Connect with us

Stiri economice

Dăncilă – Cioloș, uimitoarele asemănări dintre două guverne total diferite

Publicat

pe

Fost funcţionar cu posturi înalte în structurile Uniunii Europene, vorbitor al mai multor limbi străine, căsătorit cu o franţuzoaică şi susţinut public de mai multe ambasade ale unor ţări cu forţă economică, Dacian Cioloş era aşteptat să aducă o deschidere către occident şi, implicit, o mai mare implicare a companiilor din ţările dezvoltate în România.

Europarlamentar fără prea mari veleităţi şi fără inclinaţii speciale către limbi străine, considerată un simplu executant al ordinelor preşedintelui PSD şi criticată deschis de mai multe ambasade străine, Viorica Dăncilă era de aşteptat să mizeze pe o strategie economică închisă, naţionalistă. Socoteala de acasă nu se potriveşte, însă, cu cea din târg, spune o veche vorbă românească. Cu atât mai valabilă este zicala atunci când vorbim despre cifre seci, care definesc o economie.

Capital a încercat să analizeze perfomanţele din primele şase luni ale guvernărilor Dacian Cioloş şi Viorica Dăncilă şi a constatat că, dacă există ceva diferenţe majore între cele două, acestea constau în evoluţia Investiţiilor Străine Directe (ISD), a balanţei de plăţi a contului curent (indicatorul care arată diferenţele între intrările şi ieşirile de valută) şi, doar parţial, în evoluţia salariilor.

Dacian Cioloş, cu guvernul său format în parte din foşti reprezentanţi ai unor companii multinaţionale, a preluat conducerea ţării într-un moment în care ISD însumau 2,8 miliarde de euro şi, după şase luni de guvernare, a lăsat-o cu investiţii de doar 1,1 miliarde de euro pe lună .

Viorica Dăncilă, cu guvernul şi mai ales cu strategii din spatele său, care au reuşit să-şi pună în cap multe dintre companiile  multinaţionale, s-a instalat în ianuarie, când în ţară au intrat doar 310 milioane de euro din investiţii străine directe şi a reuşit ca, la finele  lunii iunie, să ducă acest indicator la peste 2,1 miliarde de euro. Există, însă, şi un revers al medaliei. Pentru că investiţiile străine au venit, cel mai probabil, pe fondul unei creşteri a consumului populaţiei, iar România este încă departe de a putea produce cât consumă.

 

Prin urmare, deficitul contului curent al balanţei de plăţi, adică, simplu spus, acel indicator care arată diferenţa dintre intrările şi ieşirile de valută (în principal exporturi şi importuri de bunuri şi servicii) a ajuns la un record de 3,7 miliarde de euro în iunie, deşi în ianuarie, când Dăncilă a fost instalată premier, România avea chiar un execedent de 216 milioane de euro . În această privinţă, guvernul Cioloş  a fost ceva mai bun. A preluat ţara cu un deficit de un miliard de euro, în noiembrie 2015 şi, după şase luni, în mai 2016, a dus acest indicator la 2,6 miliarde de euro. Nici un guvern, nici celălalt, nu au lăsat urme prea adânci asupra datoriei externe care era şi atunci, este şi acum, în jurul valorii de 90 de miliarde de euro. De menţionat că Cioloş a preluat acest indicator la circa 94 de miliarde de euro, exact cât era şi la finele lui iulie 2018.

Dăncilă a dat mai mulţi bani de salarii, Cioloş a lucrat mai bine cu BNR

O diferenţă, deşi nu foarte mare, este sesizabilă şi în ceea ce priveşte evoluţia salariului mediu brut. În primele şase luni de guvernare Cioloş el aproape că a stagnat, crescând uşor de la 1.920 de lei la circa 2.040 de lei.  În prima parte a guvernării Dăncilă, salariul mediu brut a urcat cu peste 9%, de la 4.143 de lei la 4.527 de lei în iunie.

Pe de altă parte, Cioloş a reuşit să lucreze mult mai bine cu Banca Naţională a României şi să o „convingă” să menţină dobânzile la niveluri rezonabile. Practic, în timpul lui Cioloş, dobânda ROBOR, în funcţie de care sunt calculate ratele majorităţii românilor, a stagnat undeva în jurul a 1% fără să fie influenţată de intervenţii directe pe piaţă ale BNR sau de modificări ale dobânzii de politică monetară.

