbale de constatare și evaluare a pagubelor, încheiate pentru culturile agricole înființate în toamna anului 2023 si primăvara anului 2024, pentru plante perene, plantații pomicole și plantații viticole, care au fost afectate de seceta pedologică din anul agricol octombrie 2023 – septembrie 2024, într-un procent de 50%, reprezentând media gradului de calamitate a culturilor agricole înscrise în procesele verbale de constatare a stării de calamitate.

Citeste in continuare

Trending