Stiri economice
Statul, cel mai generos angajator. Salariile s-au dublat în ultimii cinci ani
Salariul mediu net pe economie a crescut în aprilie cu 14,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit Institutului Naţional de Statistică, ajungâng la un record de 2.713 lei. Media salarială în privat este sub media pe ţară, respectiv de 2.555 de lei. La stat, în schimb, salariile au crescut în aprilie cu mult mai mult, la un nou record de 3.376 de lei. Aproximativ 1,2 milioane de angajaţi sunt în sistemul public, dintr-un total de 5 milioane de angajaţi, potrivit datelor oficiale. Comparativ cu ianuarie 2017, la începutul guvernării PSD-ALDE, lefurile din sistemul public au crescut cu aproximativ 28%, în timp ce salariile privaţilor au avut un avans doar de 15 procente.
Scenariul este similar cu ce s-a întâmplat în 2008-2009, când majorările salariale şi venirea crizei au obligat statul să facă tăieri extrem de dure, după ce ţara noastră a semnat un acord financiar în valoare de 20 de miliarde de euro cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială. În 2009, salariul mediu net pe economie era 1.335 de lei, în timp ce la stat era aproape 1.700 de lei. Media salarială la privat era 1.271 de lei, sub cea pe economie.
Cine-mparte, parte-şi face
Conform datelor INS, analizate de Capital, cele mai mari creşteri pe domenii de activitate în ultimele 12 luni s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor. Aici câştigul salarial mediu net a cunoscut o creştere de peste 35% în ultimele 12 luni, salariul mediu net ajungând la 6262 de lei. Pe locul secund se află sănătatea şi asistenţa socială. Personalul bugetar a înregistrat o creştere medie a câştigului salarial de circa 30% în ultimele 12 luni. Dacă în aprilie 2017,câştigul salarial mediu net era de 2.688 de lei, în aprilie anul curent, acesta este mai mare cu 800 de lei. Și proseforii au avut parte de o creştere substanţială a salariilor. Conform INS, câştigul salarial mediu net în învătământ a fost de 2.793 de lei în aprilie 2018, cu 21% mai mare faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Și salariaţii din administraţia publică şi apărare au câştigat mai bine în ultimul an. Creşterea este de 17,5%, de la un câştig salarial mediu net de 3.549 de lei în aprilie 2017, la 4.171 de lei în aprilie anul curent.
„Faptul că salariile la stat sunt cu mult mai mari decât în mediul privat arată că «cine-mparte, parte-şi face». Salariile sunt mici, în general, dar statul trebuie să se preocupe să creeze condiţiile pentru salarii mai bune. Aceste preocupări lipsesc cu desăvârşire, aşa că statul recurge la creşterea salariului prin lege, ceea ce nu se poate aplica decât angajaţilor proprii şi creează dezechilibre macroeconomice ce se răsfrâng asupra tuturor. Nu poţi merge la magazinul alimentar şi să refuzi să plăteşti mai mult pentru aceleaşi produse pe care le cumpărai anul trecut motivând că ţie nu ţi-a crescut salariul sau nu suficient“ a declarat pentru Capital, Anca Dragu, fost ministru al Finanţelor.
Ce e de făcut? Potrivit Ancăi Dragu, statul ar trebui să investească în educatie, în infrastructură, să creeze condiţii pentru asimilarea de către firme de tehnologii avansate de producţie şi, în general, un mediu propice investiţiilor şi dezvoltării profesionale. În lipsa acestor măsuri aceste creşteri se transformă rapid în inflaţie, rate de dobânzi mari şi deprecierea monedei, iar cei afectaţi vor fi cei mai vulnerabili. „Să ne amintim anii ‘90 şi începutul anilor 2000 când se crease o periculoasă spirală inflaţionistă în care salariile erau indexate semestrial pentru a preveni erodarea masivă a puterii de cumpărare. Ratele dobânzilor erau atât de mari încât nu prea îşi permitea lumea să ia un credit, chiar dacă nevoia există“, menţionează fostul ministru al Finanţelor.
Consumul şi economia
Creşterile continue din sistemul public sunt cele care au stimulat consumul în ultimii doi ani, principalul motor al creşterii economice. Reversul medaliei sunt cheltuielile explodate care ameninţă deficitul bugetar.
Deficitul bugetar este unul foarte mare pentru primele cinci luni ale anului şi este rezultatul în primul rând al creşterii de cheltuieli, iar dacă nu se ia nicio măsură şi bugetul va fi executat aşa cum am văzut în prima parte a anului ar putea ajunge la 3,5 – 3,6% la finalul anului, a avertizat preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru. „Deficitul bugetar este unul foarte mare pentru primele cinci luni ale anului şi este rezultatul în primul rând al creşterii de cheltuieli.
Cheltuielile cresc foarte repede. Veniturile sunt sub aşteptări, dar nu foarte departe ceea ce s-a bugetat, în timp ce pe partea de cheltuieli avem o dinamică mult prea alertă. Avem creşteri de cheltuieli de salarii şi de asistenţă socială care depăşesc cu mult bugetul aprobat şi în contextul acesta e nevoie de realocări de resurse la rectificările bugetare pentru a putea acoperi necesarul de cheltuieli pentru salarii şi pensii, în primul rând. Dacă nu se ia nicio măsură şi bugetul va fi executat aşa cum am văzut în prima parte a anului, probabil că depăşim cu mult 3%. Aş spune undeva la 3,5%-3,6% la finalul anului“, explică Ionuţ Dumitru.
Acesta a afirmat că este nevoie de măsuri care să menţină deficitul sub 3%. Potrivit preşedintelui Consiliului Fiscal, la prima rectificare bugetară de anul trecut s-au tăiat zece miliarde de lei de la investiţii pentru a aloca cea mai mare parte a acestor bani către salarii şi pensii. Anul acesta investiţiile sunt la un minim istoric şi nu mai există spaţiu de manevră, în sensul de a reduce şi mai mult investiţiile pentru a aloca banii la cheltuieli curente sau pentru salarii şi pensii.
Evenimente
Aleșii pregătesc un cadou de milioane pentru directorii din companiile de stat. Lege specială pentru pensii uriașe
O propunere legislativă, care a trecut deja de Senat, urmărește modificarea legii, astfel încât directorii și administratorii companiilor, care sunt numiți pe baza unui contract de mandat, să beneficieze de vechime în muncă la calcularea pensiilor. Altfel spus, ca activitatea desfășurată în baza unui contract de mandat să fie contabilizată ca vechime în muncă, chiar daca acești directori sunt delegați pentru o perioada limitată de timp, potrivit Realitatea Plus.
Concret, se dorește introducerea a două noi articole în Codul Muncii ce vizează contractele de mandat, definite drept contractele în temeiul cărora o persoană desfășoară activități profesionale, în schimbul unei remunerații.
O altă prevedere vizează o excepție de la Legea pensiilor astfel încât aceste contracte de mandat să fie asimilate salariilor, altfel spus directorii să beneficieze de aceleași drepturi ca și salariații, unul dintre acestea fiind chiar vechimea în muncă. Inițiatorii spun că fără această măsură, directorii care își desfășoară activitatea în baza unui contract de mandat sunt discriminați în raport cu ceilalți salariați.
Chiar și așa, propunerea legislativă a primit avize negative pe linie, atât de la Consiliul Legislativ cât și de la Consiliul Economic-Social, dar și de la Guvern.
Un argument, prezent în toate cele trei avize, este că aceste contracte de mandat prin care sunt numiți directorii societăților comerciale nu sunt identice cu contractele de muncă. Ba mai mult, persoana care dă un mandat nu este un angajator, deci mandatarul nu are calitatea de salariat.
În al treilea rând, contractul individual de muncă presupune o relație de subordonare a angajatului faţă de angajator, în timp ce, în cazul contractului de mandat, nu există o astfel de subordonare. Nu în ultimul rând, cei de la CES subliniază că inițiativa legislativă se referă doar la directori, însă și alte persoane pot desfășura activități în baza unui contract de mandat, fără ca legea să facă referire la situațiile acestea.
Evenimente
CULISELE STATULUI PARALEL. MINISTRUL ENERGIEI, DESPRE COMPANIA DIN UNGARIA CARE VREA SĂ INTRE PE PIAȚA DIN ROMÂNIA: ”S-A ÎNCERCAT O NEGOCIERE”
Ministrul Energiei – Sebastian Burduja a vorbit, joi seara, la Culisele Statului Paralel, despre compania de stat din Ungaria care dorește să preia o parte din E.ON.
Întrebat de ce suntem din nou în situația ca fostele companii românești care au fost privatizate să intre pe mâna altor țări cu referire la o companie de stat din Ungaria ce dorește să preia o parte din E.ON, Sebastian Burduja a spus: „Știu că au existat niște discuții, s-a încercat o negociere, am văzut RomGaz-ul ar fi fost sfătuită să intre în această negociere, am văzut că și Hidroelectrica. Înțeleg că ungurii, adică compania de stat MVM, au de fapt câștig de cauză pentru că au făcut o ofertă mai bună către E.ON. În acest moment, poziția grupului E.ON și oficială și informală în toate discuțiile pe care le-am purtat cu dânșii este că evaluează posibilitatea unei vânzări strict a componentei de furnizare. Asta înseamnă că nu au ajuns nici măcar la o decizie finală de a vinde. Evaluează, au mai făcut asta și acum câțiva ani, nu este o nouătate pentru că grupul E.ON, la nivelul grupului mare, în Germania, se concentrează pe partea de distribuție, deci pe investiții în rețele, acestea e modelul lor de business, dar până nu avem o decizie clară a grupului că vrea să vândă, cred că e prematur să ne expunem cu privire la posibilii cumpărători. Cu siguranță statul român va analiza foarte bine orice astfel de tranzacție”.
„Din punctul meu de vedere, Hidroelectrica a făcut un lucru bun că a intrat pe piața de furnizare, chiar dacă au fost probleme știm cu toții, s-a facturat cu încălzire. S-a luat de la zero această parte de furnizare pentru o companie care toată existența ei a făcut producție. Dar iată că acum e o companie foarte importantă, cred că are peste un milion de clienți în portofoliu, și întotdeauna combinația de producție cu furnizare este una principial corectă.
Romgazul poate face același lucru pe partea de gaze, dacă vor cumpăra o companie existentă în piață sau își vor dezvolta ei pe forțe proprie această capacitate și probabil pe bani mai puțini, vom vedea. E o decizie strategică pe care managementul companiei o va lua, dar activând companii mari românești în zona de furnizare, cu siguranță sprijinim și clientul final”, a mai spus ministrul
Întrebat cum se simte când vede că terminalul de la Alexandropolis este operaționalizat și România, deși putea să fie acționară, cu 30%, nu este, pentru că Virgil Popescu a zis că n-are nevoie România, acesta a răspuns: „ Nu vreau să comentez ce a fost, iertați-mi abordarea, eu vreau să privesc înainte. Pentru noi, prioritar pe zona de gaze, e proiectul Neptundeep, e un proiect perfect în grafic până acum. Cred că e prea de vreme să spunem asta, sigur că din perspectiva securității energetice o diversificare a opțiunilor este principial corectă. Dacă acest terminal va fi finalmente profitabil, repet, e prea de vreme să o spunem. N-au dus-o grozav în ultima perioadă. Premisele nu au fost cele mai bune”.
Evenimente
Cât au costat deplasările lui Iohannis în străinătate? „A spart pușculița” pe final de mandat – CALCUL
În ultimii 3 ani de mandat, președintele Klaus Iohannis a cheltuit pentru deplasări externe peste 25 de milioane de euro. Prin comparație cu primii ani ai primului mandat, sumele folosite de șeful statului pentru călătorii peste hotare au explodat pur și simplu după 2022, relevă datele analizate de Profit.ro.
În 2015, primul an din primul mandat, suma totală cheltuită pentru deplasări externe a fost de 8,5 milioane de lei, arată datele profit.ro.
Apoi, valoarea acestora a rămas oarecum constantă, în următorii ani, undeva în jur de 6 milioane de lei pe an.
În 2019, ultimul an din primul mandat la Cotroceni al lui Klaus Iohannis, s-a înregistrat primul salt semnificativ, cheltuielile de acest fel urcând brusc, până la 10 milioane de lei.
Al doilea mandat a început cu pandemia Covid 19 și restricțiile de deplasare. Odată cu eliminarea acestora, sumele cheltuite de șeful statului pentru călătoriile în străinătate au explodat.
În 2022 a fost un hop până la 17 milioane de lei, iar în 2023 s-a bătut orice record, cu o sumă totală dată pe deplasările externe de 41,1 milioane de lei. A fost și anul celor mia controversate vizite peste hotare, cu două turnee – unul de 9 zile în AMERICA DE SUD (din care publice au fost doar 4, restul fiind ocupate de “activități private”) și unul de 10 zile în AFRICA, unde familia Iohannis a avut timp de de SAFARI.
Carmen Iohannis, dans tribal în Kenya. Președintele a refuzat invitația – VIDEO
Klaus și Carmen Iohannis au mers în safari în Kenya – Cum s-a relaxat președintele în ziua sa liberă – FOTO
Anul curent, până în august, Iohannis a avut călătorii în valoare de 20 de milioane de lei.
Trecând la cheltuielile totale ale președintelui, în 2015, bugetul Președinției era de 37,4 milioane de lei, pentru ca în 2024 să fie programat un buget de 135 de milioane de lei, rectificat în plus cu 7 milioane de lei, chiar săptămâna trecută.
