Stiri economice
Leul s-a apreciat ușor față de maximul istoric de ieri, dar rămâne la un nivel record

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat un curs de referinţă de 4.6686 lei/euro, nivel atins de moneda europeană doar ieri. Moneda naţională nu a mai atins până acum valorile atât de scăzute precum cele de ieri şi de astăzi.
Ultimul vârf atins de moneda europeană a fost 4.6679 lei pe data de 23 ianuarie 2018, în preajma tensiunilor politice legate de căderea guvernului Tudose.
Purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României, Dan Suciu, a anunţat ieri că moneda naţională a înregistrat o depreciere foarte mică, în timp ce valutele din zonă au o volatilitate mult mai mare.
„Faţă de ziua precedentă e o creştere foarte mică, de 0,08% şi de fapt vorbim de o volatilitate, însă regională, mare. Celelalte valute din zonă au avut o volatilitate mult mai mare, atât forintul cât şi zlotul, dar într-un context regional în care volatilitatea se simte. În ultima săptămână am avut deprecieri ale valutelor din zonă mult mai mari în Polonia şi Ungaria, unde au trecut peste un procent. În România, în ultima săptămână, sunt la 0,1%, dar aceasta este tendinţa regională în care ne încadrăm şi noi”, a spus Dan Suciu.
Acesta a precizat că în prezent se poate vorbi de un context regional care duce la aceste devalorizări, ” într-o situaţie în care asistăm la o reaşezare a perechii euro – dolar”.
CITEȘTE ȘI Eşti afectat de deprecierea leului? Iată ce spune economistul-şef al BCR
De asemenea, leul s-a depreciat şi în raport cu dolarul american, până la valoarea de 4,0026 lei, mai puţin 1,21%, comparativ cu anunţul de joi, când dolarul fusese cotat la 4,0518 lei.
Conform BNR, francul elveţian a fost cotat la 4,0461 lei, în creştere cu 1,6 bani faţă de cotaţia din ziua anterioară.
Gramul de aur s-a ieftinit, vineri, până la 163,3962 lei, cu 1,21 lei, de la 164,6160 lei, cât a fost în şedinţa anterioară.
Evenimente
Statul a trecut pragul de 1.000 de miliarde de lei datorie! Avertismentul directorului Trezoreriei
Directorul general al Trezoreriei, Ștefan Nanu, a anunțat că statul s-ar putea să fi trecut cu datoria publică peste pragul de 1.000 de miliarde de lei în aprilie, în contextul în care, în februarie, nivelul datoriei raportate s-a situat la 990,8 miliarde de lei, iar statul se împrumută în ritm alert din cauza deficitelor bugetare mari.
Ieșirea publică a directorului general al Trezoreriei, Ștefan Nanu, privind depășirea pragului de 1.000 miliarde lei datorie publică este un act excepțional cu valoare de avertisment tehnocrat de rang înalt.
Într-un context obișnuit, astfel de informații sunt comunicate prin canale instituționale și fără declarații anticipative. Faptul că directorul Trezoreriei a vorbit public înainte de publicarea oficială a datelor indică o tensiune gravă între responsabilitatea tehnică și deriva politică actuală.
Evenimente
Avertisment de la agențiile de rating. Pericolul iminent la care se expune România dacă nu reduce gaura din buget
România este în pericol să fie retrogradată la categoria „junk” de către agențiile de rating, dacă nu face nimic pentru reducerea deficitului și stabilizarea datoriei publice.
Perspectivele reducerii deficitelor aflate la un nivel ridicat record și stabilizarea creșterii rapide a datoriei publice reprezintă elementul central al evaluării ratingului suveran al României, după alegerile prezidențiale de luna trecută, se arată într-un raport al agenției de evaluare financiară Fitch Ratings.
După ani de derapaje fiscale și erodare a credibilității politice fiscale, următorul Guvern se va confrunta cu provocarea complexă de a-și asuma un proces de consolidare fiscală multianual, amplu, pe fondul perspectivelor modeste de creștere și a fragmentării politice interne, apreciază Fitch.
Primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, independent, un centrist pro-UE, l-a învins pe populistul de dreapta George Simion în turul doi al alegerilor prezidențiale din 18 mai. Acum sunt în derulare negocieri între partidele politice pro-UE din România pentru formarea unui nou Guvern. Precedenta coaliție pro-EU s-a prăbușit la începutul lunii mai, după doar patru luni la putere, după victoria lui Simion în primul tur.
Victoria lui Nicușor Dan a redus pe termen scurt riscurile provocate de o perioadă prelungită de incertitudine politică sporită, potențial însoțită de turbulențe pe piețele financiare. Dar rămâne de văzut dacă se va îmbunătăți eficacitatea politicilor, ținând cont de fragmentarea legislativului și sporirea polarizării sociale, subliniată de alegerile prezidențiale.
Evoluțiile din acest an sunt în linii mari în concordanță cu opinia Fitch din 21 februarie (când a fost confirmat ratingul României la ”BBB minus”/perspectivă negativă) potrivit căreia incertitudinea politică rămâne ridicată cel puțin până la reluarea alegerilor prezidențiale după anularea de anul trecut, iar extinderea ciclului electoral va amâna măsurile suplimentare de consolidare fiscală cel puțin până în semestrul doi din 2025.
Noul președinte și potențialele partide de coaliție au recunoscut amploarea provocărilor fiscale. Conform informațiilor din presă, convenirea asupra planurilor de consolidare este o prioritate urgentă în cadrul negocierilor lor de coaliție, iar Nicușor Dan a afirmat că o țintă realistă de deficit pentru acest an este de 7,5% din PIB. Planul fiscal-structural pe termen mediu pe șapte ani al României, convenit cu UE, are ca obiectiv un deficit de 7% din PIB în 2025.
Anul trecut, deficitul general guvernamental al României s-a adâncit la 9,3% din PIB, de la 6,6% din PIB în 2023, conform datelor finale. Creșterea de la estimarea inițială de 8,7% din PIB a contribuit la majorarea datoriei 54,8% din PIB în 2024, de la 48,9% din PIB în 2023.
În primele patru luni din acest an deficitul bugetar s-a situat la 56 miliarde lei (2,95% din PIB-ul proiectat pentru 2025), similar cu 57 miliarde lei în perioada similară din 2024.
Comisia Europeană previzionează un deficit de 8,6% din PIB în 2025, dacă nu sunt modificate politicile actuale. De asemenea, Comisia presupune o creștere a PIB de 1,4%, în conformitate cu propriile previziuni ale Fitch. Cu toate acestea, datele economice de până acum – în special lipsa creșterii PIB-ului în ritm trimestrial în primul trimestru din 2025 – sugerează riscuri pentru această prognoză, scoțând în evidență compromisurile politice implicate în reducerea deficitului.
Deși Guvernul precedent a adoptat la finalul anului trecut unele măsuri fiscale, inclusiv înghețarea salariilor și a pensiilor, rezultatele sub așteptări din 2024 indică că ar fi necesară o ajustare mai mare decât cea planificată în cadrul programului pe termen mediu, pentru a atinge obiectivul de deficit de 7,5% din PIB. Măsurile de consolidare fiscală care vor rezulta dintr-un acord de coaliție vor oferi o primă oportunitate de a evalua detaliat modul și ritmul cu care următorul Guvern intenționează să reducă deficitul în 2025 și în 2026.
Intrările de fonduri europene rămân importante ca stimulent direct pentru creșterea pe termen scurt și îmbunătățirea potențialului de creștere. O președinție pro-UE și formarea unui Guvern pro-UE durabil ar sprijini intrările de fonduri, dar îndeplinirea cerințelor de condiționalitate s-ar putea dovedi dificilă dacă nu se îmbunătățește contextul politic al elaborării și punerii în aplicare a politicilor. Comisia nu a impus sancțiuni financiare României în Pachetul de primăvară anunțat în 4 iunie, în pofida deficitului ridicat din 2024, dar acestea rămân posibile.
Următoarea revizuire a ratingului suveran al României de către Fitch este planificată în 15 august. Evaluarea agenției privind impactul probabil al planurilor de consolidare ale viitorului Guvern va fi încorporată în previziunile fiscale actualizate, alături de orice alte modificări al proiecțiilor privind PIB-ul și alte previziuni macroeconomice.
Evenimente
INFLAȚIA A SĂRIT ÎN AER ÎN LUNA MAI. TĂVĂLUG DE SCUMPIRI PENTRU ROMÂNII DE RÂND, ÎNAINTE DE CATASTROFA FACTURILOR DE ENERGIE
Rata anuală a inflației a crescut îngrijorător în luna mai, potrivit datelor anunțate joi dimineață de Institutul Național de Statistică. Potrivit specialiștilor, este cea mai mare creștere din ultimele luni. Evoluția este cu atât mai îngrijorătoare cu cât se produce înainte de eliminarea schemelor de sprijin la energie electric, de la 1 iulie, ceea ce va avea un efect grav asupra finanțelor românilor.
Cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la fructe si legume, cu peste 11 %, dar o creștere semnificativă, de 9%, se constată și în cazul uleiului.
INFLAŢIA ŞI EVOLUŢIA PREŢURILOR DE CONSUM: MAI 2025
Indicele preţurilor de consum (IPC) – indicator pentru determinarea inflaţiei la nivel naţional
– Indicele preţurilor de consum în luna mai 2025 comparativ cu luna aprilie 2025 a fost 100,46%.
– Rata inflaţiei de la începutul anului (mai 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 2,6%.
– Rata anuală a inflaţiei în luna mai 2025 comparativ cu luna mai 2024 a fost 5,5%.
– Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iunie 2024 – mai 2025) faţă de precedentele 12 luni (iunie 2023 – mai 2024) a fost 5,0%.
sursă: INS
Sursa: Realitatea Financiara
-
Evenimenteacum 2 zile
Mircea Coșea: „Prețul la energie este principalul factor care ține inflația sus în România”
-
Uncategorizedacum 2 zile
Cum recunoști tentativele de fraudă bancară și ce mai poți face dacă ai fost păcălit?
-
Evenimenteacum 2 zile
Negocieri dure la Cotroceni. PSD propune taxă de solidaritate pe veniturile mari şi foarte mari, inclusiv pe pensiile speciale, și impozitare progresivă
-
Evenimenteacum o zi
MONEDA EUROPEANĂ ȘI ALTE VALUTE IMPORTANTE SCAD ÎN RAPORT CU LEUL
-
Evenimenteacum o zi
PSD ar putea să nu intre la guvernare alături de USR. Mărul discordiei îl reprezintă măsurile de reducere a deficitului – SURSE
-
Evenimenteacum o zi
Banii din pensii private, Pilonul II şi Pilonul III, vor putea fi încasaţi prin retragere programată sau pensie viageră
-
Evenimenteacum 22 de ore
Dragoş Anastasiu, despre ajutorul de deces: Nu am discutat sau propus tăierea ori diminuarea acestuia
-
Evenimenteacum 19 ore
Datoria României, o bombă cu ceas care nu mai poate fi ignorată. Semnal de alarmă de la Mugur Isărescu