Stiri economice
Cel mai mic SUV bavarez caută clienți dornici de imagine în România
Mulţi pot considera BMW X2 drept un exponent al gamei X care respectă direcţia dată de X4 şi X6. Adică o variantă coupe a deja cunoascutelor X1, X3 şi X5. Numai că nou-venitul este mai mult decât atât pentru că diferă radical de orice alt X printr-un design evoluat care combină formele unui coupé cu cele ale unui SUV fără a da naştere, ca până acum, unei struţo—cămile. Pe lângă un design exterior care atrage privirile ca un magnet BMW X2 reprezintă, conform lui Adrian van Hooydonk, vicepreşedinte executiv al BMW Group Design, „o expresie a dinamicii moderne şi extrovertite” care aduce „o faţetă nouă, proaspătă şi interesantă a BMW în segmentul compact”.
Dincolo de prezentările pompoase ale designerilor, micul SAC (Sports Activity Coupé), cum le place bavarezilor să îl numească, este gândit astfel încât să atragă tinerii activi, dornici de imagine, care acordă o mare valoare individualităţii, distracţiei autentice la volan şi stilului de viaţă.
Pe şosea, BMW X2 are atitudinea unui atlet în forma sa de vârf. Acest lucru este valabil pentru versiunea de bază şi chiar mai mult pentru modelele M Sport şi M Sport X. BMW X2 M Sport X combină elemente de design de la BMW M cu cele ale familiei BMW X. De notat că, pentru prima dată, în lista de preţuri, BMW face trecerea de la linii de design, la modele – M Sport şi M Sport X.
Modelul este mai scurt şi mai scund cu peste şapte centimetri faţă de BMW X1 păstrând însă ampatamentul, diferenţa fiind făcută de consolele scurte. Și, dacă tot îl comparăm cu fratele său, este demn de menţionat că, faţă de X1, noul X2 are un portbagaj cu 35 de litri mai mic (470 l faţă de 505 l), şi un coeficient aerodinamic mai bun care are drept rezultat o dinamică superioară, un consum mai redus şi, cum altfel, emisii poluante mai mici. Un alt element distinctiv al lui X2 faţă de restul familiei de SUV-uri BMW este poziţionarea logo-ului mărcii pe montanţii C, un indiciu de design mult admirat la coupé-urile BMW clasice precum 2000 CS şi 3.0 CSL care face automobilul să fie recunoscut instantaneu pe şosea.
Varianta testată de Capital de-a lungul a mai bine de 600 km, xDrive 20d M Sport, a strălucit exact acolo unde şi fraţii săi mai mari se comportă admirabil, adică la parcurgerea şoselelor de munte pline de viraje. E drept că, spre dosebire de majoritatea modelelor X, micul X2 nu pare să iubească drumurile accidentate şi cu atât mai puţin traseele off-road, în ciuda existenţei tracţiunii integrale. Mult mai stăpân pe forţele sale pe drumurile asfaltate, mai ales cele din oraşe, vehiculul îşi îndeplineşte cu brio rolul de furnizor de imagine pentru posesorul său. În interior, pe lângă un post de conducere clasic BMW, orientat către şofer, X2 surprinde printr-o poziţie înaltă a scaunelor care asigură o vizibilitate bună pentru şofer şi pasageri, dar elimină senzaţia de coupé. Practic, dacă din exterior e limpede că ai de-a face cu un vehicul sportiv, interiorul te păstrează în zona vehiculelor din gama X. În privinţa tandemului propulsor – cutie de viteze nu sunt multe de spus. Cu un coeficient aerodinamic Cd de doar 0,28, X2 xDrive 20d este unul dintre cele mai eficiente aerodinamic modele din întregul segment. Motorul generează o putere maximă de 190 CP şi un cuplu de 400 Nm, ambele asigurând rezerve de putere mai mult decât suficiente pentru un vehicul de 1,6 tone.
Concurent puternic
SUV-urile cu aspect de coupe au apărut ca ciupercile după ploaie odată ce imperialul X6 de la BMW a dovedit că există clienţi mai mult decât suficienţi pentru astfel de vehicule. Dintre acestea însă, singurul care pare a reprezenta o ţintă pentru X2-ul bavarez este Land Rover Range Rover Evoque, model care a adus sume impresionante pentru producătorul britanic deţinut de Tata Motors. Spre desosebire de BMW X2, acesta este mai lung cu 10 mm, are un ampatament mai scurt (2.660 mm), dar şi un portbagaj mai încăpător (575 litri). Dacă cel mai ieftin Evoque costă la noi 36.890 de euro, noul X2 are un preţ de bază de 34.093 de euro.
Caracteristici tehnice BMW X2
Motor 2.0
Capacitate cilindrică 1.995 cmc
Putere 190 CP
Combustibil motorină
Viteza maximă 200 km/h
Acceleraţie 0-100 km/h 7,7 sec.
Consum mediu 4,7 l/100 km
Emisii CO2 124 g/km
Preţ 56.723 euro
(Articol publicat în numărul 31 al revistei Capital, disponibil la centrele de difuzare a presei în săptămâna 6 – 12 august 2018)
Deși mai sunt luni bune până la expirarea schemei de sprijin, ofertele pentru primăvara anului 2026 confirmă temerile consumatorilor: gazele se scumpesc. Analiza AEI indică faptul că prețurile din ofertele actuale depășesc deja plafonul de 0,31 lei/kWh, marcând o tranziție către o piață liberă dictată de incertitudini și marje de profit defensive.
Sfârșitul lunii martie 2026 marchează un punct de cotitură pentru piața energiei din România: expirarea schemei de plafonare, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă . Deși decidenții politici încă oscilează între prelungirea mecanismului și eliminarea sa graduală, semnalele din piață sunt deja clare. Primele oferte apărute pe comparatorul ANRE indică o realitate dură: era gazului ieftin și plafonat la 0,31 lei/kWh a apus.
Oferte bazate pe și profit și protecție la instabilitățile ulterioare
Analiza președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, arată că noile tarife, cuprinse între 0,32 și 0,41 lei/kWh, nu reflectă prețul real al mărfii pe bursă, ci mai degrabă o „anvelopă de risc”.
Oferta de 0,32 lei/kWh reprezintă o creștere ușoară, de 3%, considerată o actualizare normală de portofoliu. La polul opus, prețul de 0,41 lei/kWh înseamnă o scumpire de 32%. Această diferență majoră arată că unii furnizori nu mai caută să atragă volume mari de clienți, ci urmăresc profituri sigure și protecție în fața eventualelor instabilități viitoare.
Haosul legislativ și „factura” incertitudinii
Întârzierea unei decizii clare din partea Guvernului a creat un vid care îi penalizează pe consumatori. În timp ce premierul Ilie Bolojan promite o decizie finală în scurt timp, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, propune o alternativă pentru cei vulnerabili: un tichet de sprijin de 50 de lei lunar (care poate ajunge la 100 de lei în lunile de iarnă).
Totuși, lipsa unei strategii de ieșire graduală din plafonare a forțat piața să reacționeze defensiv. Consumatorii riscă acum să „înghită” prețuri mari prin semnarea tacită a noilor contracte, din cauza crizei de timp și a lipsei de transparență.
Cât ne costă neatenția?
Scumpirea gazului nu vine singură. Odată cu prețul de bază, crește automat și suma plătită pentru TVA, alimentând bugetul statului direct din buzunarul cetățeanului.
Estimările costurilor suplimentare pe an:
- Apartament cu 2 camere: între 150 și 1.500 lei în plus.
- Casă: între 300 și 3.000 lei în plus
- Diferența de preț de pe piață nu este doar despre bani, ci despre modele economice diferite. Unii furnizori mizează pe prudență, alții pe marje ridicate de profit (care urcă de la 4% la 22%). În acest context, în 2026, cea mai mare greșeală a consumatorului nu va fi prețul gazului în sine, ci lipsa de atenție la detalii în momentul alegerii ofertei.
Ceea ce a început ca o declarație de intenție politică a devenit, de luni, o realitate juridică implacabilă: Uniunea Europeană a pus capăt oficial erei gazului rusesc.
Uniunea Europeană a transformat, luni, voința politică în obligație juridică, oferind aprobarea finală pentru interzicerea totală a importurilor de gaze din Rusia. Decizia, luată la Bruxelles în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de resort, a fost adoptată prin majoritate calificată. Deși Ungaria și Slovacia s-au opus, iar Bulgaria a ales calea abținerii, mecanismul de vot a permis evitarea unui veto, spre nemulțumirea Budapestei, care a anunțat deja că va contesta măsura la Curtea de Justiție a UE.
2026 și 2027 – bornele independenței energetice față de Moscova
Noua legislație nu impune o tăiere bruscă, ci un proces etapizat menit să protejeze economiile europene. Primele vizate sunt transporturile de gaz natural lichefiat (GNL), care trebuie să dispară din porturile europene până la sfârșitul anului 2026. Ulterior, gazul livrat prin conducte va deveni istorie cel târziu la 30 septembrie 2027. Totuși, legea oferă o mică „plasă de siguranță”: statele care demonstrează dificultăți reale în umplerea depozitelor cu resurse non-rusești pot obține o derogare limitată până la 1 noiembrie 2027, pentru a evita crizele de încălzire în prag de iarnă.
De la dependență totală la procente reziduale
Schimbarea este radicală dacă privim cifrele: înainte de invazia din Ucraina, Moscova dicta piața europeană cu o cotă de peste 40%. Până în 2025, acest procent s-a prăbușit la aproximativ 13%, însă dependența a rămas vizibilă în buzunarele Kremlinului. Doar în luna precedentă, cinci state membre au pompat 1,4 miliarde de euro în economia rusă, Ungaria fiind lider la achiziții, flancată paradoxal de Franța și Belgia, care au continuat să importe cantități semnificative de GNL.
Amenzi drastice pentru companiile „nostalgice”
Regulile sunt stricte și nu lasă loc de interpretări: semnarea unor noi contracte cu furnizorii ruși este strict interzisă, iar cele existente trebuie reziliate. Contractele pe termen scurt expiră forțat în 2026, în timp ce acordurile pe termen lung vor fi eliminate progresiv. Pentru companiile care ar putea fi tentate să ignore embargoul, sancțiunile sunt usturătoare, amenzile putând ajunge până la 3,5% din cifra de afaceri anuală globală.
Reconfigurarea traseului petrolul prin conducte și energia nucleară
Victoria de la Bruxelles privind gazele naturale este doar o etapă. Comisia Europeană a semnalat deja că nu se va opri aici, pregătind terenul pentru măsuri similare care să vizeze petrolul rusesc livrat prin conducte, dar și reducerea dependenței strategice de combustibilul nuclear provenit din Rusia. Este o reconfigurare totală a hărții energetice, menită să elimine orice pârghie de șantaj pe care Moscova o mai deține asupra continentului.
Guvernul ar urma să definitiveze săptămâna aceasta pachetul de măsuri pentru relansarea economiei asupra căruia vrea să-şi asume răspunderea în parlament pe 29 ianuarie, alături de proiectul privind reforma administraţiei publice locale.
PSD pledează, între altele, pentru credit fiscal majorat, garanţii pentru IMM-uri şi deduceri suplimentare pentru investiţiile în cercetare-dezvoltare.
Premierul Ilie Bolojan a declarat recent la RRA că două treimi dintre primăriile din România au nevoie de reduceri de personal, iar reforma administraţiei va reduce cheltuielile cu personalul cu 10%, va descentraliza decizia către autorităţile locale şi va stimula performanţa.
El a precizat că cele două proiecte vor sta la baza construcţiei bugetului din acest an, care ar putea să depăşească 2.000 de miliarde de lei, să se bazeze pe un deficit de 6% şi pe o inflaţie de 4%.
Ministerul de Finanţe ar urma să prezinte săptămâna aceasta principalii indicatori ai proiectului de buget.
