Stiri economice
CFR Marfă se pregătește de insolvență. Ministrul Transporturilor recunoaște situația dificilă a companiei
O recunoaşte însuşi actualul ministru al Transporturilor, care, într-un interviu acordat Agerpres, a menţionat că în situaţia în care se va ajunge la insolvenţă îşi doreşte ca partenerii companiei să fie cât mai puţini afectaţi, mai ales CFR SA, care are de primit peste 100 de milioane de euro, de la CFR Marfă.
“Nu-mi doresc ca în această situaţie partenerii lui CFR Marfă să fie afectaţi – sau să fie afectaţi cât mai puţin cu putinţă – şi sigur cel mai important partener este CFR SA, de aceea am susţinut accelerarea procesului de executare şi de recuperare a cât mai mult din creanţă, pentru ca să nu se petreacă un efect de domino şi să intre şi CFR SA în deficit, în colaps”, a spus ministrul Lucian Șova, în interviul acordat Agerpres.
Capital a tras mai multe semnale de alarmă referitoare la situaţia dezastruoasă în care a ajuns compania de stat. De exemplu, în februaria 2018, scriam că redresarea financiară a operatorului naţional de transport feroviar de marfă e tot mai îndepărtată. Anul trecut, compania a acumulat noi pierderi, iar investigaţia Comisiei Europene este o adevărată sabie a lui Damocles pentru CFR Marfă.
Mai mult, la finele lunii martie, ministrul Transporturilor, Lucian Șova, a declarat, în cadrul Conferinţei organizate de revista Capital, că „am cerut celor de la CFR Marfă să lichideze datoria pe care o are către CFR Infrastructură, astfel că ne pregătim pentru ce e mai rau în ceea ce priveşte o decizie de la Bruxelles privind un eventual ajutor de stat.”. Ministrul a precizat ca datoria CFR Marfă către CFR SA depăşeşte suma de 100 de milioane de euro.
Vă prezentăm mai jos interviul acordat zilele trecute agenţiei Agerpres
Care mai este situaţia datoriilor CFR Marfă faţă de CFR SA?
Lucian Şova: Sunt în proces de executare. Există proceduri pe care le gestionează un executor judecătoresc, au pus sechestre pe nişte bunuri, le-au scos la vânzare. Nu am informaţii detaliate, însă ştiu că este o procedură de vânzare a unui număr mare de vagoane pe Bursa Română de Mărfuri, există nişte imobile pentru care s-au făcut publicitate de vânzare. Conturile sunt controlate de executorul judecătoresc de o manieră rezonabilă, în sensul că se monitorizează foarte atent veniturile şi sunt permise inputuri către compania de marfă doar atât cât să-i asigure funcţionarea în parametrii pe care îi poate dezvolta acum. Alte extravaganţe nu sunt permise de executor.
Nu am o situaţie la zi cât s-a recuperat, ştiu însă că nu-i nimic spectaculos, dar, având în vedere că aceste proceduri abia au început de 2 luni, nu mă aştept la aspecte spectaculoase, pentru că venituri din exploatare, ştiu bine din informaţiile pe care mi le-au dat cei de la companie – fie CA-ul, fie directorul general – abia dacă ajung pentru a se refinanţa. Aşa că avem aşteptări tot de la executor prin intermediul procedurilor de valorificare a unor bunuri, ceea ce, după părerea mea, nu este moral deloc, dar este legal, pentru că totuşi compania de transport marfă a funcţionat, a produs nişte pierderi. Acum vine executorul, valorifică nişte bunuri care totuşi, aşa generic vorbind, erau ale poporului, chiar dacă sunt în domeniul privat al companiei, le valorifică ca şi contravaloare a unor datorii, datorii care de fapt au fost făcute pe baza modului în care a funcţionat compania, fie că au fost oferte sub costuri şi au beneficiat nişte parteneri comerciali, fie că s-au plătit nişte salarii, nu pot să spun că acest lucru este moral.
Dar dacă le vindem vagoanele, nu îi ducem către faliment?
Lucian Şova: Au un parc imens de vagoane pe care nu le mai folosesc şi care pot fi vândute exclusiv pentru fier vechi, astfel încât să nu încurajăm concurenţa neloială din partea altor operatori, deşi nici acest lucru nu este 100% moral, dar în discuţiile pe care le-am avut cu executorul, cu managementul, cu Consiliul de Administraţie am susţinut ideea, fără a avea o prerogativă directă, dar ca promovare a unei anumite politici de care sunt responsabil, le-am atras atenţia să nu afecteze activitatea curentă sau chiar unele elemente care ar putea ţine de dezvoltarea companiei. Are suficient patrimoniu pe care nu-l foloseşte, pentru care plăteşte impozite şi care poate fi valorificat şi, dacă aşa zice legea – şi Legea finanţelor şi Codul fiscal – aceste lucruri trebuie făcute.
Aveţi o strategie cu CFR Marfă? O privatizaţi, se închide, rămâne la stat, având în vedere potenţialul său de companie strategică pentru transport marfă?
Lucian Şova: Deocamdată sunt prizonierul unei strategii pe termen scurt, având în vedere că aşteptăm o decizie cu privire la capitalizarea CFR Marfă, o decizie ce ţine de DG Competition, care, după semnalele pe care le am, mai degrabă se îndreaptă către o soluţie defavorabilă companiei CFR Marfă şi eu fac toate eforturile să fim pregătiţi pentru ceea ce-i mai rău, adică o decizie nefavorabilă, situaţie în care va trebui, probabil, ca această companie să ia măsuri în vederea returnării contravalorii acelei tranzacţii, ceea ce este imens, lucru care poată să conducă la declararea insolvenţei sale. Nu-mi doresc ca în această situaţie partenerii lui CFR Marfă să fie afectaţi – sau să fie afectaţi cât mai puţin cu putinţă – şi sigur cel mai important partener este CFR SA, de aceea am susţinut accelerarea procesului de executare şi de recuperare a cât mai mult din creanţă, pentru ca să nu se petreacă un efect de domino şi să intre şi CFR SA în deficit, în colaps.
Citiţi şi: Criză acută la companiile feroviare de stat
Evenimente
Aleșii pregătesc un cadou de milioane pentru directorii din companiile de stat. Lege specială pentru pensii uriașe
O propunere legislativă, care a trecut deja de Senat, urmărește modificarea legii, astfel încât directorii și administratorii companiilor, care sunt numiți pe baza unui contract de mandat, să beneficieze de vechime în muncă la calcularea pensiilor. Altfel spus, ca activitatea desfășurată în baza unui contract de mandat să fie contabilizată ca vechime în muncă, chiar daca acești directori sunt delegați pentru o perioada limitată de timp, potrivit Realitatea Plus.
Concret, se dorește introducerea a două noi articole în Codul Muncii ce vizează contractele de mandat, definite drept contractele în temeiul cărora o persoană desfășoară activități profesionale, în schimbul unei remunerații.
O altă prevedere vizează o excepție de la Legea pensiilor astfel încât aceste contracte de mandat să fie asimilate salariilor, altfel spus directorii să beneficieze de aceleași drepturi ca și salariații, unul dintre acestea fiind chiar vechimea în muncă. Inițiatorii spun că fără această măsură, directorii care își desfășoară activitatea în baza unui contract de mandat sunt discriminați în raport cu ceilalți salariați.
Chiar și așa, propunerea legislativă a primit avize negative pe linie, atât de la Consiliul Legislativ cât și de la Consiliul Economic-Social, dar și de la Guvern.
Un argument, prezent în toate cele trei avize, este că aceste contracte de mandat prin care sunt numiți directorii societăților comerciale nu sunt identice cu contractele de muncă. Ba mai mult, persoana care dă un mandat nu este un angajator, deci mandatarul nu are calitatea de salariat.
În al treilea rând, contractul individual de muncă presupune o relație de subordonare a angajatului faţă de angajator, în timp ce, în cazul contractului de mandat, nu există o astfel de subordonare. Nu în ultimul rând, cei de la CES subliniază că inițiativa legislativă se referă doar la directori, însă și alte persoane pot desfășura activități în baza unui contract de mandat, fără ca legea să facă referire la situațiile acestea.
Evenimente
CULISELE STATULUI PARALEL. MINISTRUL ENERGIEI, DESPRE COMPANIA DIN UNGARIA CARE VREA SĂ INTRE PE PIAȚA DIN ROMÂNIA: ”S-A ÎNCERCAT O NEGOCIERE”
Ministrul Energiei – Sebastian Burduja a vorbit, joi seara, la Culisele Statului Paralel, despre compania de stat din Ungaria care dorește să preia o parte din E.ON.
Întrebat de ce suntem din nou în situația ca fostele companii românești care au fost privatizate să intre pe mâna altor țări cu referire la o companie de stat din Ungaria ce dorește să preia o parte din E.ON, Sebastian Burduja a spus: „Știu că au existat niște discuții, s-a încercat o negociere, am văzut RomGaz-ul ar fi fost sfătuită să intre în această negociere, am văzut că și Hidroelectrica. Înțeleg că ungurii, adică compania de stat MVM, au de fapt câștig de cauză pentru că au făcut o ofertă mai bună către E.ON. În acest moment, poziția grupului E.ON și oficială și informală în toate discuțiile pe care le-am purtat cu dânșii este că evaluează posibilitatea unei vânzări strict a componentei de furnizare. Asta înseamnă că nu au ajuns nici măcar la o decizie finală de a vinde. Evaluează, au mai făcut asta și acum câțiva ani, nu este o nouătate pentru că grupul E.ON, la nivelul grupului mare, în Germania, se concentrează pe partea de distribuție, deci pe investiții în rețele, acestea e modelul lor de business, dar până nu avem o decizie clară a grupului că vrea să vândă, cred că e prematur să ne expunem cu privire la posibilii cumpărători. Cu siguranță statul român va analiza foarte bine orice astfel de tranzacție”.
„Din punctul meu de vedere, Hidroelectrica a făcut un lucru bun că a intrat pe piața de furnizare, chiar dacă au fost probleme știm cu toții, s-a facturat cu încălzire. S-a luat de la zero această parte de furnizare pentru o companie care toată existența ei a făcut producție. Dar iată că acum e o companie foarte importantă, cred că are peste un milion de clienți în portofoliu, și întotdeauna combinația de producție cu furnizare este una principial corectă.
Romgazul poate face același lucru pe partea de gaze, dacă vor cumpăra o companie existentă în piață sau își vor dezvolta ei pe forțe proprie această capacitate și probabil pe bani mai puțini, vom vedea. E o decizie strategică pe care managementul companiei o va lua, dar activând companii mari românești în zona de furnizare, cu siguranță sprijinim și clientul final”, a mai spus ministrul
Întrebat cum se simte când vede că terminalul de la Alexandropolis este operaționalizat și România, deși putea să fie acționară, cu 30%, nu este, pentru că Virgil Popescu a zis că n-are nevoie România, acesta a răspuns: „ Nu vreau să comentez ce a fost, iertați-mi abordarea, eu vreau să privesc înainte. Pentru noi, prioritar pe zona de gaze, e proiectul Neptundeep, e un proiect perfect în grafic până acum. Cred că e prea de vreme să spunem asta, sigur că din perspectiva securității energetice o diversificare a opțiunilor este principial corectă. Dacă acest terminal va fi finalmente profitabil, repet, e prea de vreme să o spunem. N-au dus-o grozav în ultima perioadă. Premisele nu au fost cele mai bune”.
Evenimente
Cât au costat deplasările lui Iohannis în străinătate? „A spart pușculița” pe final de mandat – CALCUL
În ultimii 3 ani de mandat, președintele Klaus Iohannis a cheltuit pentru deplasări externe peste 25 de milioane de euro. Prin comparație cu primii ani ai primului mandat, sumele folosite de șeful statului pentru călătorii peste hotare au explodat pur și simplu după 2022, relevă datele analizate de Profit.ro.
În 2015, primul an din primul mandat, suma totală cheltuită pentru deplasări externe a fost de 8,5 milioane de lei, arată datele profit.ro.
Apoi, valoarea acestora a rămas oarecum constantă, în următorii ani, undeva în jur de 6 milioane de lei pe an.
În 2019, ultimul an din primul mandat la Cotroceni al lui Klaus Iohannis, s-a înregistrat primul salt semnificativ, cheltuielile de acest fel urcând brusc, până la 10 milioane de lei.
Al doilea mandat a început cu pandemia Covid 19 și restricțiile de deplasare. Odată cu eliminarea acestora, sumele cheltuite de șeful statului pentru călătoriile în străinătate au explodat.
În 2022 a fost un hop până la 17 milioane de lei, iar în 2023 s-a bătut orice record, cu o sumă totală dată pe deplasările externe de 41,1 milioane de lei. A fost și anul celor mia controversate vizite peste hotare, cu două turnee – unul de 9 zile în AMERICA DE SUD (din care publice au fost doar 4, restul fiind ocupate de “activități private”) și unul de 10 zile în AFRICA, unde familia Iohannis a avut timp de de SAFARI.
Carmen Iohannis, dans tribal în Kenya. Președintele a refuzat invitația – VIDEO
Klaus și Carmen Iohannis au mers în safari în Kenya – Cum s-a relaxat președintele în ziua sa liberă – FOTO
Anul curent, până în august, Iohannis a avut călătorii în valoare de 20 de milioane de lei.
Trecând la cheltuielile totale ale președintelui, în 2015, bugetul Președinției era de 37,4 milioane de lei, pentru ca în 2024 să fie programat un buget de 135 de milioane de lei, rectificat în plus cu 7 milioane de lei, chiar săptămâna trecută.
