Stiri economice
România pierde cursa cu Ungaria pentru investițiile în sectorul auto
Are mai puţin de jumătate din suprafaţa României – 93.023 kmp faţă de 238.397 kmp – şi un raport similar al populaţiei – 9,79 mil. faţă de 19,63 mil. -, însă beneficiază de un PIB nominal per capita de trei ori mai mare decât al nostru (31.370 USD faţă de 11.817 USD). Nu are o tradiţie în industria auto, singurele legături cu acest sector fiind bătrânele camioane Raba şi autobuzele Ikarus. Cu toate acestea Ungaria, căci despre statul vecin este vorba mai sus, a reuşit în ultimii 28 de ani să dea o lecţie usturătoare României în privinţa atragerii investiţiilor străine din industria auto.
Lecţia maghiară
Evitând clasica polemică şi vânătoarea de vrăjitoare din care reies tot mai des falşi vinovaţi, este demn de luat în seamă că Ungaria a speculat la maximum poziţia sa geografică, mâna de lucru încă ieftină şi alianţele politice, fără ca guvernanţii de pe la noi să aibă o reacţie pe măsură. Încă din 1991, când România încerca să salveze ce se mai putea din uzinele auto de la Colibaşi, Braşov, Câmpulung Muscel şi Craiova, în Ungaria se instala primul mare investitor străin: Suzuki. Cu o investiţie iniţială de 14 miliarde de forinţi, Magyar Suzuki Corporation începea să producă în statul vecin vehicule de mici dimensiuni Suzuki, Fiat şi Opel. În 2004, când România se pleca în faţa singurului investitor serios din industria auto de până atunci, Renault, pentru lansarea celebrului Logan, la Esztergom se atingea deja plafonul de 800.000 de maşini. În 1993 soseşte un alt mare investitor, Audi, care construieşte la Gyor mai întâi o uzină de motoare şi, mai apoi, una de vehicule. Celor doi mari investitori li se adaugă Opel – cu uzina de propulsoare de la Szentgotthárd –, Daimler, cu prima sa fabrică de la Kecskemét şi, acum, BMW. Pe lângă aceste nume mari implicate în producţia de autovehicule, în statul vecin se mai află companii precum Robert Bosch, Thyssenkrupp, Borg Warner, Delphi, Delco Remy, Halla Visteon, Bridgestone, Continental, Denso, Hankook, Lear, LUK sau Michelin.
Conform preşedintelui Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), Gabriel Sicoe, statisticile maghiare arată că „fluxul total net de investiţii străine directe (ISD) în industria auto (constructori de maşini şi fabricanţi de componente auto) a fost, în 2016, de 2,4 miliarde de euro”. În acelaşi an, în România, erau investiţi doar 0,928 miliarde de euro. Acelaşi oficial notează că datele statistice detaliate pe sectoare privind ISD în 2017 nu au fost încă facute publice. „În România fluxul total al ISD a crescut în 2017 cu 1,5% faţă de 2016. De precizat că ambii contructori auto (Renault – Dacia şi Ford) îşi continuă programele de investiţii, la fel si furnizorii de rang întâi prezenţi aici”, explică şeful ACAROM.
Prin urmare, în timp ce România a reuşit să atragă doar doi mari investitori în zona producţiei de automobile, dar şi alte câteva sute de firme producătoare de componente, în Ungaria se produc deja vehicule premium cu valoare adăugată mare, precum Audi şi Mercedes-Benz, motoare pentru Opel şi, în curând, vehicule BMW. Decalajul dintre Ungaria şi România era foarte pronunţat încă din 2016, înainte ca Audi să anunţe noua investiţie pentru producţia de motoare electrice, iar BMW pe cea de 1 miliard de euro în uzina de la Debrecen. Numărul de companii din industria auto (Cod CAEN C29) – care nu include producătorii de cablaje, baterii, pneuri, piese din mase plastice sau cauciuc – era în 2016, în Ungaria, de 484. În acelaşi timp, în România se aflau 464 de astfel de firme. Ele angajau 92.816 persoane în statul vecin şi 174.325 de oameni la noi. Însă adevărata diferenţă se poate vedea în zona cifrei de afaceri din industria auto unde maghiarii au raportat 25,8 miliarde de lei, iar România doar 16,6 miliarde. Aceste valori vor fi însă depăşite clar şi vor înclina balanţa chiar mai mult în favoarea Ungariei dacă avem în vedere un singur detaliu. Conform Hungarian Investment Promotion Agency (HIPA), Audi Hungaria a devenit acum cel mai mare investitor străin din ţară, din 1993 divizia germană a grupului Volkswagen investind în statul vecin circa opt miliarde de euro. Ea se adauugă miliardului pe care îl va investi BMW. Pentru comparaţie, cel mai mare grup auto prezent în România, Renault, a investit aici circa 2,8 miliarde de euro, iar Ford a depăşit 1,2 miliarde de euro.
Explicaţii logice ale decalajului
Pe lângă poziţia geografică mai avatajoasă pentru statul ungar, ţara vecină a ştiut să îşi susţină interesele mult mai clar decât România. Să luăm în calcul doar faptul că, în timp ce guvernul nostru încă nu pare a da importanţa meritată infrastructurii, noi având doar 770 km de autostradă, Ungaria se apropie de 2.000 km.
„Deşi poziţionate geoeconomic în aceeaşi zonă, Ungaria posedă avantajul distanţelor mai scurte faţă de piaţa de autoturisme din vestul Europei şi faţă de marii constructori germani care deţin deja 47% dintre proiectele de investiţii auto din statul vecin. Acest handicap românesc este puternic amplificat de starea şi lipsa de evoluţie a infrastructurii noastre de transport, în special rutier”, a eplicat în exclusivitate pentru Capital, preşedintele ACAROM. Totodată, Gabriel Sicoe arată că procesul de atragere a ISD în Ungaria a început încă din 1990, pe când în România a debutat, practic, în 2000. Cauzele se cunosc. Existenţa unei infrastructuri industriale orizontale mai dezvoltate şi mai diverse legată de industria auto românească nu a fost valorificată. Deşi am avut şi bune perioade de accelerare, rezultatul acestui demaraj tardiv al ISD în România nu a fost recuperat. Oficialul notează ca alt atu al Ungariei „existenţa unei strategii de politică industrială bazată pe ISD şi a unui organism guvernamental permanent, cu buget, cu forţă de reprezentare şi de negociere cu investitorii străini, inclusiv pentru industria auto (Hungarian Investment Promotion Agency). HIPA are la ora actuală şase centre regionale interne şi 111 reprezentanţe care operează în 76 ţări. Principala activitate a HIPA este legată de sectorul auto. În plus, Ungaria are un regim fiscal avantajos în privinţa impozitului pe profit (scutire 80% pe 10 ani), legislaţie favorabilă privind holdingurile, a implementat masiv sistemul de învăţământ dual extins la toate nivelurile pentru a preveni criza de forţă de muncă şi are o mai bună coordonare a planurilor de învăţământ cu necesităţile sectorului auto. „Infrastructură rutieră a reprezentat un domeniu strategic pentru Ungaria, precis prioritizat, bugetat şi cu un cadru legislativ adecvat”, conchide Gabriel Sicoe.
Decalajul dintre forţa industriei auto maghiare şi cea a României va continua să se amplifice în următorii ani, ultimele investiţii având darul de a atrage noi companiii în statul vecin. În acest timp, instabilitatea politică accentuată de la noi şi schimbarile legislative de natură economică, fiscală şi penală, iniţiate într-un ritm îngrijorător, opresc investitorii la graniţă. Unde mai pui că Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat condus de Ștefan – Radu Oprea, pare a nu da doi bani pe această lecţie dură predată de maghiari, oficialii neavând timp să răspundă la întrebările presei legate de pierderea investiţiilor de miliarde de euro care au luat, doar în acest an, calea Ungariei.
(Articol publicat în numărul 32 al revistei Capital, disponibil la centrele de difuzare a presei în săptămâna 13 – 19 august 2018)
Stiri economice
Cum să rezolvi obligațiile de transparență pentru proiectele UE Simplu, rapid și fără costuri
Implementarea unui proiect finanțat din fonduri europene, fie că este vorba despre PNRR, POR sau alte programe operaționale, este o realizare majoră pentru orice antreprenor sau instituție publică. Totuși, dincolo de beneficiile evidente ale finanțării nerambursabile, managerii de proiect se confruntă frecvent cu un labirint birocratic complex. Una dintre cele mai stricte și obligatorii cerințe prevăzute în manualele de identitate vizuală și în contractele de finanțare este asigurarea vizibilității. Orice beneficiar trebuie să informeze publicul larg despre începerea, dar și despre finalizarea proiectului, prin intermediul unor comunicate de presă oficiale publicate în mass-media.
Provocarea administrativă și costurile ascunse
Deși pare o sarcină administrativă minoră la o primă vedere, respectarea acestei obligații poate deveni rapid o sursă de stres și de cheltuieli inutile. În mod tradițional, antreprenorii pierdeau timp prețios căutând publicații dispuse să preia rapid aceste anunțuri. Mai mult, majoritatea ziarelor și portalurilor de știri percep taxe semnificative pentru publicarea unor simple comunicate obligatorii, generând astfel costuri care afectează bugetul companiei. Pe lângă efortul financiar, procesul greoi de aprobare și obținerea unor dovezi de publicare clare (print screen-uri), care să fie validate fără probleme de auditorii europeni, complicau și mai mult pregătirea dosarului de rambursare.
Soluția digitală: AnuntulNational.ro
Pentru a elimina aceste bariere și a sprijini direct mediul de afaceri din România, a fost dezvoltată platforma AnuntulNational.ro. Aceasta reprezintă o soluție digitală modernă, concepută exclusiv pentru a simplifica la maximum acest proces birocratic. Misiunea platformei pleacă de la un principiu corect: transparența cerută de Uniunea Europeană nu ar trebui să devină niciodată o povară financiară sau administrativă pentru beneficiar. Astfel, portalul oferă un serviciu complet de Publicare anunturi fonduri europene gratuit, permițând managerilor de proiect să își îndeplinească obligațiile legale fără niciun cost ascuns, abonament sau taxă de publicare.
Eficiență, rapiditate și conformitate în 3 pași
Modul de funcționare al platformei este extrem de intuitiv și conceput pentru a economisi timp. În mai puțin de cinci minute, întregul proces este finalizat:
- Pasul 1: Utilizatorul își creează un cont gratuit, selectează județul în care se implementează proiectul, adaugă titlul și încarcă documentul oficial (comunicatul de presă) în format PDF.
- Pasul 2: Din momentul încărcării, anunțul devine public instantaneu. Nu există timpi de așteptare pentru aprobări manuale; sistemul asociază imediat un URL unic și o dată de publicare oficială.
- Pasul 3: Cel mai mare avantaj pentru beneficiari este generarea automată a dovezilor de publicare în format PNG. Aceste documente atestă clar prezența online a anunțului și respectă la virgulă cerințele din manualele de identitate vizuală.
Având acces la un instrument dedicat pentru Publicitate gratuita proiecte fonduri europene, antreprenorii își pot redirecționa resursele financiare și energia acolo unde contează cu adevărat: în execuția și succesul afacerii lor.
Nu mai lăsa birocrația să îți încetinească proiectul. Alege varianta modernă, digitalizată și gratuită pentru a bifa cerințele de publicitate obligatorii. Creează-ți un cont chiar astăzi pe AnuntulNational.ro și generează dovezile necesare instant, 100% legal și fără bătăi de cap.
Stiri economice
De la parteneriat la performanță: o nouă serie de lideri români pornește pe drumul spre excelență managerială
Primele patru zile intensive ale Excellence Management Program – EMP, coordonat de FNTM cu sprijinul RePatriot, au reunit la București o echipă formidabilă de experți în management din România și din străinătate.
O nouă serie de cursanți ai Excellence Management Program (EMP) și-a început călătoria de transformare, pentru ei și pentru organizațiile pe care le conduc. Primele patru zile de lucru intens, în format aplicat, alături de experți de top români și americani, au marcat debutul unui parcurs de nouă luni de construcție a performanței reale.
Programul este parte din Romanian Performance Excellence Program (RPEP), coordonat de Fundația Națională a Tinerilor Manageri (FNTM), o organizație dedicată de trei decenii transferului de know-how occidental de management în societatea românească. Până acum RPEP a generat 65 de lideri pregătiți care au impact direct în organizațiile lor, cu sprijinul RePatriot și al partenerilor americani, inspirat din principiile prestigiosului Malcolm Baldrige National Quality Award.
Dr. Steven Hoisington, fost judecător al Malcolm Baldrige National Quality Award și facilitator principal al programului, a subliniat potențialul pe care îl observă la liderii români:
„Am lucrat cu organizații din întreaga lume și pot spune cu convingere: România are oameni excepțional de capabili și o foame autentică de performanță. Ce lipsește uneori nu este talentul, ci sistemul. Tocmai asta oferă modelul Baldrige, un sistem dar nu un cadru prescriptiv rigid. Iar când oamenii potriviți întâlnesc sistemul potrivit, rezultatele nu întârzie.”
Prima sesiune față în față a fost găzduită de Atlantic Council România, un cadru potrivit pentru dialog și colaborare între organizații interesate de performanță și schimb de bune practici. „Atlantic Council România este locul în care astfel de inițiative pot prinde contur. Susținem proiecte care contribuie la dezvoltare și la schimbul de experiență între comunități profesionale diferite. Prin rolul său internațional, Atlantic Council facilitează dialogul și cooperarea între lideri, instituții și organizații din spațiul euro-atlantic, contribuind la construirea unor parteneriate solide și durabile”, a declarat Alex Șerban, Director al Atlantic Council România.
Competiția Romania Performance Excellence Program 2026 este deschisă
FNTM și RePatriot anunță lansarea competiției anuale RPEP 2026. Sunt invitate să aplice organizații din toate sectoarele, companii private, universități, instituții de sănătate, agenții guvernamentale și ONG-uri, indiferent de dimensiune sau stadiu de dezvoltare.
Criteriile Baldrige funcționează ca un instrument de diagnosticare cu impact ridicat și costuri reduse: prin documentarea răspunsurilor și feedback-ul evaluatorilor externi, organizațiile identifică ce funcționează, ce trebuie îmbunătățit și cum pot atinge standarde de clasă mondială. Termenul pentru notificarea intenției de participare: 15 mai 2026 Contact: baldrige@fntm.ro
În luna septembrie va începe studiul noua cohortă ce va fi admisă în programul de tip executive management de nouă luni 2026-2027, coordonat de FNTM.
Programul poartă și o încărcătură simbolică profundă, evocată de Marius Bostan, coordonator al inițiativei, expert în management și antreprenor în serie: „Joseph Juran s-a născut la Brăila și a plecat în America cu visul de a face lucrurile mai bine. A ajuns să fie numit părintele calității în management, omul care a convins lumea că excelența nu este un accident, ci un sistem. Trilogia sa despre planificare, control și îmbunătățire, a schimbat modul în care organizațiile gândesc performanța. De câțiva ani îl aducem mai des acasă. Nu ca un gest simbolic, ci ca o obligație față de ce poate deveni România: o țară unde organizațiile sunt conduse cu aceeași rigoare și ambiție pe care Juran a dus-o în lume. România nu are nevoie de scuze ci are are nevoie de sisteme bune și de oameni care știu să le folosească.”
De la potențial la performanță, acesta este drumul pe care îl construiește programul împreună cu sprijinul Biroului Baldrige din cadrul Departamentului de Comerț al SUA, al Fundației Baldrige, cu sprijinul fostului Ambasador American Adrian Zuckerman, Președinte al Alianța, cu experții voluntari din FNTM, Romanian Business Leaders – Repatriot și cu fiecare lider care alege să intre în acest program.
Reprezentanți ai programului românesc vor participa în acest an la Conferința Quest a Fundației Baldrige de la sfârșitul lunii martie din Baltimore, SUA.
Fundația Națională a Tinerilor Manageri – FNTM este de peste trei decenii o punte de transfer a celor mai bune practici de management occidental în România. FNTM construiește generație după generație manageri capabili să ducă organizațiile românești la un nivel de management performant.
Atlantic Council este un think tank internațional fondat în 1961, cu sediul la Washington, D.C., care promovează cooperarea transatlantică și soluții de politică publică pentru provocări globale. Organizația reunește lideri din guverne, mediul de afaceri și mediul academic pentru dialog și analiză pe teme de securitate, economie, energie și tehnologie. Începând din 2025, Atlantic Council are și un birou permanent la București, care consolidează prezența organizației în regiune și sprijină inițiativele dedicate cooperării euro-atlantice
Mai multe informații: baldrige@fntm.ro
Stiri economice
Investițiile și adaptarea companiilor devin factori cheie într-o economie în schimbare
Economia globală trece printr-o perioadă de transformări accelerate, iar companiile sunt nevoite să își regândească strategiile pentru a rămâne competitive. Evoluțiile tehnologice, schimbările în comportamentul consumatorilor și incertitudinile economice creează un mediu în care investițiile și capacitatea de adaptare devin esențiale pentru succesul pe termen lung. În acest context, firmele care reușesc să anticipeze schimbările și să răspundă rapid la noile condiții de piață au șanse mai mari să își mențină poziția și să își extindă activitatea.
Într-o economie aflată într-o continuă evoluție, companiile nu mai pot conta doar pe modele tradiționale de afaceri. Strategiile trebuie ajustate constant, iar investițiile în tehnologie, inovare și dezvoltarea resurselor umane devin elemente decisive pentru creșterea economică.
Transformările economiei globale
Economia mondială este influențată de numeroși factori care schimbă modul în care funcționează piețele. Printre cele mai importante se numără digitalizarea, tranziția energetică, schimbările demografice și nivelul ridicat al datoriilor publice și private. Aceste transformări determină apariția unor noi modele economice și obligă companiile să își regândească strategiile de dezvoltare.
În plus, creșterea economică globală este estimată să rămână moderată în următorii ani, ceea ce înseamnă că firmele trebuie să fie mai eficiente și mai inovatoare pentru a rămâne competitive.
În acest context, investițiile strategice și capacitatea de adaptare devin instrumente esențiale pentru menținerea stabilității și pentru identificarea unor noi oportunități de dezvoltare.
Rolul investițiilor în dezvoltarea companiilor
Investițiile reprezintă unul dintre principalele mecanisme prin care companiile își pot consolida poziția pe piață. Fie că este vorba despre extinderea capacităților de producție, modernizarea echipamentelor sau dezvoltarea unor produse noi, investițiile pot contribui la creșterea competitivității.
În multe industrii, companiile investesc tot mai mult în tehnologii digitale și în automatizarea proceselor. Aceste investiții pot reduce costurile operaționale și pot crește eficiența, permițând firmelor să reacționeze mai rapid la cerințele pieței.
De asemenea, investițiile în cercetare și dezvoltare pot conduce la apariția unor produse inovatoare sau la îmbunătățirea serviciilor existente. Într-un mediu economic competitiv, inovația devine un factor important pentru diferențierea companiilor.
Adaptarea la schimbările pieței
Pe lângă investiții, adaptarea rapidă la schimbările pieței este esențială pentru succesul unei afaceri. Adaptabilitatea presupune capacitatea unei organizații de a modifica strategiile, procesele și structura internă pentru a răspunde noilor condiții economice.
Companiile care reușesc să identifice rapid schimbările din mediul economic pot profita de oportunități înaintea competitorilor. În același timp, adaptarea eficientă poate reduce riscurile asociate cu fluctuațiile pieței sau cu schimbările legislative.
Un exemplu frecvent este tranziția către comerțul digital. Multe companii care activau exclusiv în mediul fizic au fost nevoite să își extindă prezența online pentru a răspunde cererii consumatorilor.
Tehnologia ca motor al transformării
Tehnologia joacă un rol central în transformarea mediului de afaceri. Automatizarea, analiza datelor și inteligența artificială oferă companiilor instrumente noi pentru a îmbunătăți procesele interne și pentru a înțelege mai bine comportamentul consumatorilor.
Utilizarea tehnologiilor moderne permite firmelor să optimizeze lanțurile de aprovizionare, să reducă timpul de producție și să îmbunătățească experiența clienților. În același timp, digitalizarea creează oportunități pentru apariția unor modele de afaceri complet noi.
Companiile care adoptă rapid aceste tehnologii pot obține un avantaj competitiv important. În schimb, organizațiile care întârzie să se adapteze pot pierde teren într-o piață tot mai dinamică.
Importanța leadershipului și a culturii organizaționale
Succesul procesului de adaptare depinde în mare măsură de modul în care este condusă organizația. Liderii care înțeleg tendințele economice și care pot lua decizii strategice rapide contribuie la menținerea stabilității în perioadele de schimbare.
În același timp, cultura organizațională are un rol important în modul în care companiile răspund la provocări. O organizație care încurajează inovarea și învățarea continuă poate reacționa mai eficient la schimbările pieței.
Angajații care sunt implicați în procesul de dezvoltare și care au acces la programe de formare profesională pot contribui la crearea unor soluții inovatoare și la îmbunătățirea performanței organizației.
Globalizarea și competiția economică
Globalizarea a intensificat competiția între companii. Firmele nu mai concurează doar cu organizații locale, ci și cu companii din alte regiuni ale lumii. Această competiție globală determină companiile să investească mai mult în eficiență și inovare.
În același timp, globalizarea creează oportunități pentru extinderea pe piețe noi. Companiile care reușesc să își adapteze produsele și serviciile la cerințele diferitelor regiuni pot beneficia de oportunități importante de creștere.
Cu toate acestea, extinderea internațională implică și provocări, precum diferențele culturale, reglementările locale sau fluctuațiile economice.
Importanța informațiilor economice
Într-o economie complexă și dinamică, accesul la informații economice devine esențial pentru luarea deciziilor strategice. Analizele pieței, studiile economice și monitorizarea tendințelor pot oferi companiilor o imagine mai clară asupra mediului în care operează.
Antreprenorii și managerii care urmăresc constant evoluțiile economice pot identifica mai ușor oportunitățile și pot evita riscurile asociate schimbărilor de pe piață. Pentru cei interesați de evoluțiile economice, sociale și politice, pot fi utile și sursele de informare cu știri actualizate, unde sunt analizate frecvent schimbările care influențează mediul de afaceri.
Accesul la informații relevante contribuie la luarea unor decizii mai bine fundamentate și la dezvoltarea unor strategii eficiente.
Un mediu economic în continuă evoluție
Economia modernă este caracterizată de schimbări constante și de o competiție tot mai intensă. În acest context, investițiile și adaptarea rapidă devin elemente esențiale pentru succesul companiilor.
Firmele care reușesc să investească în tehnologii moderne, să dezvolte produse inovatoare și să răspundă rapid la schimbările pieței pot transforma provocările economice în oportunități de dezvoltare. În același timp, leadershipul eficient, cultura organizațională orientată spre inovare și accesul la informații relevante pot contribui la consolidarea poziției unei companii pe piață.
Pe termen lung, capacitatea de a se adapta la un mediu economic în continuă schimbare va continua să fie unul dintre factorii decisivi care separă companiile de succes de cele care întâmpină dificultăți în menținerea competitivității.
