Revista Capital şi-a propus să prezinte săptămânal situaţia detaliată a judeţelor cu cei mai mulţi beneficiari ai legii 15/2003. Astăzi reflectorul este pe judeţul Timiş. Analiza naţională o puteti consulta AICI.

CITIȚI AICI şi situaţia judeţului Călăraşi

Peste 2% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani care locuiesc în judeţul Timiş au beneficiat de teren gratuit de la stat pentru construirea unei locuinţe. Circa 3.800 de tineri s-au bucurat de acest privilegiu până la finalul anului trecut, număr care plasează Timiş pe locul doi în topul judeţelor cu cei mai mulţi beneficiari ai legii, după Călăraşi, potrivit analizei realizate în exclusivitate de revista Capital. Totuşi, cele aproape 194 de hectare de teren oferit gratuit reprezintă cea mai mare suprafaţă împărţită tinerilor dintre toate judeţele ţării. Majoritatea covârşitoare a loturilor provin din mediul rural, cu un procent de 94,4% din total, doar şase oraşe participând la acest program. Până acum, 43 de primării din judeţ au acordat terenuri gratuite.

În Timiş au fost vândute printre cele mai multe terenuri primite gratuit. După construcţia locuinţei, tinerii pot opta pentru achiziţia terenurilor primite, la nişte preţuri cel puţin suspecte. În judeţul analizat, 263 de tineri au devenit proprietarii terenurilor primite gratuit, adică circa 7% din total. Ei au plătit pentru acestea circa 3,5 mil. lei, adică un preţ modic de 23 de lei/mp sau 5 euro/mp. Intrigant este că sunt judeţe, precum Iaşi sau Buzău, în care s-au vândut zeci de terenuri cu preţuri de sub un euro pe metru pătrat.

Până la finalul anului trecut, circa 14% dintre loturile împărţite de primăriile din Timiş tinerilor au fost returnate, deoarece beneficiarii nu au fost în stare să înceapă construcţia în decurs de un an, după cum specifică legea 15/2003. Doar judeţele Călăraşi şi Vaslui au un număr mai mare de loturi returnate din acest motiv.

Conform datelor transmise revistei Capital de Prefectura judeţului Timiş, termenul mediu de soluţionare a cererilor depuse la primării este de trei luni. De altfel, doar în ultimii doi ani, autorităţile locale din acest judeţ au înregistrat un număr aproape triplu de cereri faţă de numărul terenurilor acordate. În perioada 2016-2017, au beneficiat de teren gratuit doar 472 de tineri, în timp ce numărul cererilor a fost de 1.229.

În reşedinţa de judeţ, Timişoara, 75 de tineri au primit terenuri gratuite, în suprafaţă totală de aproape 17.000 mp. Doar un lot a reintrat în posesia primăriei şi niciunul nu a fost vândut.

Topul localităţilor

Comuna Săcălaz, aflată la circa 7 km de Timişoara, a oferit cele mai multe terenuri gratuite din ţară, la distanţă foarte mică de comuna Giarmata, tot de lângă Timişoara. Peste 380 de persoane, adică aproape 18% dintre tinerii localităţii, au beneficiat de lege. Numai în Săcălaz au fost mai mulţi beneficiar decât în 21 de alte judeţe ale ţării. Datele transmise de Prefectura Timiş arată că, până la finalul anului trecut, au fost vândute 88 dintre terenurile acordate gratuit, însă primarul localităţii spune că majoritatea tinerilor optează pentru achiziţia lotului după construcţia locuinţei. Motivul este simplu: preţul de 5 euro/mp, care a fost stabilit de primărie chiar depăşind valoarea indicată de evaluator.

„Consiliul a stabilit ca, dacă statul a dat terenurile gratuit în prima fază, nici noi să nu le vindem cu preţ de piaţă de 20-30 euro/mp, pentru că nu mai cumpăra nimeni. Sunt şi beneficiari care au vândut casa după ce au cumpărat terenul de la primărie. Sigur că ei au vândut mai scump, pentru că terenul la Săcălaz e mai scump. Nu mi se pare corect. În primul rând, ei au primit terenul gratuit, iar în al doile rând, l-au cumpărat la un preţ modic“, explică Ilie Todaşcă, primarul comunei Săcălaz.

Primarul din Săcălaz mai spune că procentul tinerilor beneficiari de teren gratuit ar fi putut fi mai mare, însă acum legea interzice primăriei să mai transforme păşunile în loturi pentru construcţie, astfel că cele 180 de cereri înregistrate acum vor rămâne nesoluţionate. „Mai avem 720 de hectare de păşune, în poziţii atractive, dar nu mai putem acorda teren tinerilor pentru că păşunile au fost date crescătorilor de animale“, adaugă Todaşcă. De la o populaţie de 7.000 de locuitori în 2005, Săcălaz a ajuns acum la circa 9.600 de rezidenţi cu acte. Anul acesta primarul aşteaptă finalizarea a 130 de case noi şi spune că mai sunt circa 1.000 de locuri private de casă neocupate în comună.

La rândul lor, tinerii din comuna Giarmata au beneficiat de 382 de terenuri gratuite, cei din comuna Moşniţa Nouă au primit 352 de loturi, iar cei din Sinmihaiu Roman au preluat 289 de loturi, conform datelor centralizate de Capital pe baza informaţiilor transmise de Prefectura Timiş.

Cea mai mare suprafaţă de teren a fost împărţită gratuit în comuna Remetea Mare, respectiv 25,2 hectare, urmată de Giarmata, cu 23,8 hectare şi Parţa, cu 20,1 hectare.

Cele mai multe terenuri au fost vândute în Săcălaz, respectiv 88 de loturi, urmată de Darova, cu 42 de terenuri vândute, şi Sinmihaiu Roman, cu 26 de loturi. Pe locul cinci se situează comunele Moşniţa Nouă şi Dudeştii Noi, ambele cu câte 25 de terenuri vândute beneficiarilor legii.

Cea mai mare sumă de bani încasată din vânzarea terenurilor a fost înregistrată în comuna Săcălaz, care a raportat 928.764 lei, urmată de Sinmihaiu Roman, cu 570.794,16 lei şi Moşniţa Nouă, cu 495.702 lei încasaţi. Pe locul patru figurează oraşul Jimbolia, care pe 18 terenuri a încasat 371.000 lei (adica circa 15 euro/mp), iar pe locul cinci este comuna Darova, cu o sumă de 337.848 lei încasată.

Cei mai neserioşi tineri beneficiari de teren gratuit au fost în Pişchia. Aici 95 din cele 178 de loturi împărţite gratuit au reintrat în posesia primăriei pentru că beneficiarii nu s-au apucat de construcţia caselor în timp util. Pe locul doi este Giarmata cu 51 de terenuri retrase, urmată de Dudeştii Noi, cu 44 de loturi, şi Darova, cu 42 de loturi.