Connect with us

Stiri economice

Cel mai CONSTESTAT proiect de infrastructură din România. Constructorii se bat în INSTANȚĂ

Publicat

pe

În ultimii ani, au fost lansate licitaţii pentru modernizarea sau construcţia a mii de kilometri de drumuri naţionale sau variante ocolitoare, însă doar o mică parte din proiecte au fost duse la capăt.

Licitaţii amânate, termene de execuţie prelungite, contracte anulate, creşterea plăţilor efectuate sunt doar câteva dintre problemele semnalate în presă în ultimul deceniu.

Cele mai multe proiecte întârziate sunt cauzate de contestaţii, susţin reprezentanţii Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Un exemplu în acest sens este Centura Capitalei, un proiect care se amână de la un an la altul.

Dar nu Centura Bucureştiului este cel mai contestat proiect de infrastructură din România, conform reprezentanţilor CNAIR.

Contactat de Capital, Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR, ne-a declarat că cel mai întârziat proiect din cauza contestaţiilor este varianta de ocolire Sud a municipiului Timişoara.

 

În vara anului trecut nu mai puţin de 12 constructori au depus oferte pentru proiectarea şi execuţia Variantei de ocolire Timişoara Sud.

Valoarea contractului pentru realizarea întregului proiect era estimate anul trecut de CNAIR la  381 milioane de lei fără TVA. Obiectul contractului este proiectarea şi execuţia a 25,690 km de drum naţional nou la standarde europene. Pe lângă beneficiile locale, acest proiect are ca principal scop fluidizarea traficului intern dar şi acelui internaţional de tranzit care intră în ţară prin zona Stamora Moraviţa, se desfăşoară pe DN 59, ajunge în zona Timişoara şi se îndreaptă către centrul ţării pe DN 6 sau pe sectoarele de autostradă Arad – Timişoara – Lugoj.

Alin Șerbănescu ne-a precizat că înainte de depunerea ofertelor au existat mai multe rânduri de clarificări, CNAIR fiind nevoită să răspundă la zeci sau chiar sute de întrebări.

Cele 12 oferte au fost depuse de Alsim Alarko Sanay Tesisleri Ve Ticaret AS; Asocierea Comsa, SAU – Aldesa Construcciones SA; Danya Cebus Rom SRL; Asocierea Elf Road SRL – RPA SRL – Aleandri SPA; Asocierea ICM SPA – SC Tancrad SRL – Impresa di Construzioni ING E. Mantovani SpA; Asocierea Max Boegl Romania SRL – Max Boegl Stiftung & co KG – Tehnocer SRL; Porr Construct SRL; Asocierea PST Group JSC – SC PST Construction Works SRL – SC Alpenside SRL; Asocierea Sinohydro Corporation Limited – SC Nord Vest Infrastructură şi Servicii SRL; Societa Italiana per Condotte D’Acqua SPA; Tirrena Scavi SPA Italia ; Asocierea Trameco SA – Vahostav SK – SC Construcţii Erbaşu SA – SC Grafic Tends SRL.

În primăvara acestui an, mai exact pe data de 27 februarie, CNAIR a anunţat că a desemnat câştigătoare oferta depusă de TIRRENA SCAVI S.p.A, iar valoarea  de semnare a contractului este de 272.432.921,95 lei fără TVA.

“Contractul va putea fi semnat după epuizarea perioadei de depunere a contestaţiilor sau după soluţionarea eventualelor contestaţii”, anunţa atunci CNAIR.

De atunci proiectul este plimbat de la o instanţă la alta, nici acum, după mai bine de cinci luni, nefiind soluţionate toate contestaţiile.

Ultima decizie în privinţa constructorului care va ridica centura a venit de la Tribunalul Bucureşti. Magistraţii din capitală au respins contestaţia depusă de una dintre asocierile prezente la licitaţie, dar decizia nu este definitivă. Acum, dosarul a ajuns la Curtea de Apel Bucureşti. Însă judecătorii nu au fixat încă un termen, iar fără o decizie definitivă, proiectul bate pasul pe loc. 

”Constructorii şi-au făcut un obicei să depună contestaţii chiar dacă le pierd. Nu au în vedere însă faptul că prin acest joc al contestaiilor întârzie semnarea contractelor şi începerea lucrărilor la obiective de interes public”, a declarat purtătorul de cuvânt al CNAIR.

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

acturile la gaze „bubuie” de la 1 aprilie după ce expiră plafonarea – CALCULE

Publicat

pe

Deși mai sunt luni bune până la expirarea schemei de sprijin, ofertele pentru primăvara anului 2026 confirmă temerile consumatorilor: gazele se scumpesc. Analiza AEI indică faptul că prețurile din ofertele actuale depășesc deja plafonul de 0,31 lei/kWh, marcând o tranziție către o piață liberă dictată de incertitudini și marje de profit defensive.

Sfârșitul lunii martie 2026 marchează un punct de cotitură pentru piața energiei din România: expirarea schemei de plafonare, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă . Deși decidenții politici încă oscilează între prelungirea mecanismului și eliminarea sa graduală, semnalele din piață sunt deja clare. Primele oferte apărute pe comparatorul ANRE indică o realitate dură: era gazului ieftin și plafonat la 0,31 lei/kWh a apus.

Oferte bazate pe și profit și protecție la instabilitățile ulterioare

Analiza președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, arată că noile tarife, cuprinse între 0,32 și 0,41 lei/kWh, nu reflectă prețul real al mărfii pe bursă, ci mai degrabă o „anvelopă de risc”.

Oferta de 0,32 lei/kWh reprezintă o creștere ușoară, de 3%, considerată o actualizare normală de portofoliu. La polul opus, prețul de 0,41 lei/kWh înseamnă o scumpire de 32%. Această diferență majoră arată că unii furnizori nu mai caută să atragă volume mari de clienți, ci urmăresc profituri sigure și protecție în fața eventualelor instabilități viitoare.

Haosul legislativ și „factura” incertitudinii

Întârzierea unei decizii clare din partea Guvernului a creat un vid care îi penalizează pe consumatori. În timp ce premierul Ilie Bolojan promite o decizie finală în scurt timp, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, propune o alternativă pentru cei vulnerabili: un tichet de sprijin de 50 de lei lunar (care poate ajunge la 100 de lei în lunile de iarnă).

Totuși, lipsa unei strategii de ieșire graduală din plafonare a forțat piața să reacționeze defensiv. Consumatorii riscă acum să „înghită” prețuri mari prin semnarea tacită a noilor contracte, din cauza crizei de timp și a lipsei de transparență.

Imagine

Cât ne costă neatenția?

Scumpirea gazului nu vine singură. Odată cu prețul de bază, crește automat și suma plătită pentru TVA, alimentând bugetul statului direct din buzunarul cetățeanului.

Estimările costurilor suplimentare pe an:

  • Apartament cu 2 camere: între 150 și 1.500 lei în plus.
  • Casă: între 300 și 3.000 lei în plus
  • Diferența de preț de pe piață nu este doar despre bani, ci despre modele economice diferite. Unii furnizori mizează pe prudență, alții pe marje ridicate de profit (care urcă de la 4% la 22%). În acest context, în 2026, cea mai mare greșeală a consumatorului nu va fi prețul gazului în sine, ci lipsa de atenție la detalii în momentul alegerii ofertei.
Citeste in continuare

Evenimente

UE a hotărât sistarea oricăror importuri de gaze naturale din Rusia

Publicat

pe

Ceea ce a început ca o declarație de intenție politică a devenit, de luni, o realitate juridică implacabilă: Uniunea Europeană a pus capăt oficial erei gazului rusesc.

Uniunea Europeană a transformat, luni, voința politică în obligație juridică, oferind aprobarea finală pentru interzicerea totală a importurilor de gaze din Rusia. Decizia, luată la Bruxelles în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de resort, a fost adoptată prin majoritate calificată. Deși Ungaria și Slovacia s-au opus, iar Bulgaria a ales calea abținerii, mecanismul de vot a permis evitarea unui veto, spre nemulțumirea Budapestei, care a anunțat deja că va contesta măsura la Curtea de Justiție a UE.

2026 și 2027 – bornele independenței energetice față de Moscova

Noua legislație nu impune o tăiere bruscă, ci un proces etapizat menit să protejeze economiile europene. Primele vizate sunt transporturile de gaz natural lichefiat (GNL), care trebuie să dispară din porturile europene până la sfârșitul anului 2026. Ulterior, gazul livrat prin conducte va deveni istorie cel târziu la 30 septembrie 2027. Totuși, legea oferă o mică „plasă de siguranță”: statele care demonstrează dificultăți reale în umplerea depozitelor cu resurse non-rusești pot obține o derogare limitată până la 1 noiembrie 2027, pentru a evita crizele de încălzire în prag de iarnă.

De la dependență totală la procente reziduale

Schimbarea este radicală dacă privim cifrele: înainte de invazia din Ucraina, Moscova dicta piața europeană cu o cotă de peste 40%. Până în 2025, acest procent s-a prăbușit la aproximativ 13%, însă dependența a rămas vizibilă în buzunarele Kremlinului. Doar în luna precedentă, cinci state membre au pompat 1,4 miliarde de euro în economia rusă, Ungaria fiind lider la achiziții, flancată paradoxal de Franța și Belgia, care au continuat să importe cantități semnificative de GNL.

Amenzi drastice pentru companiile „nostalgice”

Regulile sunt stricte și nu lasă loc de interpretări: semnarea unor noi contracte cu furnizorii ruși este strict interzisă, iar cele existente trebuie reziliate. Contractele pe termen scurt expiră forțat în 2026, în timp ce acordurile pe termen lung vor fi eliminate progresiv. Pentru companiile care ar putea fi tentate să ignore embargoul, sancțiunile sunt usturătoare, amenzile putând ajunge până la 3,5% din cifra de afaceri anuală globală.

Reconfigurarea traseului petrolul prin conducte și energia nucleară

Victoria de la Bruxelles privind gazele naturale este doar o etapă. Comisia Europeană a semnalat deja că nu se va opri aici, pregătind terenul pentru măsuri similare care să vizeze petrolul rusesc livrat prin conducte, dar și reducerea dependenței strategice de combustibilul nuclear provenit din Rusia. Este o reconfigurare totală a hărții energetice, menită să elimine orice pârghie de șantaj pe care Moscova o mai deține asupra continentului.

Citeste in continuare

Evenimente

Guvernul dorește să definitiveze săptămâna aceasta măsurile pentru relansarea economiei

Publicat

pe

Guvernul ar urma să definitiveze săptămâna aceasta pachetul de măsuri pentru relansarea economiei asupra căruia vrea să-şi asume răspunderea în parlament pe 29 ianuarie, alături de proiectul privind reforma administraţiei publice locale.

PSD pledează, între altele, pentru credit fiscal majorat, garanţii pentru IMM-uri şi deduceri suplimentare pentru investiţiile în cercetare-dezvoltare.

Premierul Ilie Bolojan a declarat recent la RRA că două treimi dintre primăriile din România au nevoie de reduceri de personal, iar reforma administraţiei va reduce cheltuielile cu personalul cu 10%, va descentraliza decizia către autorităţile locale şi va stimula performanţa.

El a precizat că cele două proiecte vor sta la baza construcţiei bugetului din acest an, care ar putea să depăşească 2.000 de miliarde de lei, să se bazeze pe un deficit de 6% şi pe o inflaţie de 4%.

Ministerul de Finanţe ar urma să prezinte săptămâna aceasta principalii indicatori ai proiectului de buget.

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE