Stiri economice
Ce scrie presa internațională despre violențele din Piața Victoriei
Reuters scrie că protestele au fost organizate şi promovate de grupuri de români care trăiesc peste hotare, furioase din cauza corupţiei înrădăcinate, salariilor mici şi tentativelor PSD de a slăbi justiţia într-una dintre cele mai corupte ţări din UE.
În Bucureşti, relatează agenţia, unii protestatari au încercat să-şi facă drum spre clădirea guvernului prin cordonul de securitate, iar alţii au aruncat cu pietre şi sticle spre jandarmi. Aceştia au ripostat cu gaze lacrimogene şi, ocazional, cu un tun cu apă. Poliţia a anunţat că grupuri de „provocatori” erau prezenţi în piaţă. De asemenea, notează Reuters, zeci de mii de persoane au participat la proteste în alte oraşe din România.
Printre protestatarii care au traversat Europa pentru a lua parte la mitingul de la Bucureşti este şi şoferul de camion Daniel Ostafi, de 42 de ani, care s-a mutat în Italia în urmă cu 15 ani în căutarea unui viitor despre care spune că România nu i-l putea oferi familiei sale, relatează Reuters. Alături de el s-a aflat şi Mihai Poduţ, de 27 de ani, un lucrător în construcţii care a plecat din ţară în 2014 şi s-a stabilit în Franţa, apoi în Germania.
Ei s-au alăturat miilor de protestatari care au agitat steaguri ale României şi ale UE sub un soare arzător, scandând „Partid de hoţi” şi cerând demisia guvernului. Agenţia mai scrie că între 3 şi 5 milioane de români muncesc şi trăiesc în străinătate, potrivit Băncii Mondiale, sau circa un sfert din populaţia totală a României. Ei au trimis acasă puţin sub 5 miliarde de dolari anul trecut, o infuzie vitală pentru comunităţile rurale dintr-una dintre cele mai sărace ţări din UE. „Am plecat pentru a le asigura copiilor mei o viaţă mai bună, care nu era posibilă atunci aici”, a spus Ostafi. „Din nefericire, încă nu este posibil, oamenii care ne guvernează nu sunt calificaţi şi sunt corupţi”, a declarat el pentru Reuters, adăugând că speră că la următoarele alegeri parlamentare prezenţa la vot va fi mai mare.
În faţa sediului guvernului au avut loc cu regularitate proteste după ce social democraţii au preluat puterea şi au încercat să decriminalizeze mai multe infracţiuni de corupţie. În cursul acestui an, politicienii de la putere au adoptat în parlament schimbări la codurile penale care au suscitat preocupări ale Comisiei Europene, Departamentului de Stat din SUA şi a mii de magistraţi. Aceste schimbări aşteaptă acum verdictul Curţii constituţionale care a fost sesizată în mai multe rânduri.
România este unul dintre cele mai corupte state din UE şi Bruxellesul şi-a menţinut monitorizarea specială asupra sistemului său de justiţie, mai scrie Reuters. Mai mulţi politicieni din coaliţia de la guvernare au luat în derâdere protestele, afirmând că nu înţeleg de ce ar protesta românii din diaspora. „Aproape tot sectorul public funcţionează prost, trebuie schimbat complet şi înlocuit cu oameni capabili. Le-aş cere politicienilor de la putere să facă schimb de locuri cu noi, să muncească ca noi şi să vadă cum este”, a afirmat Poduţ.
Expatriaţii, dintre care unii au străbătut întreaga Europă pentru a participa la demonstraţii, sunt nemulţumiţi de modul în care România este guvernată de social-democraţi. De când partidul a venit la putere în 2016, guvernul a propus legi noi despre care criticii susţin că slăbesc lupta împotriva corupţiei, scrie la rândul său Associated Press.
În jur de 3 milioane de români trăiesc peste hotare şi unii spun că au plecat din ţară din cauza corupţiei, salariilor mici şi a lipsei de oportunităţi. „Nu vrem ca ţara noastră să fie guvernată de hoţi care îşi umplu buzunarele”, a spus Georgeta Anghel, de 43 de ani, care trăieşte în Valencia, Spania, de 14 ani. „Dacă nimic nu se schimbă aici, ce fel de viitor va avea fiul nostru?”, a întrebat ea.
Cristina Andrei a venit din Stockholm, Suedia, unde trăieşte acum alături de cei doi fii ai ei. „Am venit aici pentru copiii mei, care nu ştiu să citească sau să scrie româneşte. Ţara asta este bogată şi frumoasă, dar este condusă de hoţi”, a declarat ea pentru AP.
Deși mai sunt luni bune până la expirarea schemei de sprijin, ofertele pentru primăvara anului 2026 confirmă temerile consumatorilor: gazele se scumpesc. Analiza AEI indică faptul că prețurile din ofertele actuale depășesc deja plafonul de 0,31 lei/kWh, marcând o tranziție către o piață liberă dictată de incertitudini și marje de profit defensive.
Sfârșitul lunii martie 2026 marchează un punct de cotitură pentru piața energiei din România: expirarea schemei de plafonare, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă . Deși decidenții politici încă oscilează între prelungirea mecanismului și eliminarea sa graduală, semnalele din piață sunt deja clare. Primele oferte apărute pe comparatorul ANRE indică o realitate dură: era gazului ieftin și plafonat la 0,31 lei/kWh a apus.
Oferte bazate pe și profit și protecție la instabilitățile ulterioare
Analiza președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, arată că noile tarife, cuprinse între 0,32 și 0,41 lei/kWh, nu reflectă prețul real al mărfii pe bursă, ci mai degrabă o „anvelopă de risc”.
Oferta de 0,32 lei/kWh reprezintă o creștere ușoară, de 3%, considerată o actualizare normală de portofoliu. La polul opus, prețul de 0,41 lei/kWh înseamnă o scumpire de 32%. Această diferență majoră arată că unii furnizori nu mai caută să atragă volume mari de clienți, ci urmăresc profituri sigure și protecție în fața eventualelor instabilități viitoare.
Haosul legislativ și „factura” incertitudinii
Întârzierea unei decizii clare din partea Guvernului a creat un vid care îi penalizează pe consumatori. În timp ce premierul Ilie Bolojan promite o decizie finală în scurt timp, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, propune o alternativă pentru cei vulnerabili: un tichet de sprijin de 50 de lei lunar (care poate ajunge la 100 de lei în lunile de iarnă).
Totuși, lipsa unei strategii de ieșire graduală din plafonare a forțat piața să reacționeze defensiv. Consumatorii riscă acum să „înghită” prețuri mari prin semnarea tacită a noilor contracte, din cauza crizei de timp și a lipsei de transparență.
Cât ne costă neatenția?
Scumpirea gazului nu vine singură. Odată cu prețul de bază, crește automat și suma plătită pentru TVA, alimentând bugetul statului direct din buzunarul cetățeanului.
Estimările costurilor suplimentare pe an:
- Apartament cu 2 camere: între 150 și 1.500 lei în plus.
- Casă: între 300 și 3.000 lei în plus
- Diferența de preț de pe piață nu este doar despre bani, ci despre modele economice diferite. Unii furnizori mizează pe prudență, alții pe marje ridicate de profit (care urcă de la 4% la 22%). În acest context, în 2026, cea mai mare greșeală a consumatorului nu va fi prețul gazului în sine, ci lipsa de atenție la detalii în momentul alegerii ofertei.
Ceea ce a început ca o declarație de intenție politică a devenit, de luni, o realitate juridică implacabilă: Uniunea Europeană a pus capăt oficial erei gazului rusesc.
Uniunea Europeană a transformat, luni, voința politică în obligație juridică, oferind aprobarea finală pentru interzicerea totală a importurilor de gaze din Rusia. Decizia, luată la Bruxelles în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de resort, a fost adoptată prin majoritate calificată. Deși Ungaria și Slovacia s-au opus, iar Bulgaria a ales calea abținerii, mecanismul de vot a permis evitarea unui veto, spre nemulțumirea Budapestei, care a anunțat deja că va contesta măsura la Curtea de Justiție a UE.
2026 și 2027 – bornele independenței energetice față de Moscova
Noua legislație nu impune o tăiere bruscă, ci un proces etapizat menit să protejeze economiile europene. Primele vizate sunt transporturile de gaz natural lichefiat (GNL), care trebuie să dispară din porturile europene până la sfârșitul anului 2026. Ulterior, gazul livrat prin conducte va deveni istorie cel târziu la 30 septembrie 2027. Totuși, legea oferă o mică „plasă de siguranță”: statele care demonstrează dificultăți reale în umplerea depozitelor cu resurse non-rusești pot obține o derogare limitată până la 1 noiembrie 2027, pentru a evita crizele de încălzire în prag de iarnă.
De la dependență totală la procente reziduale
Schimbarea este radicală dacă privim cifrele: înainte de invazia din Ucraina, Moscova dicta piața europeană cu o cotă de peste 40%. Până în 2025, acest procent s-a prăbușit la aproximativ 13%, însă dependența a rămas vizibilă în buzunarele Kremlinului. Doar în luna precedentă, cinci state membre au pompat 1,4 miliarde de euro în economia rusă, Ungaria fiind lider la achiziții, flancată paradoxal de Franța și Belgia, care au continuat să importe cantități semnificative de GNL.
Amenzi drastice pentru companiile „nostalgice”
Regulile sunt stricte și nu lasă loc de interpretări: semnarea unor noi contracte cu furnizorii ruși este strict interzisă, iar cele existente trebuie reziliate. Contractele pe termen scurt expiră forțat în 2026, în timp ce acordurile pe termen lung vor fi eliminate progresiv. Pentru companiile care ar putea fi tentate să ignore embargoul, sancțiunile sunt usturătoare, amenzile putând ajunge până la 3,5% din cifra de afaceri anuală globală.
Reconfigurarea traseului petrolul prin conducte și energia nucleară
Victoria de la Bruxelles privind gazele naturale este doar o etapă. Comisia Europeană a semnalat deja că nu se va opri aici, pregătind terenul pentru măsuri similare care să vizeze petrolul rusesc livrat prin conducte, dar și reducerea dependenței strategice de combustibilul nuclear provenit din Rusia. Este o reconfigurare totală a hărții energetice, menită să elimine orice pârghie de șantaj pe care Moscova o mai deține asupra continentului.
Guvernul ar urma să definitiveze săptămâna aceasta pachetul de măsuri pentru relansarea economiei asupra căruia vrea să-şi asume răspunderea în parlament pe 29 ianuarie, alături de proiectul privind reforma administraţiei publice locale.
PSD pledează, între altele, pentru credit fiscal majorat, garanţii pentru IMM-uri şi deduceri suplimentare pentru investiţiile în cercetare-dezvoltare.
Premierul Ilie Bolojan a declarat recent la RRA că două treimi dintre primăriile din România au nevoie de reduceri de personal, iar reforma administraţiei va reduce cheltuielile cu personalul cu 10%, va descentraliza decizia către autorităţile locale şi va stimula performanţa.
El a precizat că cele două proiecte vor sta la baza construcţiei bugetului din acest an, care ar putea să depăşească 2.000 de miliarde de lei, să se bazeze pe un deficit de 6% şi pe o inflaţie de 4%.
Ministerul de Finanţe ar urma să prezinte săptămâna aceasta principalii indicatori ai proiectului de buget.
-
acum 2 zileSănătatea oamenilor dintr-un municipiu din România se află in pericol. Stau în frig de peste o săptămână!
-
Imobiliareacum 14 oreActiv Property Services marchează 33 de ani de activitate pe piața imobiliară din România
-
Imobiliareacum 14 oreMindful Homes – case construite pentru sănătate și stare de bine- noua paradigmă a locuirii conștiente