Connect with us

Stiri economice

un ministru, șef peste zeci de miliarde de euro

Publicat

pe

Viorel Ștefan, fost ministru al finanţelor publice şi actual vicepremier, ar putea ocupa, din toamnă, poziţia de preşedinte al ASF, au arătat, pentru Capital, surse politice şi din piaţa financiară. 

Ștefan a fost unul dintre miniştrii criticaţi de Liviu Dragnea, preşedintele PSD, dar în prezent este un pilon de bază în echipa de strategi ai partidului pe zona economică. Viorel Ștefan şi-a asumat în ultima vreme inclusiv un rol important în explicarea măsurilor pe care PSD vrea să le ia în legătură cu sistemul de pensii private. 

Dacă până la urmă , PSD va duce la capăt reforma pensiilor în sensul în care contribuţia către sistemul privat va fi mutată integral în sistemul public, Autoritatea de Supraveghere Financiară va avea un rol esenţial, ca supraveghetor al sistemului de pensii private. 

De altfel, fostul preşedinte al ASF, Mişu Negriţoiu a fost demis intempenstiv din cauza unyui scandal legat tocmai de posibila naţionalizare a fondurilor private de pensii.

Fondurile private au în administrare aproape 10 miliarde de euro, iar firmele de asigurare subscriu anual circa 2 miliarde de euro. În acelaşi timp, valoarea companiilor tranzacţionate la BVB depăşeşte 40 de miliarde de euro, iar suma tranzacţionată zilnic se apropie de 10 milioane de euro. 

Schimbări obligatorii din toamnă. PSD are pâine şi cuţitul

    

Pe de altă parte, în luna octombrie a acestui an mandatul membrilor Consiliului ASF expiră, ceea ce înseamnă că va trebui demarată procedura pentru numirea unui alt Consiliu. 

Actualul preşedinte, Leonardo Badea, adus la ASF într-o perioadă de criză, la rugămintea expresă a lui Liviu Dragnea, nu va mai candida pentru un nou mandat, urmând să preia o funcţie importantă fie în BNR fie în una dintre instituţiile de control ale statului, după cum afirmă sursele Capital. 

 

Anterior, Badea a fost preşedinte al comisiei de buget finanţe din  Camera Deputaţilor înlocuindu-l tocmai pe Viorel Ștefan, care plecase ca ministru al finanţelor. 

În jocul pentru postul de preşedinte ar putea intra şi Cornel Coca Constantinescu, actual vicepreşedinte pentru sectorul asigurări şi fost prim-vicepreşedinte al instituţiei, dar intenţii în acest sesns ar avea şi Ovidiu Wlassopol, prim-vicepreşedinte. 

În prezent, atmosfera din ASF este una tensionată, în condiţiile în care Ovidiu Wlassopol, prim- vicepreşdinte şi fost soţ al Liei Olguţa Vasilescu, ministrul muncii, se află   pe poziţii diferite faţă de ceilalţi membrii, în privinţa pieţei asigurărilor. 

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

Ce salariu este necesar pentru a accesa un credit de 10.000 de euro pe 5 ani: aproape un milion de români nu îndeplinesc criteriile

Publicat

pe

Pentru mulți români, un credit bancar este o soluție convenabilă pentru a face achiziții importante, fără a scoate o sumă mare de bani dintr-o dată. Însă, accesarea unui credit presupune îndeplinirea unor condiții financiare, inclusiv un venit lunar stabil și suficient de mare pentru a acoperi ratele.

acă dorești să contractezi un credit de 10.000 de euro pe o perioadă de cinci ani, va trebui să ai un venit minim de aproximativ 2.700 de lei lunar. Această sumă acoperă rata lunară, stabilită în funcție de suma împrumutată, dobânda aplicată și perioada de rambursare. În cazul unui credit de nevoi personale, rata lunară include o dobândă anuală de aproximativ 13%, ceea ce înseamnă că suma totală de plată va fi mai mare decât valoarea creditului inițial.

Creditul de 10.000 de euro, inaccesibil pentru aproape un milion de români

Aproximativ un milion de români nu câștigă suficient pentru a putea accesa un credit de 10.000 de euro, pe o durată de cinci ani. Conform datelor recente, aproximativ 760.000 de români sunt remunerați cu salariul minim pe economie net, de 2.363 lei. În urma deciziilor recente de majorare a salariului minim, acesta ar putea crește la 4.100 lei brut, respectiv la 2.430 lei net, însă chiar și cu aceste creșteri, mulți angajați nu vor ajunge la venitul necesar pentru a susține ratele unui credit de 10.000 de euro.

ADVERTISING

Deși creditele bancare reprezintă o soluție financiară de sprijin, accesarea acestora depinde de capacitatea financiară a solicitantului. Creșterea salariului minim poate oferi o ușoară relaxare, însă un număr considerabil de români încă nu îndeplinesc criteriile necesare pentru un astfel de împrumut, fiind astfel limitați în accesarea de soluții de creditare pe termen mediu sau lung.

Citeste in continuare

Evenimente

Supraimpozitarea producătorilor și traderilor de energie, NECONSTITUȚIONALĂ – CCR. Ce se întâmplă cu facturile românilor?

Publicat

pe

Judecătorii Curții Constituționale au declarat neconstituțional articolul 15 din OUG nr.27/2022, cel care prevede că producătorii de energie electrică, traderii, furnizorii etc. trebuie să plătească o contribuție la Fondul de Tranziție Energetică.

În  ședința din data de 7 noiembrie 2024, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, a decis, cu unanimitate de voturi:

– A admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art.15 și cele ale Anexei nr.6 din OUG nr.27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei, cu modificările și completările ulterioare.

În esență, Curtea a reținut că prevederile legale criticate care impun obligativitatea achitării contribuției la fondul de tranziție energetică de către anumiți producători de energie electrică nesocotesc, în principal, principiul așezării juste a sarcinilor fiscale, consacrat de art.56 din Constituție, și dispozițiile art.45 din Legea fundamentală referitoare la libertatea economică și libera inițiativă, afectând concurența loială și descurajând producția de energie din surse regenerabile.

Citeste in continuare

Evenimente

Cele mai proaste rezultate economice din acest secol, Europa Centrală și de Est.

Publicat

pe

Regiunea Europa Centrală și de Est a înregistrat cea mai slabă rată de creștere din acest secol, cu o creștere a PIB-ului de doar 0,7% în 2023, conform unui studiu al unei companii de cercetare de piață. 

România ocupă abia locul al patrulea în topul Coface care contabilizează cele mai puternice 500 de companii din ECE. Polonia rămâne lider, urmată de Cehia și Ungaria, ultimele două țări mult mai mici decât România.Iată principalele concluzii ale studiului Coface

  • Polonia conduce clasamentul (184 companii), fiind urmată de Republica Cehă (69 companii) și Ungaria (62 companii)
  • Profitul net în rândurile celor 500 de companii a scăzut cu 17,4% din cauza creșterii costurilor operaționale și a cererii mai slabe
  • Regiunea ECE a înregistrat cea mai slabă rată de creștere din acest secol, cu o creștere a PIB-ului de doar 0,7% în 2023
  • România ocupă locul 4 în clasament cu un număr de 54 de companii, cu 6 companii mai puțin decât în ediția precedentă
  • Comparativ cu 2022, veniturile la cele mai mari companii din România au scăzut cu 6,9%, în timp ce profitul net a scăzut cu 21,5%
  • Sectorul mineralelor, chimicalelor, petrolului, materialelor plastice și farmaceutic, în mod tradițional cel mai mare, a căzut pe locul doi în acest an, cu o creștere modestă a cifrei de afaceri la nivel regional.

Studiul CEE Top 500 relevă un mediu economic turbulent pentru cele mai mari companii din Europa Centrală și de Est în 2023. După ani de rezistență, întreprinderile din regiune s-au confruntat cu provocări semnificative din cauza contractării cererii interne și externe, a inflației ridicate, a costurilor în creștere și a tensiunilor geopolitice. Această tendință persistă în prezent, deși cererea internă a revenit în mare măsură, iar inflația a ajuns la un nivel mai scăzut.

Al 16-lea studiu anual al celor mai mari 500 de companii din ECE clasifică societățile după cifra de afaceri și analizează factori suplimentari, cum ar fi numărul de angajați, cadrul în care companiile operează, sectoarele de activitate, piețele, precum și după evaluările de credit Coface. Performanța economică a celor 500 de companii servește ca un indicator reprezentativ al tendințelor pieței în întreaga regiune.

Polonia conduce clasamentul, iar sectorul auto este fruntaș

Polonia ocupă primul loc, PKN Orlen consolidându-și poziția de top printr-o creștere de 34% a cifrei de afaceri, după o accelerare cu 111% în anul precedent. Primele zece poziții includ, de asemenea, nume consacrate precum Skoda Auto din Cehia (a 2-a), compania multinațională de petrol și gaze MOL Ungaria (a 3-a), retailerul Jeronimo Polska (a 4-a), compania poloneză de energie PGE (a 5-a) și MVM Energetika din Ungaria (a 6-a). ) Dintre acestea, doar companiile maghiare au înregistrat o scădere a cifrei de afaceri, în timp ce restul au generat venituri mai mari decât în ​​anul precedent. Volkswagen Slovacia (poziția a 8-a) a revenit în top 10, în timp ce alte companii de automobile au înregistrat o cifră de afaceri mai mare în contextul creșterii prețurilor, urcând astfel in top.

Printre cei nou-intrați în Top 10 se numără filiala slovacă a Volkswagen, compania de jocuri de noroc deținută de stat polonez Totalizator Sportowy (a 7-a), precum și comercianții de energie electrică polonezi ENEA (a 9-a) și Tauron Polska Energia (a 10-a), fiecare realizând o creștere de două cifre a cifrei de afaceri.

Top performeri

Mai multe companii se remarcă prin creșteri remarcabile în 2023, reprezentând diverse sectoare datorită unui mediu economic și de afaceri variat. Cel mai mare progres a fost realizat de compania poloneză de electricitate ENIQ, care a urcat cu 315 locuri datorită creșterii cifrei de afaceri cu 183%. Similar, Lukoil din Bulgaria și BYD Smart Device Hungary, un producător de componente electronice pentru unul dintre cei mai mari producători de automobile din China, au înregistrat câștiguri impresionante.

România ocupă locul 4 în clasament cu un număr de 54 de companii

A patra cea mai semnificativă țară în clasament este România cu 54 de companii, adică cu șase mai puține decât în ediția anterioară. Comparativ cu 2022, veniturile la cele mai mari companii din România au scăzut cu 6,9%, în timp ce profitul net a scăzut cu 21,5%. Cifra de afaceri agregată s-a ridicat la 97,8 miliarde de euro în 2023, în timp ce evaluarea medie Coface a atins 7,0, cel mai înalt nivel dintre țările ECE analizate, evaluare pe care România o împarte cu Croația. Mineralele, chimicalele, petrolul, materialele plastice și industria farmaceutică constituie cel mai mare sector românesc în top, deoarece deține cea mai mare pondere în ceea ce privește cifra de afaceri generată (27%). Urmează comerțul nespecializat, precum și auto și transporturi, ponderea în cifra de afaceri ajungând la 20,8%, respectiv 17,0%. Mineralele și auto sunt, de asemenea, sectoare cu o reprezentativitate mare a mediului de afaceri românesc în acest top.

Analiză sectorială: revenirea industriei auto

 Spre deosebire de anii precedenți, nu toate sectoarele au înregistrat creșteri ale cifrei de afaceri în 2023. Sectoarele care au întâmpinat dificultăți includ industriile consumatoare de energie precum metalele, hârtia și lemnul, precum și utilitățile și serviciile publice.

După trei ani, sectorul auto și transporturi a revenit pe primul loc, cu o creștere de 16,8% a cifrei de afaceri și cu 40,8% a profitului net, susținut de creșterea vânzărilor de mașini. 2023 a fost o provocare pentru gospodării și întreprinderi care și-au limitat cheltuielile pentru bunuri de folosință îndelungată, dar nu și pentru vehicule. Vânzările de mașini din UE au crescut pentru prima dată din 2019. Sectorul mineralelor, chimicalelor, petrolului, materialelor plastice și farmaceutic, în mod tradițional cel mai mare, a căzut pe locul doi în acest an, cu o creștere modestă a cifrei de afaceri, dar cu o scădere cu 42,8% a profitului net, în condițiile în care companiile de petrolul și gaze din Europa Centrală și de Est s-au confruntat cu marjele de rafinare dificile pe fondul fluctuațiilor prețurilor petrolului și scăderii prețurilor la gaze naturale. Comerțul nespecializat a intrat în primele trei poziții, susținut de redresarea cererii de consum pe fondul șomajului scăzut și a creșterii salariilor.

„Creșterea cifrei de afaceri a celor mai mari companii din regiunea ECE a fost moderată (+2,5%) anul trecut, dar totuși mai puternică decât evoluția slabă a PIB-ului (+0,7%). În 2024 și 2025, economiile regionale vor cunoaște o îmbunătățire datorită redresării consumului gospodăriilor. Cu toate acestea, companiile se vor confrunta în continuare cu numeroase provocări. Situația externă rămâne principala amenințare, limitând producția și exporturile regiunii în timp ce piețele interne tensionate determină un grad scăzut de ocupare a locurilor de muncă vacante chiar și cu salarii mai mari”, explică Grzegorz Sielewicz, Economist Șef Regional pentru Europa Centrală și de Est.

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE