Connect with us

Stiri economice

EXCLUSIV Secretele din spatele jocurilor de noroc. Aparatele electronice sunt o joacă doar pentru clienți

Publicat

pe

Aproape 280 de firme specializate operau, în 2017, peste 71.000 de aparate de joc de tip slot machines.   Circa 25.000 de oameni lucrează în domeniu, plecând de la fazele de proiectare şi construcţie a aparatelor până la cea de operare efectivă.  Sunt cifre care pot concura cu succes multe dintre  sectoarele economice mai cunoscute din România. 

De exemplu, din perspectiva numărului de angajaţi industria jocurilor de noroc electronice se apropie de sectorul construcţiei de drumuri sau de cel hotelier. Spre deosebire de acestea, însă, industria de slot machines este reglementată la un nivel comparabil doar cu domenii strategice cum este cel energetic sau cu sectoarele cu risc sistemic cum este sectorul bancar sau cel al asigurărilor. 

După cum spun reprezentanţii Romslot, organizaţie care reuneşte mai mulţi jucători din domeniu, organismul de reglementare a sectorului, Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc (ANJN), are acces în timp real la absolut toţi parametrii industriei. O astfel de situaţie nu mai este întâlnită în niciun alt domeniu. Concret, toate cele 71.546 de aparate care sunt operate legal pe teritoriul României sunt conecttate la un sistem centralizat la care ONJN are acces în orice moment. Oficiul poate vedea astfel cât şi unde se joacă, cât şi unde se câştigă. 

Capital încearcă o radiografie a acestui sector economic mai puţin cunoscut, în amănuntele sale. 

Cum sunt programate  şi construite aparatele

Raportat la întreaga industrie a jocurilor de noroc, sectorul slot machines înseamnă circa 3% dintr-o piaţă în care Loteria Română este singurul jucător cu o cotă cu două cifre(peste 20%). 

 

În dreapta, cu albastru, locul pe unde intră banii. Astăzi, alimentarea se poate face doar prin această fantă, direct de către jucător

Oamenii joacă la aparate, în locaţiile autorizate, cam în aceeaşi proporţie în care se distrează cu jocuri de cărţi.  

E bine de ştiut că există mai multe tipuri de aparate:  cele de tipul A, cu miză şi câştig nelimitat, cele de tipul B, cu miză şi câştig limitat, şi videoloteria adică jocurile care pot fi accesate doar în locaţiile Loteriei Române.  

Și locurile unde se poate juca la aceste aparate diferă. 

„Sălile mari, pe care oamenii le includ la categoria casino deşi se numesc, defapt, săli dedicate, au aparate de tip A, fără limitări. Aparatele de tip B, care au miză şi câştig limitat sunt, de obicei, în locurile cu puţine aparate cum ar fi barurile. Peste 68.000 din cele 71.000 de aparate aflate pe piaţă sunt de tip A, doar 3.521 fiind cu câştig limitat (AWP)“, spune Daniel Ioniţă, expert tehnic la Novomatic, unul dintre marii producători din domeniu.

Potrivit acestuia, fiecare dintre operatori poate opta pentru un anumit procent de return, adică de câştiguri, iar majoritatea operatorilor merg cu acest indicator la peste 90%, în general 95-96%.  

Atenţie, însă, un procent de câştig de 96%, de exemplu, nu înseamnă că în mod automat fiecare jucător va pierde maximum 4% din suma investită. Înseamnă doar că, la nivelul întregii săli, pe un anume interval de timp, suma rămasă operatorului reprezintă circa 4% din intrările totale. Indicatorul ia în calcul milioane sau zeci de milioane de spin-uri.

 

 

În stânga jos, cu lumină albastră, locul pe unde iese tichetul care se va transforma în suma câştigată

Daniel Ioniţă arată că în spatele fiecărei maşinării de joc stă un program informatic care, în esenţă, generează hazard, adică situaţii de joc, în funcţie de care apar sau nu apar câştigurile la fiecare rotire.  Softurile sunt verificate pentru conformitate de către autorităţile în domeniu. Ele trebuie să respecte exact parametrii anunţaţi de pro­ducător şi să nu se modifice de-a lungul timpului. 

Interfaţa acestui soft o reprezintă jocul pe care îl vedem cu toţi, în general o poveste atractivă cu personaje  de legendă.  Preferinţele jucătorilor şi, implicit, ale operatorilor diferă inclusiv în funcţie de această interfaţă. 

„Ardelenii preferă un anumit tip de poveste, bucureştenii un altul, moldovenii un altul. Am dat un exemplu. În funcţie de preferinţe vin şi comenzile operatorilor“, explică expertul.

Pe lângă partea de programare un slot-machine are şi o componentă de hard, cutia sau jocul efectiv. 

Această carcasă, explică  Cezar Gheorghiu, expert în cadrul Biroului Român de Metrologie Legală, se supune în primul rând unor reguli comune la nivel european, singurele care sunt impuse tuturor ţărilor din UE. 

 

 

Aceste trei reguli se referă la felul în care sunt construite butoanele (trebuie să nu permită rănirea jucătorilor), la tensiunea electrică care nu trebuie să pună în pericol pe cei care operează jocul şi la influenţele de câmp magnetic. 

Acest ultim punct este extrem de important şi diferenţiază mult aparatele construite de firmele mari de cele făcute, aşa cum spune  expertul, „ prin preluarea unor softuri şi legarea a câteva fire într-o cutie“. 

Unul dintre cele mai cunoscute jocuri de pe piaţă. O poveste inspirată din filmele cu mumii

Aparatele prost construite pot fi influenţate şi dereglate cu dispozitive care generează câmp magnetic. 

În carcasa aparatului, cele mai importante componente sunt cip-urile cu softul, contoarele care înregistrează intrările şi ieşirile şi componentele care permit conectarea la sistemul centralizat. 

Un astfel de aparat, mai spune reprezentantul Novomatic, ajunge să coste şi 18.000 de euro, cam cât o maşină din categorie medie. Pentru a fi operator autorizat trebuie să gestionezi cel puţin 75 de aparate în total şi minimum 12 pe fiecare sală, cu excepţia Bucureştiului unde număr minim este de 20 de aparate. 

Industria alimentează statul,  statul a rămas în urmă

Jocurile de noroc, în general, şi slot machines în particulatr reprezintă, peste tot în lume, un monopol al statului, iar statul profită din plin de acest avantaj şi taxează domeniul la un nivel ridicat, ca în toate celelalte monopoluri asociate cu viciul. 

 

Urmarea directă a acestei abordări este că, din jocurile electronice de noroc, în bugetul statului ajung sume semnificative. Doar în 2017, arată datele oficiale, au ajuns la stat circa 296 de milioane de euro, parte din bani fiind distribuţi, aşa cum spune legea, către domenii esenţiale şi întotdeauna subfinanţate cum sunt educaţia sau cultura. 

Operatorii plătesc mai multe tipuri de taxe.

 

Pentru a îşi obţine şi menţine licenţa ei plătesc o taxă de 20.000 de euro pe an. Apoi, pentru fiecare aparat în parte există o taxă anuală de 2.600 de euro, în cazul jocurilor de tip A şi 1.500 de euro pentru cele cu câştig limitat.  Taxa de viciu mai înseamnă încă 400 de euro pe aparat, iar garanţia pentru acoperirea riscurilor de neplată încă 167 de euro. În plus, ca orice companie din România, operatorii de aparate de joc plătesc impozitul de 16% pe profit sau, dacă sunt IMM-uri, pe venit. 

Problema este că statul încă nu a găsit modalităţile prin care să comunice aşa cum trebuie cu operatorii. 

Deşi , prin ONJN, autorităţile au acces în timp real la datele companiilor din domeniu, Fiscul preferă de multe ori  variantele clasice. 

Cutia închisă, de sub ecran conţine „creierul“ jocului, adică cipul cu softul de joc

„Din păcate, autorităţile nu profită de un mare avantaj al industriei, adică sistemul centralizat care le arată toate datele de care au nevoie. Preferă să vină şi să aplice metodele clasice,standard,  deşi aici e vorba despre un domeniu foarte special. Operatorii pur şi simplu nu ştiu care este abordarea ANAF şi atunci îşi fac calculele aşa cum ştiu. Autorităţile sunt însă foarte rigide şi de cele mai multe ori cer alte documente şi alte calcule şi tot aşa. În felul acesta apar inclusiv situaţii în care operatorul trebie să cheltuiască sume importante doar pentru a îndeplini cerinţele Fiscului. Totul ar fi putut să fie atât de simplu pentru că taxele sunt clare iar cifrele se văd în timp real, însă este de multe ori foarte complicat pentru că, din păcate, autorităţile nu au o abordare proactivă, de partaneriat ci dimpotrivă“, spune Sorin Georgescu, secretar general al Romslot. 

 

În sala de joc

Pentru a vedea ce înseamnă industria din interiorul ei, am mers într-o sală de joc care aparţine unui jucător mare. Zeci, poate peste o sută de oameni de toate felurile jucau la aparate din cele mai diverse, sperând inclusiv la bonusul cel mare care mergea spre 10.000 de euro. Băuturile sunt gratis, personalul amabil.

Bonusuri există, acolo, pentru toată lumea pentru că, după cum ne spune Cristi, şeful de sală, sunt trei tipuri de astfel de premii. Unul este câştigat foarte frecvent, de câteva ori pe zi, altul ceva mai rar, în timp ce marele premiu pică uneori şi de doar 2-3 ori pe an. „Bonusul pică după un anumit număr de spinuri, calculate la nivel de sală,  pe anumite mize. Nu este cunoscut momentul exact, nici aparatul şi nu este nevoie să prinzi o anumită combinaţie de joc. Totuşi, ca să poţi câştiga bonusul mare trebuie să joci pe cel puţin 10 lei pe mână. La cel mic, de exemplu, nu există limită. Am avut chiar recent cazul unei familii de turişti care venise să se distreze şi a reuşit, după doar câteva mâini să ia bonusul. E încă un exemplu că cine joacă mult nu câştigă neapărat mult. Chiar dimpotrivă. Cu cât joci mai mult cu atât şansa de a pierde creşte. Este matematică simplă.“, spune Cristi. 

Omul, născut şi crescut în Bucureşti şi intrat în domeniu, în anii ’90, la unul dintre marile cazinouri din acea vreme, a văzut multe.  Din postura în care este acum se uită inclusiv la felul în care joacă oamenii din sală şi, atunci când e cazul, intervine.

„Dacă vă spun că uneori sunt un fel de  psiholog mă credeţi? Chiar recent a trebuit să conving pe cineva, pe care îl vedeam zi de zi în sală, că nu e sănătos ce face. L-am invitat la o cafea şi i-am explicat. După câteva zile l-am revăzut la un aparat. A încercat să caute o explicaţie, ca toţi cei probleme, dar i-am spus că timp de trei luni nu mai are dreptul să joace. Sunt şi astfel de situaţii. E inevitabil. Au fost cazuri când personal m-am dus şi am apăsat butonul „collect“ pentru anumiţi jucători. Noi avem nevoie ca oamenii să se simtă bine şi să revină cât mai des. Avem nevoie de business pe termen lung, nu să dăm tunuri. De aceea jucătorii înrăiţi, care la un moment dat vor pierde tot, nu ne sunt de dorit“, spune Cristi.

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

Dumincă, ora 21:00, la Culisele Statului Paralel. Ediție incenidară cu Sorin Ovidiu Vîntu. Scena politică, dinamitată: cum a ajuns Iohannis la Cotroceni și de ce nu vrea să plece – VIDEO

Publicat

pe

Sorin Ovidiu Vîntu aruncă bomba în exclusivitate la Realitatea Plus, într-un interviu luat de Anca Alexandrescu după ce alegerile prezidențiale au fost anulate.

Cine a pus în aplicare planul de destabilizare a României, după ce Călin Georgescu nu a fost luat în seamă? Omul de afaceri a dezvăluit cum a ajuns Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni și de ce nu vrea să plece acasă.

Vîntu a făcut o analiză tăioasă a candidaților din a doua rundă electorală.

Sorin Ovidiu Vîntu a dezvăluit cine sunt acoperiții din presă. Interviul exploziv în exclusivitate, duminică, de la ora 21:00, într-o ediție de colecție a emisiunii Culisele Statului Paralel.

 

Citeste in continuare

Evenimente

Compania MVM din Ungaria crede că va pune mâna pe E.ON România până la vară

Publicat

pe

A lettering from the company e.on at their company headquarters in Essen, February 4th, 2022.,Image: 713401480, License: Rights-managed, Restrictions: picture alliance / photothek, Model Release: no

Compania energetică de stat MVM Group din UngarIa se aşteaptă să încheie acordul de cumpărare a unei participaţii majoritare la E.ON Energie România în iunie sau iulie. Anunțul a fost făcut chiar de directorul general al MVM, pentru un site economic din Ungaria. 

Compania de stat ungară MVM Zrt. (MVM Group) estimează că va finaliza preluarea pachetului majoritar de acțiuni la divizia de furnizare gaze și energie electrică a E.ON Energie România în lunile iunie sau iulie, a declarat joi directorul MVM, Karoly Matrai, pentru portalul Portfolio.hu, citat de Agerpres.

Grupul MVM a semnat în decembrie 2023 un acord pentru achiziția a 68% din E.ON Energie România și 98% din E.ON Asist Complet, iar finalizarea tranzacției este așteptată în 2025, după obținerea tuturor aprobărilor necesare. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Ministerul Energiei din România a sesizat Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), exprimând îngrijorări legate de impactul asupra securității naționale, invocând riscuri legate de posibila cesiune a acțiunilor către entități non-UE, legături ale companiei ungare cu Rusia, securitatea datelor a peste 3 milioane de utilizatori și lipsa transparenței cumpărătorului.

În replică, Karoly Matrai a declarat că MVM nu intenționează să vândă companiile achiziționate și va aproviziona subsidiara din România cu gaze din surse locale, evitând costurile ridicate ale importului de gaze rusești.

De asemenea, el a menționat că aprobările necesare ar putea fi obținute până la sfârșitul celui de-al doilea trimestru, ceea ce ar permite respectarea termenului estimat pentru finalizarea tranzacției.

Citeste in continuare

Evenimente

Bogdan Chirițoiu, Consiliul Concurenței, despre achiziția E.ON: „Cred că se va ajunge în CSAT”

Publicat

pe

Președintele Consiliului Concurenței consideră că problematica achiziției companiei de energie E.ON de către maghiarii de MVM va fi dezbătută și în  Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

‘Probabil că la această investigație se va ajunge la CSAT. Eu cred că se va ajunge. Aș fi surprins dacă ea trece, că e văzută ca neproblematică. Adică, la CSAT când ajungem? Când spunem: ‘Domnule, noi credem că e un caz mai complicat și trebuie să intre în procedură aprofundată’. Și atunci asta o facem, cu ok-ul CSAT. Mi-e greu să cred că această operațiune va fi considerată din punct de vedere al siguranței naționale, văzând și unele exprimări publice ale unor membri ai Comisiei (Comisia de Examinare a Investițiilor Străine Directe – n. r.), mi-e greu să cred că va fi considerată neproblematică și nu necesită o cercetare aprofundată. Deci, cred că va fi sesizat CSAT-ul, da’, a afirmat joi Chirițoiu, într-o conferință de presă.

La acest moment, referitor la tranzacția dintre E.ON și MVM, se așteaptă trei avize: unul de la Comisia de Examinare a Investițiilor Străine Directe (CEISD), unul de la Consiliul Concurenței și unul de la Comisia Europeană. Însă, potrivit președintelui autorității de concurență, Comisia Europeană va da cazul Consiliului Concurenței.

‘Comisia Europeană cu noi e același aviz. E pe concurență și asta e noutatea. Mi-au spus că ne dau nouă cazul. După prag era suficient de mare tranzacția cât să fie analizată de ei, dar, pentru că părțile au cerut să ne fie trimisă și noi am zis că suntem de acord să o preluăm, atunci Comisia ne-o dă nouă’, a explicat Bogdan Chirițoiu.

La rândul său, Alexandra Văcaru, membru al Plenului Consiliului Concurenței, a explicat că există dispoziții europene care stabilesc cum se alocă cazurile între Comisie și autoritățile naționale de concurență, în funcție de oportunitate și criterii juridice stricte.

‘În această situație, înțelegem, Comisia ar prefera să fie avizată tranzacția la nivelul statului membru, prin autoritatea de concurență română’, a precizat ea.

Practic, a continuat Chirițoiu, este o situație similară ca la tranzacția Mega – Profi.

‘Mega și Profi erau în aceeași situație. După cifre, era suficient de mare (tranzacția – n. r.) cât să fie autorizată de Comisie. Dar pentru că totuși impactul era în special pe România și pentru că noi am vrut operațiunea, atunci Comisia ne-a transferat nouă Mega-Profi și la fel ne-a spus că va face acum cu MVM’, a susținut șeful de la Concurență.

Acesta a precizat că la nivelul CEISD instituțiile membre au 21 de zile calendaristice ‘să reacționeze’.

‘Pe partea de investiții străine, instituțiile membre au 21 de zile să reacționeze. Deci, procedura asta este: se notifică la noi la secretariat. Secretariatul, în momentul când e mulțumit că are toate informațiile, că-i completă acea cerere de aprobare, o trimite la toate instituțiile membre care sunt în esență cele din CSAT și aceste instituții au 21 de zile să spună un punct de vedere. Punctul acela de vedere poate să fie ‘mai vrem informații, ne mai trebuie nu știu ce’. Depinde cât de bună e aplicația. Dacă e prost făcută și lipsesc informații și compania nu-ți dă informații, poate să dureze’, a transmis Bogdan Chirițoiu.