Nu de acelaşi tratament a avut parte guvernul Dăncilă, mai ales că partidul care îl susţine, PSD, s-a aflat la un moment dat chiar în conflict deschis cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, pe care l-a acuzat că a scăpat din frâu inflaţia şi că distruge creşterea economică prin creşterea dobânzilor. Concret, BNR a intervenit direct pe piaţa interbancară prin cumpărarea de lei şi a provocat astfel o majorare semnificativă a ROBOR. În această perioadă, BNR a crescut şi dobânda de politcă monetară în încercarea de a stăvili inflaţia, care atins recorduri europene.

 

Ca urmare, dacă în ianuarie dobânda ROBOR la trei luni era undeva la 2%, acum este 3,15% şi a fost chiar şi mai mare de atât. E drept că şi condiţiile sunt oarecum diferite acum faţă de perioada Cioloş în ceea ce priveşte evoluţia preţurilor de consum. De fapt, în primele şase luni de guvernare tehnocrată, preţurile su scăzut din ce în ce mai puternic. Dacă în noiembrie 2015 indicele inflaţiei arăta – 0,7% (adică scăderi de preţuri sau deflaţie), în mai 2016, tendinţa deja se accentuase, iar indicele preţurilor de consum mersese până la -3,5%.

Cioloş, ceva mai atent cu bugetul. Investiţii mici de ambele părţi

Pe de altă parte, Dacian Cioloş pare să fi fost ceva mai atent cu cheltuielile bugetare. Cu menţiunea că, în sume absolute, colectările bugetare sunt semnificativ mai mari acum decât erau pe timpul guvernării tehnocrate, trebuie arătat că Cioloş a luat bugetul pe excedent şi l-a lăsat tot acolo, iar Dăncilă a ajuns pe deficit după şase luni de guvernare. Și atunci, ca şi acum, atât veniturile cât şi cheltuielile se învârt în jurul a 30% din Produsul Intern Brut (PIB), nivel pe care România pare că nu poate să îl depăşească.

Și atunci, ca şi acum, s-a tăiat mult de la investiţii, până la niveluri aproape de subzistenţă, şi, în ambele cazuri, au crescut cheltuielile cu personalul.

Mai exact, Cioloş a preluat ţara cu un excedent de 5,3 miliarde de lei, adică 0,76% din PIB şi, după 6 luni, ajunsese la un plus de doar 0,78 miliarde de lei, adică circa 1% din PIB. Dăncilă a preluat la un plus de 3,5 miliarde de euro sau 0,35% din PIB şi a ajuns, în iunie, la un minus de 6,2 miliarde de euro sau 0,73% din PIB. Șansa guvernului Dăncilă este, însă, că multe dintre companiile de stat, în principal cele din energie, au făcut profituri record, iar aceşti bani, care vor fi vărsaţi la bugetul general în cea mai mare parte, vor ajuta mult la echilibrarea fiscală.

 

Alţi indicatori importanţi, cum ar fi şomajul, au rămas aproape la aceleaşi niveluri în ambele guvernări. La fel şi cursul de schimb, care s-a mişcat cu doar câţiva bani în ambele situaţii şi este şi în prezent foarte apropiat de cel din noimebrie 2015, când la conducere venea guvernul Cioloş.  În iunie 2018, un euro a fost cotat, în medie, la 4,6 lei, la fel ca în ianuarie 2018. În noiembrie 2015, un euro era circa 4,5 lei.

Tigrii atunci, tigrii şi acum. Miza pe consum

În ceea ce priveşte creşterea economică, rămâne valabilă ştampila de „tigru al Europei” aplicată încă din timpul guvernării Ponta când economia o luase pe o direcţie ascendentă care a continuat în timpul lui Cioloş.  Pe cifre seci Cioloş pare că a realizat o performanţă mai bună. În context, adică având în vedere că în 2017 România a obţinut o creştere economică record, deci se pleacă de la o bază foarte înaltă, performanţele se mai echilibrează.  În trimestrul trei din 2015, ultimul dinainte de venirea lui Cioloş, PIB crescuse cu doar 1,4% în timp ce, în primul trimestru  din 2016, primul cu Cioloş, avansul a ajuns la 4,3%. Adevăratul reviriment a venit în trimestrul doi din 2016, când economia a urcat cu aproape 6%, cea mai mare creştere din Europa.  Acest lucru s-a întâmplat, ca şi în ultima vreme, pe baza creşterii consumului.

Viorica Dăncilă  aluat ţara după o creştere 6,7% şi, după o stagnare în primul trimestru, a marcat o ceştere de 1,4% în trimestrul doi, cea mai mare din Europa.

Strategi au fost, strategi sunt încă

Mai puţin vizibil şi cu mai puţină forţă, guvernul Cioloş a fost şi el susţinut de PSD fără votul căruia, în Parlament, nu ar fi putut nici să fie numit şi nici să se menţină.  Ca şi Dăncilă, Cioloş a avut în echipă oameni despre care se spunea că erau adevăraţii decidenţi, strategi sau oameni din umbră.

Dacă în cazul lui Dăncilă vorbim despre oameni ca Darius Vâlcov (consilier), Viorel Ștefan sau Paul Stănescu (vicepremieri), la Cioloş a fost vorba despre vicepremierii Vasile  Dâncu (fost PSD) şi Costin Borc (unul dintre cei mai bogaţi şi influenţi CEO de multinaţională din România). În minea şi pixul acestor oameni ar fi stat, a speculat multă lume, întreaga strategie.

Guvernul Cioloş – componenţă

 

Vicepremier, ministru al Economiei  – Costin Grigore Borc

Vicepremier si ministru al Dezvoltării si Administraţiei  – Vasile Dancu 

Ministru al Afacerilor Externe – Lazar Comanescu

Ministrul Apărării Nationale – Mihnea Motoc

Ministrul al Afacerilor Interne – Petre Tobă

Ministrul Finantelor – Anca Paliu Dragu

Ministrul Justiţiei – Cristina Guseth

Ministrul Transporturilor – Dan Marian Costescu

Ministrul Educaţiei şi Cercetării – Adrian Curaj

Ministrul Muncii – Claudia Ana Moarcas

Ministrul Sănătăţii – Andrei Baciu

Ministrul Agriculturii – Achim Irimescu

Ministrul Energiei – Victor Vlad Grigorescu

Ministrul Fondurilor Europene – Aura Raducu 

Ministrul Mediului – Cristiana Pasca Palmer

Ministrul Comunicaţiilor – Marius Raul Bostan

Ministrul Culturii – Vlad Alexandrescu

Ministrul Tineretului – Elisabeta Lipă

Ministru delegat pentru consultare publică şi dialog social- Violeta Alexandru

Șeful cancelariei premierului – Ioan Dragos Tudorache

Ministru delegat pentru românii de pretutindeni – Dan Stoenescu

Ministru delegat pentru relatia cu Parlamentul – Ciprian Bucur

 

Guvernul Dăncilă – componenţă

Prim-ministru – Vasilica Viorica Dăncilă

Viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării – Paul Stănescu

Viceprim-ministru, ministrul Mediului – Graţiela Gavrilescu

Viceprim-ministru (fără portofoliu) – Viorel Ştefan

Vicepremier pentru implementarea Afacerilor europene – Ana Birchall

Ministrul Educaţiei – Valentin Popa

Ministrul Transporturilor – Lucian Şova

Ministrul Sănătăţii – Sorina Pintea 

Ministrul Culturii – George Ivaşcu 

Ministrul pentru Fonduri Europene – Rovana Plumb 

Ministrul Apelor şi Pădurilor – Ioan Deneş

Ministrul pentru Afaceri Europene – Victor Negrescu 

Ministrul Energiei – Anton Anton

Ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul – Viorel Ilie

Ministrul Afacerilor Externe – Teodor Meleşcanu

Ministrul Finanţelor – Eugen Teodorovici 

Ministrul Afacerilor Interne – Carmen Dan

Ministrul Apărării – Mihai Fifor

Ministrul Justiţiei – Tudorel Toader

Ministrul Agriculturii – Petre Daea

Ministrul Muncii – Lia Olguţa Vasilescu

Ministrul Economiei – Dănuţ Andruşcă

Ministrul pentru Mediul de Afaceri – Radu Oprea

Ministrul Cercetării – Nicolae Burnete

Ministrul Comunicaţiilor – Bogdan Cojocaru

Ministrul pentru Diaspora – Natalia Intotero

Ministrul Turismului – Bogdan Trif

Ministrul Tineretului – Ioana Bran

1.918 lei era salariul mediu la începutul guvernării Ciolo, şi doar puţin peste 2.000 de lei după primele şase luni.

10% este creşterea salariului mediu brut în România după primele şase luni de guvernare Dăncilă

2,3 mld. euro au fost investiţiile străine directe atrase de România în luna iunie 2018, de aproape şapte ori mai mari decât în ianuarie, când  s-a instalat guvernul Dăncilă

3,7 mld. euro era deficutul contului curent al balanţei de plăţi la finele lunii iunie faţă de un excedent de 216 milioane euro, în ianuarie, când a venit guvernul Dăncilă

0,76% din Produsul Intern Brut era execdentul bugetar când guvernul a fost preluat de Cioloş şi 0,1% din PIB după primele şase luni

1,4% a fost creşterea economică  în ultimul trimestru de dinaintea guvernului Cioloş şi 5,9% în al doilea trimestru de guvern tehnocrat

(Articol publicat în numărul 33 al revistei Capital, disponibil la centrele de difuzare a presei în săptămâna 20 – 27 august 2018)

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

Ciolacu dă 1,2 miliarde de lei pentru 23 de locomotive destinate CFR

Publicat

pe

Guvernul va aloca 1,2 miliarde de lei pentru modernizarea circulației pe căile ferate. Investițiile presupun achiziția de locomotive, trenuri electrice, dar și modernizarea infrastructurii feroviare.

“Alocăm peste 1,2 miliarde de lei pentru modernzarea transportului public de călători și cumpărăm 23 de locomotive electrice capabile să circule cu 160 de km pe oră și să tracteze până la 16 vagoane de călători.

Investim și în alte nouă trenuri electrice interregionale de lung parcurs. În paralel modernizăm și infrastructura feroviară pe ruta ferată Ploiești-Focșani, o lucrare majoră de peste 143 de km.

Îndeplinim azi una dinprioritățile acestui Guvern, susținut în continuare de alianța PSD-PNL, aceea de a sprijini toate comunitățile țării în a-și derula proiectele de investiții. Alocăm astfel fonduri necesare ca toate primăriile care au solicitat susținere, indiferen de culoarea lor politică să primească banii pentru a continua investițiile în aceste comunități”.

https://www.facebook.com/plugins/video.php?height=314&href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Fguv.ro%2Fvideos%2F549862107981661%2F&show_text=false&width=560&t=0

Citeste in continuare

Evenimente

Ce salariu este necesar pentru a accesa un credit de 10.000 de euro pe 5 ani: aproape un milion de români nu îndeplinesc criteriile

Publicat

pe

Pentru mulți români, un credit bancar este o soluție convenabilă pentru a face achiziții importante, fără a scoate o sumă mare de bani dintr-o dată. Însă, accesarea unui credit presupune îndeplinirea unor condiții financiare, inclusiv un venit lunar stabil și suficient de mare pentru a acoperi ratele.

acă dorești să contractezi un credit de 10.000 de euro pe o perioadă de cinci ani, va trebui să ai un venit minim de aproximativ 2.700 de lei lunar. Această sumă acoperă rata lunară, stabilită în funcție de suma împrumutată, dobânda aplicată și perioada de rambursare. În cazul unui credit de nevoi personale, rata lunară include o dobândă anuală de aproximativ 13%, ceea ce înseamnă că suma totală de plată va fi mai mare decât valoarea creditului inițial.

Creditul de 10.000 de euro, inaccesibil pentru aproape un milion de români

Aproximativ un milion de români nu câștigă suficient pentru a putea accesa un credit de 10.000 de euro, pe o durată de cinci ani. Conform datelor recente, aproximativ 760.000 de români sunt remunerați cu salariul minim pe economie net, de 2.363 lei. În urma deciziilor recente de majorare a salariului minim, acesta ar putea crește la 4.100 lei brut, respectiv la 2.430 lei net, însă chiar și cu aceste creșteri, mulți angajați nu vor ajunge la venitul necesar pentru a susține ratele unui credit de 10.000 de euro.

ADVERTISING

Deși creditele bancare reprezintă o soluție financiară de sprijin, accesarea acestora depinde de capacitatea financiară a solicitantului. Creșterea salariului minim poate oferi o ușoară relaxare, însă un număr considerabil de români încă nu îndeplinesc criteriile necesare pentru un astfel de împrumut, fiind astfel limitați în accesarea de soluții de creditare pe termen mediu sau lung.

Citeste in continuare

Evenimente

Supraimpozitarea producătorilor și traderilor de energie, NECONSTITUȚIONALĂ – CCR. Ce se întâmplă cu facturile românilor?

Publicat

pe

Judecătorii Curții Constituționale au declarat neconstituțional articolul 15 din OUG nr.27/2022, cel care prevede că producătorii de energie electrică, traderii, furnizorii etc. trebuie să plătească o contribuție la Fondul de Tranziție Energetică.

În  ședința din data de 7 noiembrie 2024, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, a decis, cu unanimitate de voturi:

– A admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art.15 și cele ale Anexei nr.6 din OUG nr.27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei, cu modificările și completările ulterioare.

În esență, Curtea a reținut că prevederile legale criticate care impun obligativitatea achitării contribuției la fondul de tranziție energetică de către anumiți producători de energie electrică nesocotesc, în principal, principiul așezării juste a sarcinilor fiscale, consacrat de art.56 din Constituție, și dispozițiile art.45 din Legea fundamentală referitoare la libertatea economică și libera inițiativă, afectând concurența loială și descurajând producția de energie din surse regenerabile.

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE