Stiri economice
EXCLUSIV! Cine este CONSILIERUL secret al lui Liviu Dragnea? Mesajele transmise de Florian Coldea și Doru Bușcu. Rolul lui Vasile Dâncu
După ce a aruncat pe piaţă zvonul că s-a dorit asasinarea lui şi că KGB a dorit să-l racoleze pe Vâlcov, Liviu Dragnea a ţinut să lămurească în interviul oferit Antenei 3 şi cine sunt de fapt sfătuitorii lui secreţi. Acesta a dorit să sublinieze că Florian Coldea nu-i este alături, că Vasile Dâncu îi este prieten şi că necunoscutul Paul Ionescu este de fapt singurul lui consilier. Simultan, jurnalistul Doru Buşcu, cel care deţine săptămânalul Caţavencii, a infirmat pentru paginademedia.ro că ar fi strategul din umbră al preşedintelui PSD, după ce jurnaliştii de la g4media.ro anunţaseră acest lucru.
„Nu sunt consilierul lui Liviu Dragnea. Dacă Dragnea ar asculta de sfaturile mele, nu ar mai fi atâţi incompetenţi în Guvern, ar dispărea slugile, securiştii din partid. Am spus şi am scris aceste lucruri în mod constant. Ți se pare că ele se regăsesc în ce face Dragnea? Aş fi un sfătuitor otrăvit”, a spus Doru Buşcu, despre care şi sursele Capital au confirmat că ar avea întâlniri periodice cu liderul social democraţilor.
Interesant este că Liviu Dragnea a încercat o psihologie inversă în ceea ce-l priveşte pe Florian Coldea. A spus despre fostul şef al SRI că nu este străin de dosarele lui, dar în acelaşi timp a transmis că răul suprem a fost de fapt George Maior, idee preluată din interviul pe care Horia Georgescu l-a acordat pentru Evenimentul Zilei.
Ce spune Liviu Dragnea despre Florian Coldea
Florian Coldea nu a dorit să iasă public să transmită vreun mesaj, însă prin intermediari a lansat ideea că vrea să fie lăsat în pace să-şi vadă de cariera actuală, cea de profesor şi că ar fi străin de toate jocurile puterii. Ipoteza este greu de crezut, ţinând cont că fostul şef operativ al SRI a deţinut puterea supremă în stat până nu demult.
A. Stoicescu: Cât de mult rău vă face zvonul că Florian Coldea este consilierul dumneavoastră?
L. Dragnea: Nu, nu că-mi face rău, mă enervează foarte tare. Eu cu omul ăsta n-am mai vorbit cred că de mai mult de un an şi jumătate. Cred că de mai mult de un an şi jumătate. Nici direct faţă în faţă, nici la telefon. Mi-a mai zis cineva: ‘Nu, domnule, că comunică prin Vasile Dîncu’. Doamnă, nu este nimic adevărat. Sincer acum, eu nu am nevoie să-mi iau consilier pe Florian Coldea. Tot respectul pentru pregătirea lui. Nu am nevoie să-mi iau consilier pe Florian Coldea. Si în general n-am… Eu am un consilier, Paul Ionescu, pe care probabil că îl ştiţi, e cu mine aici.
A. Stoicescu: L-am văzut.
L. Dragnea: E un băiat civil, adică… Pentru că eu mă consiliez cu colegii din partid, cu secretarul general Marian Neacşu, cu o parte din vicepreşedinţi, cu preşedinţi de organizaţii. Ne întâlnim, vorbim… Deci nu. Si încerc să mă gândesc de ce se tot promovează asta, că se promovează nu de acum, de multe luni. Nu îmi dau seama de ce tot promovează asta, nu îmi dau seama de ce tot promovează chestiile astea. Sunt într-un spaţiu public, adică într-o emisiune publică, nu aş… Aş folosi nişte expresii mai dure, dar nu pot, nu mă caracterizează. Nu, nu-i adevărat, nu-i adevărat. Si mă irită foarte tare, pentru că sunt…
A. Stoicescu: Deci n-aveţi nicio treabă cu Coldea…
L. Dragnea: Nici vorbă…
A. Stoicescu: Nu vă daţi mesaje, telefoane…
L. Dragnea: Doamnă, staţi puţin… Doamnă, staţi puţin. Coldea n-a fost străin de condamnările mele în dosarul referendumului. Nici el, nici Maior. Ca să ne lămurim. Eu nu pot să am o relaţie de prietenie cu aceşti doi oameni, cu Maior şi cu Coldea. Ca să limpezim lucrurile.
(…)
A. Stoicescu: Cine este mai nociv? Maior sau Coldea?
L. Dragnea: Amândoi.
A. Stoicescu: La fel?
L. Dragnea: Amândoi. Mai nociv este Maior.
A. Stoicescu: Maior, în acest moment, este cel pe care îl vedeţi în spatele unor articole din presa americană?
L. Dragnea: Exact! Nu numai asta, dar este cel care a conceput şi participă la un proiect politic acum.
A. Stoicescu: Ce proiect politic?
L. Dragnea: Proiectul politic cu partidul ăsta al lui Ponta.
A. Stoicescu: Este implicat Maior?
L. Dragnea: Cum să nu!
A. Stoicescu: Finul cu…
L. Dragnea: Sigur.
A. Stoicescu: Ei sunt rude, din câte ştiu.
L. Dragnea: Bineînţeles că este implicat.
A. Stoicescu: Deci se va implica în politică, deşi nu are voie ca ambasador.
L. Dragnea: El nu a ieşit din politică. Si când era şef la SRI era implicat în politică, doamnă, pentru că el era implicat în toate partidele, în special în PSD, dar în toate partidele, adică să nu credeţi că Maior, la SRI, era aşa o zână şi era Coldea ăla rău. Nici vorbă!
Ce rol are Vasile Dîncu în strategia lui Liviu Dragnea
Conform surselor Capital.ro, Vasile Dâncu îi oferă regulat sfaturi lui Liviu Dragnea, dar nu este strategul lui principal. Se pare că deciziile le-ar lua mai mult individual, după ce consultă în prealabil mai mulţi pioni principalei, printre care şi Florian Coldea. Între cei doi nu ar exista o relaţie atât de apropiată cum susţine Cozmin Guşă, dar niciunul nu doreşte să şi-l ostilizeze pe celălalt, ţinând cont de trecutul comun, ne-au dezvăluit aceleaşi surse.
A. Stoicescu: Discutăm imediat, dar Dîncu… Dîncu. Cu Dîncu cum sunteţi?
L. Dragnea: Este un foarte bun prieten de-al meu.
A. Stoicescu: Bun. Adică bun că spuneţi asta public.
L. Dragnea: Unii sunt supăraţi pentru asta. Unii sunt supăraţi pe el, alţii sunt supăraţi pe mine, dar este un om pe care eu îl apreciez foarte mult, cu bunele şi relele lui, cum şi eu sunt cu bunele şi relele mele prietenul lui. Dar să n-aveţi impresia că Vasile Dîncu este îndrăgostit de Florian Coldea sau George Maior. Să nu aveţi această impresie greşit.
A. Stoicescu: Trăiam cu ea.
L. Dragnea: Să nu mai trăiţi cu ea…
A. Stoicescu: Că grupul de la Cluj… Coldea…
L. Dragnea: Doamnă, să nu mai trăiţi cu asta. Nu i-au făcut bine nici lui. Nu vreau să vorbesc în numele lui sau în locul lui.
A. Stoicescu: Dar în Guvernul tehnocrat Vasile Dîncu a fost propunerea dumneavoastră ca vicepremier?
L. Dragnea: Da. De fapt nu, nu, nu, staţi puţin… L-a rugat Iohannis să intre în guvern, l-a rugat Cioloş să intre în guvern, am avut o discuţie cu el, m-a sunat Cioloş dacă vreau să ne vedem în trei. Ne-am văzut în trei cu Vasile Dîncu şi cu Cioloş şi Vasile Dîncu a acceptat să intre vicepremier şi ministrul dezvoltării regionale, i-a spus care va fi abordarea lui, nu va fi o abordare politică, ci va fi o abordare de a continua proiectele importante care erau la Ministerul Dezvoltării şi le-a şi continuat. Vasile Dîncu are un mare merit că a protejat proiectele pe care ei voiau să le distrugă, liberalii, pentru că Cioloş era condus de liberali la acel moment. Voiau să închidă programele de dezvoltare, tot, şi să mute către autorităţile liberale în condiţiile în care programul era făcut de aşa natură încât era… Se finanţau toate… Ba, dimpotrivă, mulţi primari PSD erau nemulţumiţi pentru că unii primari liberali luaseră mai mult decât ei, dar aşa era făcut pachetul de criterii. Si Vasile Dîncu are un mare merit că a protejat nişte programe foarte importante în special pentru oraşele mici şi zona rurală, proiecte aşteptate şi care încep să… acum încep să se vadă… la care încep să se vadă rezultatele şi s-a ridicat… se ridică constant gradul de civilizaţie… de acces la civilizaţie pentru românii care trăiesc acolo.
Deși mai sunt luni bune până la expirarea schemei de sprijin, ofertele pentru primăvara anului 2026 confirmă temerile consumatorilor: gazele se scumpesc. Analiza AEI indică faptul că prețurile din ofertele actuale depășesc deja plafonul de 0,31 lei/kWh, marcând o tranziție către o piață liberă dictată de incertitudini și marje de profit defensive.
Sfârșitul lunii martie 2026 marchează un punct de cotitură pentru piața energiei din România: expirarea schemei de plafonare, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă . Deși decidenții politici încă oscilează între prelungirea mecanismului și eliminarea sa graduală, semnalele din piață sunt deja clare. Primele oferte apărute pe comparatorul ANRE indică o realitate dură: era gazului ieftin și plafonat la 0,31 lei/kWh a apus.
Oferte bazate pe și profit și protecție la instabilitățile ulterioare
Analiza președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, arată că noile tarife, cuprinse între 0,32 și 0,41 lei/kWh, nu reflectă prețul real al mărfii pe bursă, ci mai degrabă o „anvelopă de risc”.
Oferta de 0,32 lei/kWh reprezintă o creștere ușoară, de 3%, considerată o actualizare normală de portofoliu. La polul opus, prețul de 0,41 lei/kWh înseamnă o scumpire de 32%. Această diferență majoră arată că unii furnizori nu mai caută să atragă volume mari de clienți, ci urmăresc profituri sigure și protecție în fața eventualelor instabilități viitoare.
Haosul legislativ și „factura” incertitudinii
Întârzierea unei decizii clare din partea Guvernului a creat un vid care îi penalizează pe consumatori. În timp ce premierul Ilie Bolojan promite o decizie finală în scurt timp, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, propune o alternativă pentru cei vulnerabili: un tichet de sprijin de 50 de lei lunar (care poate ajunge la 100 de lei în lunile de iarnă).
Totuși, lipsa unei strategii de ieșire graduală din plafonare a forțat piața să reacționeze defensiv. Consumatorii riscă acum să „înghită” prețuri mari prin semnarea tacită a noilor contracte, din cauza crizei de timp și a lipsei de transparență.
Cât ne costă neatenția?
Scumpirea gazului nu vine singură. Odată cu prețul de bază, crește automat și suma plătită pentru TVA, alimentând bugetul statului direct din buzunarul cetățeanului.
Estimările costurilor suplimentare pe an:
- Apartament cu 2 camere: între 150 și 1.500 lei în plus.
- Casă: între 300 și 3.000 lei în plus
- Diferența de preț de pe piață nu este doar despre bani, ci despre modele economice diferite. Unii furnizori mizează pe prudență, alții pe marje ridicate de profit (care urcă de la 4% la 22%). În acest context, în 2026, cea mai mare greșeală a consumatorului nu va fi prețul gazului în sine, ci lipsa de atenție la detalii în momentul alegerii ofertei.
Ceea ce a început ca o declarație de intenție politică a devenit, de luni, o realitate juridică implacabilă: Uniunea Europeană a pus capăt oficial erei gazului rusesc.
Uniunea Europeană a transformat, luni, voința politică în obligație juridică, oferind aprobarea finală pentru interzicerea totală a importurilor de gaze din Rusia. Decizia, luată la Bruxelles în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de resort, a fost adoptată prin majoritate calificată. Deși Ungaria și Slovacia s-au opus, iar Bulgaria a ales calea abținerii, mecanismul de vot a permis evitarea unui veto, spre nemulțumirea Budapestei, care a anunțat deja că va contesta măsura la Curtea de Justiție a UE.
2026 și 2027 – bornele independenței energetice față de Moscova
Noua legislație nu impune o tăiere bruscă, ci un proces etapizat menit să protejeze economiile europene. Primele vizate sunt transporturile de gaz natural lichefiat (GNL), care trebuie să dispară din porturile europene până la sfârșitul anului 2026. Ulterior, gazul livrat prin conducte va deveni istorie cel târziu la 30 septembrie 2027. Totuși, legea oferă o mică „plasă de siguranță”: statele care demonstrează dificultăți reale în umplerea depozitelor cu resurse non-rusești pot obține o derogare limitată până la 1 noiembrie 2027, pentru a evita crizele de încălzire în prag de iarnă.
De la dependență totală la procente reziduale
Schimbarea este radicală dacă privim cifrele: înainte de invazia din Ucraina, Moscova dicta piața europeană cu o cotă de peste 40%. Până în 2025, acest procent s-a prăbușit la aproximativ 13%, însă dependența a rămas vizibilă în buzunarele Kremlinului. Doar în luna precedentă, cinci state membre au pompat 1,4 miliarde de euro în economia rusă, Ungaria fiind lider la achiziții, flancată paradoxal de Franța și Belgia, care au continuat să importe cantități semnificative de GNL.
Amenzi drastice pentru companiile „nostalgice”
Regulile sunt stricte și nu lasă loc de interpretări: semnarea unor noi contracte cu furnizorii ruși este strict interzisă, iar cele existente trebuie reziliate. Contractele pe termen scurt expiră forțat în 2026, în timp ce acordurile pe termen lung vor fi eliminate progresiv. Pentru companiile care ar putea fi tentate să ignore embargoul, sancțiunile sunt usturătoare, amenzile putând ajunge până la 3,5% din cifra de afaceri anuală globală.
Reconfigurarea traseului petrolul prin conducte și energia nucleară
Victoria de la Bruxelles privind gazele naturale este doar o etapă. Comisia Europeană a semnalat deja că nu se va opri aici, pregătind terenul pentru măsuri similare care să vizeze petrolul rusesc livrat prin conducte, dar și reducerea dependenței strategice de combustibilul nuclear provenit din Rusia. Este o reconfigurare totală a hărții energetice, menită să elimine orice pârghie de șantaj pe care Moscova o mai deține asupra continentului.
Guvernul ar urma să definitiveze săptămâna aceasta pachetul de măsuri pentru relansarea economiei asupra căruia vrea să-şi asume răspunderea în parlament pe 29 ianuarie, alături de proiectul privind reforma administraţiei publice locale.
PSD pledează, între altele, pentru credit fiscal majorat, garanţii pentru IMM-uri şi deduceri suplimentare pentru investiţiile în cercetare-dezvoltare.
Premierul Ilie Bolojan a declarat recent la RRA că două treimi dintre primăriile din România au nevoie de reduceri de personal, iar reforma administraţiei va reduce cheltuielile cu personalul cu 10%, va descentraliza decizia către autorităţile locale şi va stimula performanţa.
El a precizat că cele două proiecte vor sta la baza construcţiei bugetului din acest an, care ar putea să depăşească 2.000 de miliarde de lei, să se bazeze pe un deficit de 6% şi pe o inflaţie de 4%.
Ministerul de Finanţe ar urma să prezinte săptămâna aceasta principalii indicatori ai proiectului de buget.
-
acum 2 zileSănătatea oamenilor dintr-un municipiu din România se află in pericol. Stau în frig de peste o săptămână!
-
Imobiliareacum 12 oreActiv Property Services marchează 33 de ani de activitate pe piața imobiliară din România
-
Imobiliareacum 13 oreMindful Homes – case construite pentru sănătate și stare de bine- noua paradigmă a locuirii conștiente