Stiri economice
România, a treia ţară în Europa din perspectiva creşterii costurilor cu serviciile medicale maine
Inflaţia aferentă serviciilor medicale în 2017, calculat pe baza informaţiilor furnizate de asigurătorii locali indică faptul că, în România, costurile cu serviciile medicale au crescut aproape dublu faţă de media consemnată în Europa, conform studiului Medical Trends Around the World.
„Sporirea investiţiilor în infrastructura medicală privată, avansul tehnologic alături de creşterea costurilor salariale în domeniul public au contribuit la atingerea nivelului actual al inflaţiei aferente serviciilor medicale. E nevoie ca angajatorii să-şi fundamenteze strategiile de HR pe analiza integrată a datelor relevante despre sănătatea angajaţilor, în scopul implementării unor programe de beneficii cât mai eficiente din perspectiva costurilor”, spune Silvia Dumitrescu, manager, Mercer Marsh Benefits, România.
Costurile cu serviciile medicale la nivel global au crescut, în medie, cu 9,5% pe parcursul anului 2017, de aproape trei ori mai mult decât rata estimată a inflaţiei.
Problemele de sănătate mentală reprezintă al treilea factor de risc ce influenţează costurile serviciilor medicale acordate grupurilor de angajaţi.
Investiţiile în sisteme de analiză a datelor şi adoptarea unei strategii care se concentrează pe wellbeing pot ajuta angajatorii, angajaţii şi asigurătorii să eficientizeze costurile şi să îmbunătăţească fluxurile în domeniul sănătăţii.
Implementarea strategiilor integrate de sănătate şi wellbeing, fundamentate pe capacităţile digitale de procesare a datelor relevante, va fi un factor esenţial în gestionarea costurilor tot mai mari ale programelor de beneficii pentru sănătatea forţei de muncă. Raportul indică faptul că angajatorii au posibilitatea de a gestiona mai bine costurile asistenţei medicale şi de a îmbunătăţi avantajele pentru angajaţii lor.
În timp ce sănătatea mintală este menţionată ca fiind al treilea factor de risc, circa 40% dintre asiguratorii care au răspuns la studiu indică faptul că angajatorii nu acoperă prin planurile oferite accesul angajaţilor la serviciile de consiliere personală. În plus, având în vedere aşteptările forţei de muncă de astăzi, bazate pe experienţa digitală a consumatorilor, angajatorii şi asigurătorii vor trebui să investească în capabilităţi digitale şi de analiză a datelor. În prezent, 1 din 6 asigurători nu oferă soluţii digitalizate de rezolvare a daunelor.
Evenimente
Ipocrizie fără margini a lui Bolojan. „Dumnezeu cu mila, că Ilie n-are așa ceva” – ANALIZĂ
Directorul Bibliotecii Universitare din Sibiu demontează retorica austerității „necruțătoare” a premierului Ilie Bolojan. Într-o analiză postată pe rețelele de socializare, Valer Simion Cosma invocă răspunsul cinic oferit de șeful guvernului senatoarei PNL Nicoleta Pauliuc, care i-a cerut public să nu taie din beneficiile bolnavilor oncologici, pentru a arăta că dincolo de pretinsa imparțialitate, Bolojan ocolește cu grijă o serie de privilegii fiscale acordate celor cu venituri foarte mari.
„Lista excepțiilor și privilegiilor de care nu se atinge necruțătorul Bolojan este mult mai lungă. Alături de proprietarii de mașini istorice, putem să-i adăugăm pe cei cu venituri foarte mari din profesii independente – avocați, notari, consultanți financiari –, dar și pe cei care încasează rente sau dividende”, scrie Cosma.
Acesta atrage atenția asupra modului în care contribuția la sănătate (CAS), teoretic de 10%, este plafonată pentru veniturile din activități independente și din capital. „Legea stabilește plafoane raportate la salariul minim brut pe economie. În prezent, salariul minim este de 4.050 lei pe lună, ceea ce înseamnă că baza maximă anuală de calcul este de 97.200 lei. Contribuția maximă la sănătate ajunge astfel la 9.720 lei pe an”, explică el.https://www.facebook.com/cosma.simionvaler/posts/pfbid0tpcu3sE15E3Nvh7oP3i5c6jzQPDvKNrwiV9fMARWt1ZWeEQ4eQuYmsRvzDp89gRgl
Consecințele sunt evidente: „Un notar, un avocat de top sau un medic cu practică privată care câștigă 100.000 de lei pe an plătește aproape 10% din venit pentru sănătate. Dar cine câștigă 200.000, 400.000 sau chiar 1 milion de lei pe an plătește exact aceeași sumă. Diferența nu este în valoarea absolută, ci în procentul real: la 200.000 de lei, contribuția efectivă scade spre 4–5%; la 400.000, spre 2–2,5%; la venituri și mai mari, devine aproape simbolică.”
Cosma subliniază că acest regim fiscal avantajează în mod vădit elitele economice: „Plafonarea face ca, dincolo de un anumit nivel, contribuția la sănătate să nu mai crească deloc, astfel încât veniturile foarte mari ajung să fie taxate cu 1–2% în termeni reali, mult sub nivelul plătit de salariați, pensionari sau persoane cu venituri mici.”
„După atingerea plafonului, solidaritatea fiscală se oprește”, conchide Cosma, acuzând guvernul Bolojan că închide ochii la aceste privilegii în timp ce impune măsuri dure celor vulnerabili.
Reacția profesorului sibian vine după ce, potrivit stenogramelor de la ultima ședință a liderilor PNL, Ilie Bolojan i-a răspuns senatoarei Nicoleta Pauliuc că nu vrea să-i excepteze pe bolnavii cronici sau pe persoanele vulnerabile de la noile măsuri de austeritate, preferând să fie „omul rău din sală”. Cu toate acestea, Bolojan a evitat un răspuns când i s-a atras atenția că există excepții, dar pentru privilegiați.
Evenimente
Inflație record în România. Petrișor Peiu (AUR): La noi, prețurile cresc de două ori mai rapid decât în alte state UE
Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, susține că România a devenit campioana inflației în Uniunea Europeană, cu o rată anuală de 8,6%, de două ori mai mare decât în următoarele state din clasament.
„Oficiul de Statistică al Uniunii Europene a publicat astăzi cele mai recente date privind rata anuală a inflaţiei din statele membre. România rămâne ţara cu cea mai ridicată inflaţie din Uniunea Europeană, cu un avans anual al preţurilor de 8,6%, o rată dublă faţă de următoarele două state clasate în ierarhie: Slovacia, cu 4,1%, şi Estonia, cu 4%. Media Uniunii Europene este mult mai scăzută, de doar 2,3%”, spune Petrişor Peiu într-un comunicat.
”Aici ne-au adus politicile fiscale pompieristice adoptate de coaliţia PSD–PNL–USR–UDMR. Inflaţia este taxa ascunsă pe care românii o plătesc de fiecare dată când achiziţionează un bun sau un serviciu, taxă care se adaugă celorlalte majorări împovărătoare de impozite, taxe şi accize impuse de guvernanţi sub pretextul corecţiei deficitului bugetar”, afirmă senatorul.
Potrivit lui Peiu, ”problema majoră este că Guvernul Bolojan continuă să îşi finanţeze cheltuielile publice prin inflaţia galopantă, prin tăierea facilităţilor fiscale şi prin creşterea taxelor şi impozitelor locale, în loc să oprească robinetul banilor publici care se scurg lunar către instituţiile şi autorităţile neperformante ale statului român”.
”Pentru statele membre ale UE, inflaţia din România este un exemplu cât se poate de clar de „aşa nu”, iar pentru români a venit momentul ca partidele care au aruncat economia naţională în aer să devină un exemplu de „aşa nu” la viitoarele alegeri parlamentare”, subliniază liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu.
Prețul aurului a atins marți dimineața un nou maxim istoric, depășind pentru prima dată pragul de 4.700 de dolari pe uncie, în contextul intensificării tensiunilor tarifare și geopolitice la nivel global. La ora 06:06 GMT, uncia de aur a urcat până la 4.717,16 dolari, peste recordul anterior de 4.690,59 dolari stabilit cu doar o zi înainte, potrivit datelor Bloomberg compilate de EFE.
Și argintul a urmat aceeași tendință ascendentă, atingând un nou record istoric de 94,72 dolari pe uncie marți dimineața, depășind ușor maximul de 94,68 dolari pe uncie consemnat în sesiunea precedentă. Evoluția celor două metale prețioase reflectă interesul crescut al investitorilor pentru active considerate de refugiu în perioade de incertitudine.
Noile recorduri vin după anunțul făcut în weekend de președintele SUA, Donald Trump, privind introducerea, din luna februarie, a unei taxe vamale de 10% asupra importurilor din țările care susțin Groenlanda. Analistul XTB, Adrian Hostaled, subliniază că aurul reacționează la pozițiile conflictuale dintre Europa și Statele Unite, care sporesc riscul unei destabilizări a NATO. Potrivit acestuia, Uniunea Europeană ia în calcul impunerea unor tarife de până la 93 de miliarde de euro asupra importurilor din SUA, inclusiv posibilitatea utilizării instrumentului anticoercitiv, ce ar putea limita accesul companiilor americane pe piața unică europeană.
Sursa: Realitatea Financiara
-
Uncategorizedacum 2 zileCabinet de Kinetoterapie în Focșani – Recuperare Medicală, Fizioterapie și Masaj Terapeutic Personalizat
-
Entrepreneursacum 2 zileMentenanța anuală a unui hidrofor. Pași pe care trebuie să îi urmezi
-
Evenimenteacum 2 zile
Cutremur politic în Bulgaria: președintele Rumen Radev demisionează!
-
Evenimenteacum 2 zile
Guvernul Bolojan pregătește concedieri pe bandă rulantă. Ședința coaliției, marcată de tensiuni uriașe
-
Imobiliareacum 2 zileConstrucții durabile. Calitate reală. Investiții sigure pe termen lung.
-
Evenimenteacum 2 zileCât rezistă un buchet de trandafiri de săpun în timp și de ce depinde durata lui de viață?
-
Evenimenteacum 2 zile
Marius Lazurca, consilierul lui Nicușor Dan, impus la șefia SRI. Președintele și Ilie Bolojan fac presiuni asupra numirii – SURSE
-
Evenimenteacum o zi
România rămâne ţara cu cea mai mare inflaţie din UE. Austeritatea lui Bolojan a aruncat în aer prețurile