Întrebat dacă tranzacția a ajuns să fie discutată la nivelul CEISD, el a răspuns: ‘N-a fost, că sunt și eu membru în comisie, n-a ajuns să fie discutată la nivelul comisiei. Deci, este încă în interiorul instituțiilor, deci în pregătire’.

La jumătatea lunii ianuarie 2025, Ministerul Energiei a anunțat că a sesizat Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) în legătură cu tranzacția prin care compania de stat ungară MVM Zrt. (MVM Group) intenționează să achiziționeze divizia de furnizare gaze și energie electrică a E.ON Energie România.

Într-un comunicat transmis pe 15 ianuarie, Ministerul Energiei a arătat că, în urma unei analize riguroase, a identificat multiple teme de analiză aprofundată privind impactul posibilei tranzacții asupra securității naționale a României. Astfel, principalele motive pentru sesizarea CEISD sunt legăturile companiei din Ungaria cu Federația Rusă, riscul cesiunii ulterioare a acțiunilor E.ON Energie România către entități non UE, riscuri asupra datelor companiei și a datelor cu caracter personal ale peste 3 milioane de utilizatori dar și probleme de transparență a cumpărătorului.

Referitor la legăturile cu Federația Rusă, Ministerul Energiei amintește că MVM Zrt. are relații comerciale extinse cu Gazprom și Rosatom, companii rusești aflate sub sancțiuni internaționale, prin care Ungaria își menține o dependență ridicată de gazele naturale și tehnologia nucleară din Rusia.

‘Au fost identificate elemente de ‘decisive influence, shadow control, influence by economic dependence și effective control’, atât în cadrul MVM Grup, cât și al societății prin intermediul căreia se intenționează cumpărarea pachetului majoritar al E.ON Energie România’, se arată în comunicatul citat.

Totodată, Ministerul Energiei susține că, din analiza documentației depuse de MVM, rezultă că structura contractuală și clauzele aferente tranzacției generează o posibilitate de cesiune ulterioară a participațiilor cumpărate de la E.ON Energie România către entități din afara Uniunii Europene sau către alte entități care nu figurează ca părți inițiale ale tranzacției. Astfel, Ministerul Energiei avertizează că această vulnerabilitate contractuală poate facilita transferul indirect al controlului către actori economici sau politici ce nu respectă rigorile și standardele de conformitate impuse de legislația europeană în domeniul energetic și transparență a tranzacțiilor.

Pe de altă parte, instituția precizează că a fost identificată lipsa unor garanții legale și contractuale în protejarea datelor companiei E.ON Energie România și ale datelor cu caracter personal ale peste 3 milioane de clienți români.

În plus, ME sesizează conflictul cu strategiile energetice naționale arătând că informațiile din documentația MVM de a reduce consumul de gaze naturale contravin Strategiei Energetice a României și Programului de Guvernare 2024-2028, care prioritizează extinderea accesului populației la rețelele de gaz și valorificarea resurselor interne.

Grupul MVM, a doua cea mai mare companie din Ungaria, a semnat, în luna decembrie a anului trecut, un acord privind achiziția diviziei de soluții pentru gospodării și clienți a companiei E.ON din România.

Conform acordului, MVM va achiziționa o participație de 68% în cadrul E.ON Energie România și o participație de 98% în E.ON Asist Complet, se menționa într-un comunicat al grupului ungar.

Tranzacția este așteptată să se finalizeze în 2025, după obținerea tuturor aprobărilor necesare din partea autorităților. Cele două companii au decis să nu facă publică valoarea tranzacției.

Directorul MVM, Karoly Matrai, a declarat joi, pentru portalul Portfolio.hu, că Grupul de stat ungar estimează că va finaliza tranzacția referitoare la preluarea pachetului majoritar de acțiuni la divizia de furnizare gaze și energie electrică a E.ON Energie România în lunile iunie sau iulie.

Grupul MVM este principalul furnizor de energie din Ungaria, o companie deținută 100% de stat, care ocupă locul șase în Europa Centrală.

E.ON Energie România, unul dintre cei mai mari furnizori de gaze naturale și energie electrică din țară, deservește aproximativ 3,4 milioane de clienți. E.ON Assist Complet este o companie regională specializată în servicii energetice, care oferă soluții pentru instalarea și întreținerea infrastructurii.

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE