Românii consideră că nivelul decent al unei pensii este de aproape 5.000 de lei, cu aproximativ 75% mai mare decât valoarea medie din prezent. Datele apar un sondaj al Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România.

Conform analizei, 97% din respondenţi spun că au auzit de Pilonul II de pensii, iar 82% spun că acesta trebuie menţinut. Datele sondajului arată şi o îmbunătăţire a nivelului de cunoaştere a detaliilor despre Pilonul II de către majoritatea celor intervievaţi, arată analiza, citată de Rador.

Acelaşi studiu mai arată că 37% din români nu reuşesc să economisească niciodată, aproape jumătate economisesc de câteva ori pe an şi doar 16% spun că îşi permit să pună bani deoparte în fiecare lună.

Pentru comparație, ultimele date ale INS, în trimestrul IV din 2024, pensia medie lunară a fost de 2.898 lei, după o creștere de peste 12%, ca urmare a marii recalculări din toamna anului trecut. 

Se schimbă modul în care se vor acorda voucherele de vacanță. Ministerul Economiei spune că formula de acordare a bonificațiilor va fi una cât mai simplă.

Va fi o formulă cât mai simplă tocmai pentru a ne asigura că oamenii ajung să nu-și piardă timpul, a spus ministrul Economiei, Bogdan Ivan, joi, despre modalitatea de acordare a voucherelor de vacanță.

Întrebat când ar putea fi gata normele de aplicare pentru tichetele de vacanță, el a spus că „în cel mai scurt timp, săptămâna viitoare o să fie o întâlnire finală după ce colegii de la Ministerul Economie și Digitalizări au dezbătut cu colegii din Ministerul de Finanțe și cu toate structurile profesionale și cu companiile de e-ticheting”.

„Este evident că e o modificare care întâmpină anumite neplăceri pentru că nu vorbim direct de acele vouchere care se dădeau efectiv și se consumă. Va fi o formulă cât mai simplă tocmai pentru a ne asigura că oamenii ajung să nu-și piardă timpul atunci când vorbim despre dovada faptului că s-au folosit de aceste instrumente și automat pot să dovedească prin documente justificative că au folosit voucherele și o să primească automat acei bani înapoi”, a explicat Bogdan Ivan.

Noile prevederi fiscale pregătite de Ministerul Finanțelor în privința TVA vor afecta micile întreprinderi. Camera Consultanților Fiscali salută majorarea plafonului la 395.000 lei, dar atrage atenția asupra celorlalte aspecte din proiectul MF. 

Organizația precizează că Ministerul Finanțelor a ales cea mai restrictivă variantă, în privința regulilor de depășire a plafonului, fiind o transpunere foarte limitată a prevederilor Directivei TVA. ‘Înregistrarea în scopuri de TVA va fi una retroactivă. Dacă un operator economic a depășit plafonul de 300.000 lei oricând înainte de 1 aprilie (ex. 2022, 2023, 2024 sau începutul anului 2025), nu putem înțelege cum s-ar putea aplica prevederile referitoare la înregistrare aplicabile după 1 aprilie 2025. În unele state membre ale Uniunii Europene, atunci când o întreprindere depășește plafonul de scutire de TVA, partea din tranzacție care depășește plafonul este supusă TVA, dar restul tranzacției poate rămâne scutit’, se arată în comunicatul CCF.

CCF menționează că una dintre cele mai problematice prevederi se referă la faptul că la data depășirii plafonului național de 395.000 lei, persoana impozabilă care aplică regimul special de scutire trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA și aplică regimul de taxare începând cu data depășirii acestuia.

Solicitarea înregistrării, conform proiectului Ministerului, ar trebui efectuată exact în ziua depășirii plafonului de scutire, iar înregistrarea este considerată valabilă la data depășirii.

‘Totuși, Directiva (2020/285) prevede o serie de opțiuni care ar fi permis aplicarea unui sistem mai apropiat de ceea ce avem în prezent. A fost aleasă cea mai restrictivă variantă, fiind o transpunere foarte limitată a prevederilor Directivei TVA, nefiind permisă niciun fel de depășire a plafonului de scutire, deși ar fi putut fi aplicată cel mult o depășire de 25% a plafonului de scutire. De asemenea, înțelegem că înregistrarea în scopuri de TVA va fi una retroactivă, respectiv care produce efecte de la data depășirii plafonului. Nu vedem vreo modalitate practică realistă de a atribui și comunica contribuabilului codul de TVA exact în ziua depășirii plafonului. Astfel, va exista o perioadă de timp, nespecificată de lege, până la data atribuirii efective a codului de TVA în care se aplică regimul de taxare, dar fără ca operatorul economic să dețină cod de TVA’, atrag atenția reprezentanții organizației.

În subsidiar, în opinia CCF, ar fi corect să fie folosită sintagma ‘regimul normal de TVA’ în loc de ‘regimul de taxare’, întrucât nu toate operațiunile sunt taxabile.

Astfel, rămâne neclară problema perioadei de la data depășirii plafonului și până la data la care codul de TVA este efectiv atribuit și comunicat contribuabilului, respectiv cum se vor emite facturile pentru care trebuie aplicat regimul de taxare.

Organizația precizează că, la ora actuală, sistemul e-Factura nu permite persoanelor care nu au cod de TVA să emită facturi cu TVA.

În plus, prevederile referitoare la înregistrare, aplicabile după 1 aprilie 2025, presupun ca efectele înregistrări sa fie retroactive, respectiv, din data depășirii plafonului.

‘Considerăm că trebuie reanalizate dispozițiile tranzitorii cuprinse în proiect având în vedere următoarea inadvertență: Dacă un operator economic a depășit plafonul actual de 300.000 lei oricând înainte de 1 aprilie (ex. 2022, 2023, 2024 sau începutul anului 2025), nu putem înțelege cum s-ar putea aplica prevederile referitoare la înregistrare aplicabile după 1 aprilie 2025, întrucât noul mecanism presupune înregistrări retroactive la o dată situată mult înainte de intrarea în vigoare a legii noi, înainte de 1 aprilie 2025, ori acest fapt ar constitui o aplicare evident retroactivă a legii. Întrebările pe care ni le punem. Ne punem câteva întrebări la care sperăm să găsim răspuns în Nota de fundamentare, pentru o înțelegere completă și corectă a noului mecanism: se au în vedere modificări în ceea ce privește Sistemul e-Factura în sensul corelării cu noile prevederi? Dacă se emit facturi cu TVA, va exista o prevedere în norme care să permită deducerea la beneficiar chiar și în lipsa codului de TVA al furnizorului?
Va fi necesară stornarea facturilor emise fără codul de TVA și reemiterea acestora după ce codul de TVA este efectiv atribuit?’, se spune în comunicat.

Camera Consultanților Fiscali recomandă Ministerului de Finanțe să aibă în vedere și posibilitatea ca operatorii economici să poată utiliza codul cu RO încă din ziua depășirii plafonului, chiar dacă acesta va fi atribuit și comunicat efectiv de ANAF după o anumită perioadă. S-ar evita astfel dificultăți de raportare și în Declarația 394.

Referitor la data depășirii plafonului, CCF înțelege că din această data se aplică regimul de taxare (regimul normal de TVA, mai corect).

‘Din perspectiva practică apare următoarea situație de fapt: în cursul zilei în care s-a depășit plafonul operatorul economic poate realiza operațiuni sub plafonul de 395.000 lei și ulterior să depășească acest plafon cu alte tranzacții. În mod normal pentru a nu retroactiva aplicarea legii, pentru operațiunile realizate până în plafon, în ziua depășirii acestuia, considerăm că ar trebui aplicată scutirea și să se aplice regimul normal de TVA numai tranzacției prin care se depășește plafonul, precum și celor ulterioare. În niciun caz nu putem fi de acord cu interpretarea potrivit căreia regimul normal de TVA se aplică pentru toate tranzacțiile din ziua depășirii plafonului, inclusiv pentru cele realizate înainte de depășirea plafonului, întrucât ar fi o aplicare retroactivă a legii și ar lipsi de conținut aplicabilitatea scutirii pentru mici întreprinderi’, se maia arată în documentul CCF.

Totodată, CCF menționează că nu identifică însă niciun impediment în ceea ce privește deducerea TVA pentru beneficiarii care primesc facturi cu TVA pentru operațiunile din ziua în care plafonul este depășit, întrucât depășirea plafonului este constatată de operatorul economic, nu pe bază de control al organelor fiscale, și comunicată pe propria răspundere de către acesta. Organizația precizează că eventuale erori de determinare a plafonului pot exista chiar și dacă s-ar aplica TVA pentru toate operațiunile din ziua depășirii plafonului, fără nicio deosebire.

Potrivit sursei citate, în unele state membre ale Uniunii Europene, atunci când o întreprindere depășește plafonul de scutire de TVA, partea din tranzacție care depășește plafonul este supusă TVA, dar restul tranzacției poate rămâne scutit, în funcție de legislația națională.

Exemple de astfel de tratamente specifice includ: în Germania, dacă o întreprindere depășește plafonul de scutire de TVA (care este de 22.000 euro pentru activitățile comerciale), aceasta trebuie să se înregistreze în scopuri de TVA. Însă, conform unor reglementări specifice, este posibil ca TVA să fie aplicată doar pentru valoarea care depășește plafonul. Astfel, în cazul unei tranzacții care face ca plafonul să fie depășit, partea de valoare care depășește limita poate fi supusă TVA, în timp ce restul tranzacției poate rămâne scutit, dar acest aspect trebuie confirmat de autoritățile fiscale.

De asemenea, Italia aplică un sistem similar, în care, în cazul depășirii plafonului de scutire de TVA, se poate aplica TVA doar pentru partea din tranzacție care depășește plafonul. Dacă o întreprindere realizează o tranzacție care depășește plafonul de scutire (care este de 65.000 euro pentru prestările de servicii), TVA ar putea fi aplicată doar asupra sumei care depășește acest plafon, iar restul tranzacției ar putea rămâne scutit, cel puțin până la momentul înregistrării oficiale.

În Spania, legislația prevede o abordare similară: dacă o persoană impozabilă depășește plafonul de scutire (care este de 85.000 euro pentru activitățile comerciale), TVA ar putea fi aplicat doar pentru suma care depășește plafonul, lăsând restul tranzacției scutit. Totuși, este important de menționat că în multe cazuri autoritățile fiscale pot decide aplicarea TVA la întreaga valoare a tranzacției.

În Austria, plafonul de scutire pentru întreprinderile mici este de 35.000 euro. Dacă cifra de afaceri depășește acest plafon, TVA este aplicată doar pe suma care depășește limita, în timp ce partea de tranzacție care rămâne sub plafon poate rămâne scutită, în anumite condiții.

‘În concluzie, putem afirma că și din jurisprudența CJUE și din practica altor state membre rezultă fără dubii că nu se poate elimina beneficiul scutirii de TVA pentru mici întreprinderi în cazul operațiunilor anterioare depășirii plafonului, drept pentru care, strict din aceste considerente’, se mai spune în comunicat.

Camera Consultanților Fiscali este o organizație profesională de utilitate publică, persoană juridică fară scop lucrativ, cu patrimoniu și buget propriu. Este constituită din consultanți fiscali, consultanți fiscali asistenți care au dobândit această calitate, precum și societățile de consultanță fiscală, autorizate de Cameră, în condițiile prevăzute de O.G. nr. 71/2001, privind organizarea și exercitarea activității de consultanță fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

Românii consideră că nivelul decent al unei pensii este de aproape 5.000 de lei, cu aproximativ 75% mai mare decât valoarea medie din prezent. Datele apar un sondaj al Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România.

Conform analizei, 97% din respondenţi spun că au auzit de Pilonul II de pensii, iar 82% spun că acesta trebuie menţinut. Datele sondajului arată şi o îmbunătăţire a nivelului de cunoaştere a detaliilor despre Pilonul II de către majoritatea celor intervievaţi, arată analiza, citată de Rador.

Acelaşi studiu mai arată că 37% din români nu reuşesc să economisească niciodată, aproape jumătate economisesc de câteva ori pe an şi doar 16% spun că îşi permit să pună bani deoparte în fiecare lună.

Pentru comparație, ultimele date ale INS, în trimestrul IV din 2024, pensia medie lunară a fost de 2.898 lei, după o creștere de peste 12%, ca urmare a marii recalculări din toamna anului trecut. 

Se schimbă modul în care se vor acorda voucherele de vacanță. Ministerul Economiei spune că formula de acordare a bonificațiilor va fi una cât mai simplă.

Va fi o formulă cât mai simplă tocmai pentru a ne asigura că oamenii ajung să nu-și piardă timpul, a spus ministrul Economiei, Bogdan Ivan, joi, despre modalitatea de acordare a voucherelor de vacanță.

Întrebat când ar putea fi gata normele de aplicare pentru tichetele de vacanță, el a spus că „în cel mai scurt timp, săptămâna viitoare o să fie o întâlnire finală după ce colegii de la Ministerul Economie și Digitalizări au dezbătut cu colegii din Ministerul de Finanțe și cu toate structurile profesionale și cu companiile de e-ticheting”.

„Este evident că e o modificare care întâmpină anumite neplăceri pentru că nu vorbim direct de acele vouchere care se dădeau efectiv și se consumă. Va fi o formulă cât mai simplă tocmai pentru a ne asigura că oamenii ajung să nu-și piardă timpul atunci când vorbim despre dovada faptului că s-au folosit de aceste instrumente și automat pot să dovedească prin documente justificative că au folosit voucherele și o să primească automat acei bani înapoi”, a explicat Bogdan Ivan.

Noile prevederi fiscale pregătite de Ministerul Finanțelor în privința TVA vor afecta micile întreprinderi. Camera Consultanților Fiscali salută majorarea plafonului la 395.000 lei, dar atrage atenția asupra celorlalte aspecte din proiectul MF. 

Organizația precizează că Ministerul Finanțelor a ales cea mai restrictivă variantă, în privința regulilor de depășire a plafonului, fiind o transpunere foarte limitată a prevederilor Directivei TVA. ‘Înregistrarea în scopuri de TVA va fi una retroactivă. Dacă un operator economic a depășit plafonul de 300.000 lei oricând înainte de 1 aprilie (ex. 2022, 2023, 2024 sau începutul anului 2025), nu putem înțelege cum s-ar putea aplica prevederile referitoare la înregistrare aplicabile după 1 aprilie 2025. În unele state membre ale Uniunii Europene, atunci când o întreprindere depășește plafonul de scutire de TVA, partea din tranzacție care depășește plafonul este supusă TVA, dar restul tranzacției poate rămâne scutit’, se arată în comunicatul CCF.

CCF menționează că una dintre cele mai problematice prevederi se referă la faptul că la data depășirii plafonului național de 395.000 lei, persoana impozabilă care aplică regimul special de scutire trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA și aplică regimul de taxare începând cu data depășirii acestuia.

Solicitarea înregistrării, conform proiectului Ministerului, ar trebui efectuată exact în ziua depășirii plafonului de scutire, iar înregistrarea este considerată valabilă la data depășirii.

‘Totuși, Directiva (2020/285) prevede o serie de opțiuni care ar fi permis aplicarea unui sistem mai apropiat de ceea ce avem în prezent. A fost aleasă cea mai restrictivă variantă, fiind o transpunere foarte limitată a prevederilor Directivei TVA, nefiind permisă niciun fel de depășire a plafonului de scutire, deși ar fi putut fi aplicată cel mult o depășire de 25% a plafonului de scutire. De asemenea, înțelegem că înregistrarea în scopuri de TVA va fi una retroactivă, respectiv care produce efecte de la data depășirii plafonului. Nu vedem vreo modalitate practică realistă de a atribui și comunica contribuabilului codul de TVA exact în ziua depășirii plafonului. Astfel, va exista o perioadă de timp, nespecificată de lege, până la data atribuirii efective a codului de TVA în care se aplică regimul de taxare, dar fără ca operatorul economic să dețină cod de TVA’, atrag atenția reprezentanții organizației.

În subsidiar, în opinia CCF, ar fi corect să fie folosită sintagma ‘regimul normal de TVA’ în loc de ‘regimul de taxare’, întrucât nu toate operațiunile sunt taxabile.

Astfel, rămâne neclară problema perioadei de la data depășirii plafonului și până la data la care codul de TVA este efectiv atribuit și comunicat contribuabilului, respectiv cum se vor emite facturile pentru care trebuie aplicat regimul de taxare.

Organizația precizează că, la ora actuală, sistemul e-Factura nu permite persoanelor care nu au cod de TVA să emită facturi cu TVA.

În plus, prevederile referitoare la înregistrare, aplicabile după 1 aprilie 2025, presupun ca efectele înregistrări sa fie retroactive, respectiv, din data depășirii plafonului.

‘Considerăm că trebuie reanalizate dispozițiile tranzitorii cuprinse în proiect având în vedere următoarea inadvertență: Dacă un operator economic a depășit plafonul actual de 300.000 lei oricând înainte de 1 aprilie (ex. 2022, 2023, 2024 sau începutul anului 2025), nu putem înțelege cum s-ar putea aplica prevederile referitoare la înregistrare aplicabile după 1 aprilie 2025, întrucât noul mecanism presupune înregistrări retroactive la o dată situată mult înainte de intrarea în vigoare a legii noi, înainte de 1 aprilie 2025, ori acest fapt ar constitui o aplicare evident retroactivă a legii. Întrebările pe care ni le punem. Ne punem câteva întrebări la care sperăm să găsim răspuns în Nota de fundamentare, pentru o înțelegere completă și corectă a noului mecanism: se au în vedere modificări în ceea ce privește Sistemul e-Factura în sensul corelării cu noile prevederi? Dacă se emit facturi cu TVA, va exista o prevedere în norme care să permită deducerea la beneficiar chiar și în lipsa codului de TVA al furnizorului?
Va fi necesară stornarea facturilor emise fără codul de TVA și reemiterea acestora după ce codul de TVA este efectiv atribuit?’, se spune în comunicat.

Camera Consultanților Fiscali recomandă Ministerului de Finanțe să aibă în vedere și posibilitatea ca operatorii economici să poată utiliza codul cu RO încă din ziua depășirii plafonului, chiar dacă acesta va fi atribuit și comunicat efectiv de ANAF după o anumită perioadă. S-ar evita astfel dificultăți de raportare și în Declarația 394.

Referitor la data depășirii plafonului, CCF înțelege că din această data se aplică regimul de taxare (regimul normal de TVA, mai corect).

‘Din perspectiva practică apare următoarea situație de fapt: în cursul zilei în care s-a depășit plafonul operatorul economic poate realiza operațiuni sub plafonul de 395.000 lei și ulterior să depășească acest plafon cu alte tranzacții. În mod normal pentru a nu retroactiva aplicarea legii, pentru operațiunile realizate până în plafon, în ziua depășirii acestuia, considerăm că ar trebui aplicată scutirea și să se aplice regimul normal de TVA numai tranzacției prin care se depășește plafonul, precum și celor ulterioare. În niciun caz nu putem fi de acord cu interpretarea potrivit căreia regimul normal de TVA se aplică pentru toate tranzacțiile din ziua depășirii plafonului, inclusiv pentru cele realizate înainte de depășirea plafonului, întrucât ar fi o aplicare retroactivă a legii și ar lipsi de conținut aplicabilitatea scutirii pentru mici întreprinderi’, se maia arată în documentul CCF.

Totodată, CCF menționează că nu identifică însă niciun impediment în ceea ce privește deducerea TVA pentru beneficiarii care primesc facturi cu TVA pentru operațiunile din ziua în care plafonul este depășit, întrucât depășirea plafonului este constatată de operatorul economic, nu pe bază de control al organelor fiscale, și comunicată pe propria răspundere de către acesta. Organizația precizează că eventuale erori de determinare a plafonului pot exista chiar și dacă s-ar aplica TVA pentru toate operațiunile din ziua depășirii plafonului, fără nicio deosebire.

Potrivit sursei citate, în unele state membre ale Uniunii Europene, atunci când o întreprindere depășește plafonul de scutire de TVA, partea din tranzacție care depășește plafonul este supusă TVA, dar restul tranzacției poate rămâne scutit, în funcție de legislația națională.

Exemple de astfel de tratamente specifice includ: în Germania, dacă o întreprindere depășește plafonul de scutire de TVA (care este de 22.000 euro pentru activitățile comerciale), aceasta trebuie să se înregistreze în scopuri de TVA. Însă, conform unor reglementări specifice, este posibil ca TVA să fie aplicată doar pentru valoarea care depășește plafonul. Astfel, în cazul unei tranzacții care face ca plafonul să fie depășit, partea de valoare care depășește limita poate fi supusă TVA, în timp ce restul tranzacției poate rămâne scutit, dar acest aspect trebuie confirmat de autoritățile fiscale.

De asemenea, Italia aplică un sistem similar, în care, în cazul depășirii plafonului de scutire de TVA, se poate aplica TVA doar pentru partea din tranzacție care depășește plafonul. Dacă o întreprindere realizează o tranzacție care depășește plafonul de scutire (care este de 65.000 euro pentru prestările de servicii), TVA ar putea fi aplicată doar asupra sumei care depășește acest plafon, iar restul tranzacției ar putea rămâne scutit, cel puțin până la momentul înregistrării oficiale.

În Spania, legislația prevede o abordare similară: dacă o persoană impozabilă depășește plafonul de scutire (care este de 85.000 euro pentru activitățile comerciale), TVA ar putea fi aplicat doar pentru suma care depășește plafonul, lăsând restul tranzacției scutit. Totuși, este important de menționat că în multe cazuri autoritățile fiscale pot decide aplicarea TVA la întreaga valoare a tranzacției.

În Austria, plafonul de scutire pentru întreprinderile mici este de 35.000 euro. Dacă cifra de afaceri depășește acest plafon, TVA este aplicată doar pe suma care depășește limita, în timp ce partea de tranzacție care rămâne sub plafon poate rămâne scutită, în anumite condiții.

‘În concluzie, putem afirma că și din jurisprudența CJUE și din practica altor state membre rezultă fără dubii că nu se poate elimina beneficiul scutirii de TVA pentru mici întreprinderi în cazul operațiunilor anterioare depășirii plafonului, drept pentru care, strict din aceste considerente’, se mai spune în comunicat.

Camera Consultanților Fiscali este o organizație profesională de utilitate publică, persoană juridică fară scop lucrativ, cu patrimoniu și buget propriu. Este constituită din consultanți fiscali, consultanți fiscali asistenți care au dobândit această calitate, precum și societățile de consultanță fiscală, autorizate de Cameră, în condițiile prevăzute de O.G. nr. 71/2001, privind organizarea și exercitarea activității de consultanță fiscală, cu modificările și completările ulterioare.