Una dintre companiile din sectorul energetic care se confruntă cu astfel de bariere este Hidroelectrica. Producătorul de energie deţinut de statul român a finalizat în decembrie 2017 lucrările la noua hidrocentrală Bretea, o investiţie de peste 58 milioane de euro, care deşi este funcţională de mai bine de şase luni încă nu a intrat în producţie comercială, a anunţat, ieri, în cadrul Conferinţei organizate de revista Capital, Bogdan Badea, directorul general al Hidroelectrica.
Un alt exemplu este investiţia referitoare la amenjarea hidroenergetică a rîului Jiu pe sectorul Bumbeşti-Livezeni, unde, de la finele anului trecut, lucrările au fost sistate după ce Curtea de Apel a anulat autorizaţiile de construcţie.
La centrala Bretea, operatorul de distribuţie nu eliberează certificatul de racordare
Șeful companiei a stat a explicat, în cadrul conferinţei “Piaţa de energie: oportunităţi vs provocări”, că din păcate de anul trecut şi până acum nu a reuşit să găsească formula prin care să poată da centrala în producţie comercială. “E vorba de o interpretare a unui ordin ANRE şi din păcate acolo operatorul de distribuţie (Enel – n.r.) nu eliberează certificatul de racordare. Este o centrală perfect funcţională, care de 6 luni de zile este în producţie, dar nu ne aduce beneficii. Practic, toată energie produsă intră în echilibrare ca dezechilibru pozitiv”, a spus Badea.
Lucrările la Hidrocentrala Bretea, aflată pe centrala Bretea (judeţul Hunedoara), de pe râul Strei, au fost finalizate la finele anului trecut, în urma unei investiţii de 58 milioane euro.
“Din punct de vedere birocratic încă suntem în faza de a găsi soluţii împreună cu autoritatea de reglementare (ANRE), Translectrica şi operatorul de distribuţie Enel pentru a rezolva situaţia. (…) Până la urmă dacă să spunem ordinul ANRE nu este destul de clar în ceea ce priveşte speţa de care ne izbim noi, probabil, că cea mai simplă variantă este să mai punem o virgule[ în ordinul ANRE şi să clarificăm această situaţie, astfel încât această centrală să intre în producţie comercială”, a menţionat directorul general al Hidroelectrica.
El a adăugat că hidrocentrala produce energie electrică, dar din punct de vedere al beneficiilor Hidroelectrica are mai mult de pierdut decât de câştigat. “Preţurile sunt de un leu, de doi, de cinci, în condiţiile în care avem costuri cu personalul, costuri cu apa, care nu sunt deloc de neglijat”, a mai spus Badea.
Până la difuzarea acestei ştiri nici Enel, nici ANRE nu ne-a trimis niciun punct de vedere referitoare la certifcatul de racordare a centralei Bretea.
Ping-Pong cu autorizaţia pentru Bumbeşti
O altă situaţie de-a dreptul halucinantă o regăsim la amenjarea hidrotehnică de pe râul Jiu, acolo unde instanţa a respins autorizaţia de construire a companiei, iar lucrările de peste 155 milioane de euro au fost sistate. Decizia instanţei a venit după ani buni în care compania a derulat mare parte din lucrări, în proporţie de aproape 85%.
“Nu putem să nu observăm ce se întâmplă cu investiţia de la Bumbeşti, unde într-o manieră absolut ciudată ne-a fost anulată o autorizaţie de construire”, a spus şeful Hidroelectrica.
“Până la urmă este vorba de un precedent, un precedent legat de faptul că orice investitor de bună credinţă cu toate avizele şi autorizaţiile emise corect se apucă de o investiţie şi la un momendat la mijlocul investiţiei constată că o entitate, oricare ar fi ea, îţi anulează un aviz, o autorizaţie şi trebuie să te opreşti cu investiţia, sunt cheltuieli enorme. Vorbim de o investiţie de 150 de milioane de euro până la această oră”, a mai spus Bogdan Badea.
El a atras atenţia şi asupra implementării directivelor europene şi modul în care o parte din autorităţile române se grăbesc să le implementeze în legislaţia românească fără a ţine cont de specificul naţional, dar mai ales de interesul ţării noastre.
“Menţionam cu alt prilej că se discută despre implemnetarea directivei cadru apă, stabilirea unor debite care modifică radical gândirea de până acum, practic toate avizele şi autorizaţiile pe care noi le avem acum emise vor trebui revizuite dacă acest act normativ va fi implementat aşa cum a intrat el pe circuitul de avizare. Nu în puţine rânduri am atras atenţia că o implementare cu condiţii excesive de directiva europeană, pentru că din păcate avem şi acest obicei să nu analizăm lucrurile din perspectivă naţională, ci implementăm nişte directive de cele mai multe ori într-o manieră excesivă fără o analiză de impact asupra întregului sector”, a spus directorul general al companiei.
Potrivit acestuia, compania a realizat calcule referitoare la impactul modificării legislaţiei asupra Hidroelectrica, iar rezultatele au condus spre costuri uriaşe.
“Toate aceste lucruri se traduc în costuri, şi putem să pierdem de la 1 la 2 TWh de energie produsă pe an”, a spus Badea. Aici trebuie menţionat faptul că Hidroelectrica este unul dintre cei mai mari producători de energie electrică din ţara noastră, reuşind anul trecut să producă aproximativ 14 TWh.
“Cred că trebuie să ne aşezăm cu picioarele în apă rece şi să gândim lucrurile foarte serios pentru că aceste directive sunt directive care se aplică tuturor statelor membre. Aceeaşi directivă se aplică şi în Austria, şi în Germania. Am spus hai să vedem cum le-au implementat alţii. Și am constatat că lucrurile în alte părţi se fac mult mai aşezat, urmărind interesul naţional fără a încălcă vreo virgulă din directivă, dar luănd în calcul tot impactul pe care îl poate avea”, a explicat Bogdan Badea.
Citiţi şi:
