Stiri economice
ATENȚIE MARE Ce se poate întâmpla când cumperi de pe un site chinezesc
La toate acestea se adaugă timpul de aşteptare până la primirea coletului. Adunate, pot trece luni de zile de la momentul în care faci o plată pe un site chinezesc şi până primeşti banii înapoi dacă decizi că acel produs nu este conform cu aştetările tale. ”Dacă ar fi să vorbim despre achiziţiile de pe site-uri chinezeşti, Alibaba, Aliexpress şi altele, mulţi români se bucură să cumpere foarte ieftin. Ei nu iau însă în calcul procesul vamal în cazul unor produse mai scumpe, rata mare de produse slab calitative sau procesul foarte greu de retur. Un produs comandat din China prin Poştă (fiind cel mai mic preţ, uneori şi transport gratuit) poate genera multe bătăi de cap”, spune Ovidiu Joiţa (foto), fondator iAgency (agenţie de SEO).
Ca să fie şi mai clar, Joiţa completează lista ”bătăilor de cap”, între care unele sunt cât se poate de evidente: timpul de aşteptare care poate fi foarte mare; controlul şi verificarea situaţiei coletului sunt de multe ori imposibil de realizat; în cazul în care valoarea comenzii este mai mare, trebuie pregătite documente vamale; deşi unele site-uri scriu că oferă garanţie, tergiversarea procesului şi costurile de transport te fac de cele mai multe ori să accepţi paguba; în cazul în care produsul necesită consumabile pe care nu le găseşti în România, ai o problemă.
Legat de context, Ovidiu Joiţa vine cu câteva sfaturi de care ar trebui să ţină cont oricine face cumpăruri online:
1. Există magazine online de oportunitate, care nu au prezenţă juridică. Fac un site, iau comenzi pe care le livrează fără factură sau cu facturi fictive şi îl pot închide până când un client să mai poată returna ceva. Când facem o comandă de la orice magazin, trebuie să ne asigurăm că acel magazin este o entitate juridică. Este obligat să aibe scrise datele firmei la termeni şi condiţii sau la contact. De asemenea, putem căuta păreri despre acel brand în Google, pentru a ne proteja de un eventual magazin fantomă
2. În ultimii doi ani, au apărut mai multe magazine online cu sedii în afara ţării. În caz de retur, multe dintre acestea solicită trimiterea mărfii comandate la sediul lor. Dacă sediul este în Ungaria sau în altă ţară, iar produsul are o valoare mică de preţ, costul expedierii poate să nu justifice returul, aşadar clientul iese în pierdere. De asemenea, problemele şi reclamaţiile sunt destul de dificil de rezolvat. Unele astfel de magazine nici nu au suport în limba romană şi ne putem imagina cum sunăm în Ungaria în încercarea de a returna un astfel de colet. Clientul trebuie să se informeze foarte bine şi în acest sens.
3. Atenţie la preţul produselor. Încă există în piaţa online, cu precădere în reţeaua Facebook dar nu numai, magazine online care vând produse contrafăcute, de o calitate foarte slabă. Putem verifica preţul unui produs pe mai multe site-uri, în cazul în care acesta este comercializat de mai multe magazine. De obicei, cel mai mic preţ ascunde ilegalitatea comercializării, evaziune fiscală sau produs contrafăcut de o calitate îndoielnică. De asemenea, un astfel de preţ poate ascunde lipsa garanţiei produsului. Chiar dacă garanţia este menţionată într-un site, dacă acel site dispare, nu mai există nici garanţia. Este indicat că atunci când comandăm un produs online, să ne asigurăm că acel magazin are o firmă în spate. Totodată, putem să vedem unde este sediul acelei firme, dacă pot fi contactaţi telefonic. Putem să căutăm păreri pe internet, în cazul în care sunt clienţi cu probleme, sigur se plâng în mediul online.
Deși mai sunt luni bune până la expirarea schemei de sprijin, ofertele pentru primăvara anului 2026 confirmă temerile consumatorilor: gazele se scumpesc. Analiza AEI indică faptul că prețurile din ofertele actuale depășesc deja plafonul de 0,31 lei/kWh, marcând o tranziție către o piață liberă dictată de incertitudini și marje de profit defensive.
Sfârșitul lunii martie 2026 marchează un punct de cotitură pentru piața energiei din România: expirarea schemei de plafonare, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă . Deși decidenții politici încă oscilează între prelungirea mecanismului și eliminarea sa graduală, semnalele din piață sunt deja clare. Primele oferte apărute pe comparatorul ANRE indică o realitate dură: era gazului ieftin și plafonat la 0,31 lei/kWh a apus.
Oferte bazate pe și profit și protecție la instabilitățile ulterioare
Analiza președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, arată că noile tarife, cuprinse între 0,32 și 0,41 lei/kWh, nu reflectă prețul real al mărfii pe bursă, ci mai degrabă o „anvelopă de risc”.
Oferta de 0,32 lei/kWh reprezintă o creștere ușoară, de 3%, considerată o actualizare normală de portofoliu. La polul opus, prețul de 0,41 lei/kWh înseamnă o scumpire de 32%. Această diferență majoră arată că unii furnizori nu mai caută să atragă volume mari de clienți, ci urmăresc profituri sigure și protecție în fața eventualelor instabilități viitoare.
Haosul legislativ și „factura” incertitudinii
Întârzierea unei decizii clare din partea Guvernului a creat un vid care îi penalizează pe consumatori. În timp ce premierul Ilie Bolojan promite o decizie finală în scurt timp, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, propune o alternativă pentru cei vulnerabili: un tichet de sprijin de 50 de lei lunar (care poate ajunge la 100 de lei în lunile de iarnă).
Totuși, lipsa unei strategii de ieșire graduală din plafonare a forțat piața să reacționeze defensiv. Consumatorii riscă acum să „înghită” prețuri mari prin semnarea tacită a noilor contracte, din cauza crizei de timp și a lipsei de transparență.
Cât ne costă neatenția?
Scumpirea gazului nu vine singură. Odată cu prețul de bază, crește automat și suma plătită pentru TVA, alimentând bugetul statului direct din buzunarul cetățeanului.
Estimările costurilor suplimentare pe an:
- Apartament cu 2 camere: între 150 și 1.500 lei în plus.
- Casă: între 300 și 3.000 lei în plus
- Diferența de preț de pe piață nu este doar despre bani, ci despre modele economice diferite. Unii furnizori mizează pe prudență, alții pe marje ridicate de profit (care urcă de la 4% la 22%). În acest context, în 2026, cea mai mare greșeală a consumatorului nu va fi prețul gazului în sine, ci lipsa de atenție la detalii în momentul alegerii ofertei.
Ceea ce a început ca o declarație de intenție politică a devenit, de luni, o realitate juridică implacabilă: Uniunea Europeană a pus capăt oficial erei gazului rusesc.
Uniunea Europeană a transformat, luni, voința politică în obligație juridică, oferind aprobarea finală pentru interzicerea totală a importurilor de gaze din Rusia. Decizia, luată la Bruxelles în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de resort, a fost adoptată prin majoritate calificată. Deși Ungaria și Slovacia s-au opus, iar Bulgaria a ales calea abținerii, mecanismul de vot a permis evitarea unui veto, spre nemulțumirea Budapestei, care a anunțat deja că va contesta măsura la Curtea de Justiție a UE.
2026 și 2027 – bornele independenței energetice față de Moscova
Noua legislație nu impune o tăiere bruscă, ci un proces etapizat menit să protejeze economiile europene. Primele vizate sunt transporturile de gaz natural lichefiat (GNL), care trebuie să dispară din porturile europene până la sfârșitul anului 2026. Ulterior, gazul livrat prin conducte va deveni istorie cel târziu la 30 septembrie 2027. Totuși, legea oferă o mică „plasă de siguranță”: statele care demonstrează dificultăți reale în umplerea depozitelor cu resurse non-rusești pot obține o derogare limitată până la 1 noiembrie 2027, pentru a evita crizele de încălzire în prag de iarnă.
De la dependență totală la procente reziduale
Schimbarea este radicală dacă privim cifrele: înainte de invazia din Ucraina, Moscova dicta piața europeană cu o cotă de peste 40%. Până în 2025, acest procent s-a prăbușit la aproximativ 13%, însă dependența a rămas vizibilă în buzunarele Kremlinului. Doar în luna precedentă, cinci state membre au pompat 1,4 miliarde de euro în economia rusă, Ungaria fiind lider la achiziții, flancată paradoxal de Franța și Belgia, care au continuat să importe cantități semnificative de GNL.
Amenzi drastice pentru companiile „nostalgice”
Regulile sunt stricte și nu lasă loc de interpretări: semnarea unor noi contracte cu furnizorii ruși este strict interzisă, iar cele existente trebuie reziliate. Contractele pe termen scurt expiră forțat în 2026, în timp ce acordurile pe termen lung vor fi eliminate progresiv. Pentru companiile care ar putea fi tentate să ignore embargoul, sancțiunile sunt usturătoare, amenzile putând ajunge până la 3,5% din cifra de afaceri anuală globală.
Reconfigurarea traseului petrolul prin conducte și energia nucleară
Victoria de la Bruxelles privind gazele naturale este doar o etapă. Comisia Europeană a semnalat deja că nu se va opri aici, pregătind terenul pentru măsuri similare care să vizeze petrolul rusesc livrat prin conducte, dar și reducerea dependenței strategice de combustibilul nuclear provenit din Rusia. Este o reconfigurare totală a hărții energetice, menită să elimine orice pârghie de șantaj pe care Moscova o mai deține asupra continentului.
Guvernul ar urma să definitiveze săptămâna aceasta pachetul de măsuri pentru relansarea economiei asupra căruia vrea să-şi asume răspunderea în parlament pe 29 ianuarie, alături de proiectul privind reforma administraţiei publice locale.
PSD pledează, între altele, pentru credit fiscal majorat, garanţii pentru IMM-uri şi deduceri suplimentare pentru investiţiile în cercetare-dezvoltare.
Premierul Ilie Bolojan a declarat recent la RRA că două treimi dintre primăriile din România au nevoie de reduceri de personal, iar reforma administraţiei va reduce cheltuielile cu personalul cu 10%, va descentraliza decizia către autorităţile locale şi va stimula performanţa.
El a precizat că cele două proiecte vor sta la baza construcţiei bugetului din acest an, care ar putea să depăşească 2.000 de miliarde de lei, să se bazeze pe un deficit de 6% şi pe o inflaţie de 4%.
Ministerul de Finanţe ar urma să prezinte săptămâna aceasta principalii indicatori ai proiectului de buget.
