Connect with us

Stiri economice

Teza creșterii inflației din cauza majorărilor salariale nu este întemeiată

Publicat

pe

Analiza pe termen lung arată că majorarea salariilor a avut, în medie, un impact redus asupra inflaţiei, aşa cum rezultă şi dintr-un model econometric simplu realizat prin intermediul unei regresii dintre IPC (indicele preţurilor constant) şi câştigul salarial net. Seria de date luată în analiză econometrică este trimestrială, este suficient de lungă în timp pentru a obţine rezultate consistente şi cuprinde date din perioada 2002 Q1 până în primul trimestru din 2018.

 

Din modelul econometric, interpretând rezultatul obţinut în sens restrictiv, doar factorul câştigul salarial net, izolat, cu o variaţie de 1% ar putea influenţă în medie rată inflaţiei cu 0,05% cu un lag de 4 trimestre, fără a ţine seama de alţi factori, inclusiv ciclici/naturali. Deci o creştere a câştigului salarial net de 10% va avea în medie o influenţă asupra ratei inflaţiei de 0,5% şi se va manifestă după aproximativ un an de zile.

Dar creşterile salariale nete din 2017 până în prezent au fost în medie de aproximativ 14% la nivelul întregii economii şi de 11,3% în sectorul privat, ceea ce  confirmă transferul creşterii economice substanţiale în veniturile populaţiei. 

Astfel, din relaţia pe termen lung dintre câştigul salarial net şi inflaţie identificată prin ecuaţia de regresie estimată anterior, care s-a manifestat inclusiv pentru observaţiile aferente anilor 2017-2018, creşterea de 14,2% a câştigului salarial net din trimestrul 2 al anului 2017 a avut o influenţă de doar 0,7% asupra inflaţiei din trimestrul al doilea al anului 2018. Deci doar 13% din inflaţie este determinată de creşterea salariilor din economie.

Mai mult, creşterile salariale nu au afectat decât într-o mică măsură competitivitatea deoarece a existat un decalaj suficient între productivitate şi costul salarial, decalaj consolidat şi de reducerile de fiscalitate din ultimii ani (reducerea CAS la angajator de 5 pp din 2014, de 2 pp din 2018, creşterea limitei pentru impozitul pe cifra de afaceri, reducerea TVA etc.).

În România, cea mai mare parte a inflaţiei are cauze exogene sferei de răspundere a Guvernului iar 46% din inflaţie provine din creşterile preţurilor mărfurilor nealimentare, astfel: faţă de mai 2017, în mai 2018 preţurile au crescut cu 15,5% la combustibil, cu 17% la energia electrică, cu 10,14% la gaze, cu 4,5% la energie termică, cu 9,1% la tutun şi ţigări. Toate aceste preţuri sunt influenţate major de evoluţiile preţurilor externe, calendarul de liberalizare la energie şi de cursul de schimb şi foarte puţîn de cererea internă (deci indirect de creşterea veniturilor determinate de majorările salariale). Dacă nu am fi avut aceste creşteri, atunci inflaţia în mai 2018 nu ar fi fost 5,4% ci doar 2,9%.

În concluzie, doar a opta parte din valoarea inflaţiei este determinată de creşterile salariale, în timp ce 45% din inflaţie provine din creşterea preţurilor mărfurilor nealimentare.

Dan Armeanu

Profesor Universitar Doctor, ASE

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

Închisoare până la 6 ani pentru cei care ignoră Fiscul! Cum arată somația – DOCUMENT

Publicat

pe

Închisoare pentru cei care ignoră Fiscul! Așa sună un proiect de ordin pus în dezbatere publică de ANAF. Mai exact, cei care nu trimit la timp documentele solicitate de inspectori ar putea risca între 1 și 6 ani de închisoare. 

Totul, în condițiile în care reprezentanții instituției se plâng că în prezent, din cauza unei lacune în legislație, somațiile lor sunt des ignorate de cei verificați. Pentru ca măsura să se aplice, ar mai fi nevoie ca ordinul să fie aprobat de președintele ANAF și publicat în Monitorul Oficial. 

Un proiect de ordin pus în dezbatere publică arată că Direcția Antifraudă Fiscală, instituție subordonată ANAF, va trimite contribuabililor „invitații” prin care li se va cere să arate documentele necesare verificărilor. Neprezentarea se va considera infracțiune și va fi pedepsită cu închisoarea.

„Din practica controalelor a rezultat că, în nenumărate situații, contribuabilul nu dă curs solicitării inspectorilor antifraudă de a prezenta documente în vederea efectuării/continuării verificărilor, solicitare formulată prin intermediul formularului ”Invitație”, cu consecința elaborării de acte de sesizare a organelor de urmărire penală în temeiul art. 4 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 241/2005)”, se arată în referatul de aprobare al proiectului de ordin emis de ANAF.

Art. 4 din Legea sus-amintită prevede că refuzul nejustificat aș unei persoane de a prezenta organelor competente documentele legale și bunurile din patrimoniu, în scopul împiedicării verificărilor financiare, fiscale sau vamale, în termen de cel mult 15 zile de la somație constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la 1 an la 6 ani.

Ca atare, pentru că în lege scrie cuvântul „Somație”, nu „Invitație” (termen uzitat de ANAF în adresele trimise contribuabililor) instituția propune înlocuirea titlului adresei „Invitație” cu „Somație”.

Imagine

„La nivelul DGAF există soluții de clasare comunicate de organul de urmărire penală motivate de faptul că nu s-a uzitat și comunicat contribuabililor în cauză documentul intitulat ”Somație”, nefiind astfel întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 4 din Legea nr. 241/2005 pentru acest considerent”, se arată în documentul citat.

De asemenea, ANAF arată că introducerea documentului ”Somație” asigură o practică unitară la nivelul organelor de control fiscal, documentul fiind reglementat și prin ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3711/2015 privind modelul şi conținutul formularelor şi documentelor utilizate în activitatea de inspecție fiscală.

Totodată, ca urmare a recomandării Direcției generale de legislație Cod procedură fiscală, reglementări nefiscale și contabile din cadrul Ministerului Finanțelor au fost modificate instrucțiunile de completare a documentelor „Invitație” și ”Somație”, în sensul inserării, în cuprinsul instrucțiunilor de completare și utilizare, a precizărilor art. 6 alin. (3) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare: „Ori de câte ori organul fiscal trebuie să stabilească un termen pentru exercitarea unui drept sau îndeplinirea unei obligații de către contribuabil/plătitor, acesta trebuie să fie rezonabil, pentru a da posibilitatea contribuabilului/plătitorului să își exercite dreptul sau să își îndeplinească obligația. Termenul poate fi prelungit, pentru motive justificate, cu acordul conducătorului organului fiscal”.

Pengtru ca acest ordin să se aplice, trebuie aprobat de președintele ANAF și publicat în Monitorul Oficial.

Citeste in continuare

Evenimente

Dezastru total în agricultură. Fermierii cer despăgubiri de la stat pentru pierderi și credite

Publicat

pe

Dezastru total în agricultură. Producția a fost calamitată din cauza valurilor de căldură extremă și a secetei crunte. Agricultorii sunt disperați și spun că dacă nu plouă, însămânțarea de toamnă va fi un dezastru. Mulți dintre ei au cerut despăgubiri de la stat pentru a-și acoperi pierderile și pentru a-și achita creditele la bancă.

Peste 6.000 de fermieri cer despăgubiri în Mehedinți

Seceta i-a lovit crunt pe cei agricultorii care cultivă suprafețe mari. Pământul se lucrează extrem de greu și mulți fermieri au intrat în faliment și au renunțat.

„Iată, pământul e uscat, am însămânțat aproape de 3 săptămâni. Vedeți, grâul este ca și în sac. N-a mai plouat de 2 luni de zile.  Un dezastru pentru agricultură.”, spun fermierii.

Numai în județul Mehedinți, peste 6.000 de fermieri au apelat la ajutor de la Direcția Agricolă.

„Avem înregistrate 6.100 de cereri, de la fermieri, cu o suprafață de 26.074 hectare afectate de calamitate în proporție de 31 până la 3 la sută.”, a declarat Ștefan Răceanu, director DADR Mehedinți.

Ministerul Agriculturii a promis că va vira banii în contul fermierilor până la sfârșitul anului. 

Citeste in continuare

Evenimente

PROPRIETARUL PRIMA TV IESE DIN TRANZACȚIA TELEKOM! ANCA ALEXANDRESCU: „AM AVUT DREPTATE, AM FOST AMENDAȚI DEGEABA”

Publicat

pe

După ce tranzacția dintre Telekom și grupul deținător al Prima TV a fost intens criticată pe motive de siguranță națională, proprietarul Prima TV, Adrian Tomșa, a decis să se retragă din această tranzacție. Anca Alexandrescu, realizatoarea Culisele Statului Paralel, de la Realitatea PLUS, a spus că avertismentele lansate în cadrul emisiunilor sale s-au dovedit corecte și speră ca CNA să înapoieze banii luați prin amenzi.

„După o serie de emisiuni în care am dezvăluit că este o chestie de securitate națională, de siguranță națională și nu se poate face această tranzacție cu proprietarul de la Prima pentru că va fi un monopol pe piață, am primit o amendă uriașă de la CNA pentru acest lucru, pentru că domnul Adrian Tomșa s-a plâns împotriva noastră acolo. Astăzi însă, prin ieșirea dânsului și prin declarațiile domnului Bogdan Chirițoiu de la Consiliul Concurenței, care spune negru pe alb că tranzacția de vânzarea a Telekom a fost respinsă de mai multe ori din motive de siguranță națională de către institutiile de port ale statului, se dovedește că noi am avut dreptate atunci când am atras atenția că acest personaj, împreună cu cei de la Digi, pot crea un monopol de piață periculos pentru România. Astăzi, prin faptul că domnul Tomșa a ieșit din această operațiune, arată foarte clar că noi am avut dreptate.

Iată că interesul național începe să fie pus mai presus de autoritățile statului și toți cei care se credeau șmecheri și care credeau că pot să păcălească statul român, până și CNA-ul, care iată ne-a amendat pentru acest lucru, nu mai au șanse să câștige. Eu sper ca CNA-ul să ne dea bani înapoi pe această amendă, pe care cu siguranță avocații noștri au contestat-o în instanță, dar mă bucur foarte tare că se dovedește încă o dată că emisiunile pe care noi le facem și dezvăluirile pe care le aducem în spațiul public, bazate pe documente clare, încă o dată au fost confirmate de autoritățile statului”, a spus Anca Alexandrescu.

Sunt schimbări în procesul de vânzare al companiei Telekom. După ce iniţial proprietarul grec al Telekom a bătut palma cu o companie în care acţionari sunt omul de afaceri Adrian Tomşa şi compania Digi, se schimbă datele. 

Compania Vodafone a anunţat joi dimineaţă că a semnat un Memorandum de Înţelegere pentru achiziţia Telekom România, inclusiv a unei părţi semnificative din activele acesteia. Restul părţilor ar fi achiziţionate de Digi. 

 „Vodafone România a semnat un Memorandum de Înţelegere ca prim pas pentru achiziţia Telekom România Mobile Communications, inclusiv a unei părţi semnificative din activele acesteia de la Hellenic Telecommunications Organization (OTE). De asemenea, Digi România va prelua o parte din active”, anunţă Vodafone într-un comunicat.

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE