Stiri economice
Muncitorii străini iau cu asalt România. Peste 4.300 au ajuns în țară în primele șapte luni
Criza forţei de muncă îi obligă pe angajatorii români să fie inventivi. Muncitorii din ţări non-UE par a fi soluţia. Numărul record al cererilor depuse la Ministerul de Interne arată nevoia de angajaţi din sectoare precum Horeca, construcţii sau turism. Românii plecaţi în străinătate nu se întorc, în ciuda majorării salariilor, spun angajatorii care au încercat să îi atragă pe unii dintre ei.
Potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări, în primele şapte luni s-au emis 4.395 de noi premise pentru muncitori non-UE, în special din Vietnam, Turcia, Nepal, Serbia, Sri Lanka, China şi Republica Moldova. Astfel, pe iulie 2018, numărul total al muncitorilor străini a crescut la 17.000. Statisticile nu îi includ pe cetăţenii din ţările membre UE, pentru că aceştia nu au nevoie de permis de muncă în România. Datele arată că muncitorii din Turcia şi China sunt, de departe, cei mai întâlniţi la noi. Astfel, , potrivit datelor ministerului Muncii, din Turcia sunt înregistraţi la noi 3.627 de muncitori, din China alţi 2.120, din Republica Moldova 1.787 de persoane, iar din Vietnam 1.554 de muncitori. Aceştia se angajează în restaurante, hoteluri, construcţii navale, vânzare de îmbrăcăminte şi încălţăminte, construcţii rezidenţiale. De altfel, în 2017, numărul permiselor de muncă eliberate a crescut cu 70% faţă de anul precedent. Și atunci, principalele ţări din care venea forţa de muncă erau Vietnam (1.406 persoane), Turcia (669 persoane), China (566 persoane). Creşterea economică din ultimii ani a determinat această criză a forţei de muncă, spun angajatorii.
Contingent crescut
În luna iulie, Guvernul Dăncilă a decis să dubleze contingentul de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2018, de la 4.000 la 8.000. De asemenea, a stabilit cifra de 5.200 pentru lucrătorii detaşaţi, faţă de 1.200. Aceste prevederi apar într-o Hotărâre pentru modificarea literelor a) şi b) ale articolului unic din Hotărârea Guvernului nr. 946/2017 privind stabilirea contingentului pe tipuri de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2018. Rămân neschimbate celelate cifre şi anume: persoane transferate în cadrul aceleiaşi companii – 700; lucrători înalt calificaţi – 500; lucrători sezonieri – 400; lucrători stagiari – 100; lucrători transfrontalieri – 100.
Date de la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă arată că, din totalul locurilor de muncă vacante înregistrate în primul trimestru al anului 2018, care au fost puse la dispoziţia persoanelor aflate în căutare de loc de muncă existente în evidenţele acestei instituţii, 31.464 au fost declarate în mod repetat de către angajatori ca fiind neocupate. Argumentând prin deficitul înregistrat pe piaţa forţei de muncă din România necesitatea de a asigura forţa de muncă cerută în unele sectoare sau meserii care nu poate fi acoperită de lucrătorii români şi prevenirea situaţiilor în care străinii lucrează în România fără forme legale, Guvernul a săltat astfel limita de lucrători permanenţi la 8.000 şi de lucrători detaşaţi la 5.200. Plecarea lucrătorilor români în alte ţări a condus la situaţia în care angajatorii, la salariile majorate pe care le oferă, nu găsesc suficienţi români dispuşi să se angajeze la ei şi sunt nevoiţi să apeleze la personal din ţări exotice, precum Filipine, Thailanda, Nepal, Vietnam.
De asemenea, statul a ridicat restricţia de angajare a străinilor în România cu cel puţin salariul mediu brut pe economie.
Angajatori mulţumiţi
Mulţi angajatori au recurs deja la această soluţie şi nu regretă, spun ei. În primăvara acestui an, Cristian Erbaşu, preşedintele Construcţii Erbaşu SA, una dintre cele mai mari copanii de construcţii din tară, anunţa că a adus câteva sute de muncitori străini pentru a compensa lipsa de forţă de muncă. „Criza va fi şi mai acută în următorii trei – cinci ani. Legea este total nepregătită pentru ce va urma. Este greu şi acum, dar adevăratul dezastru va fi în 2021-2022-2023. Atunci va fi cu adevărat un moment în care vom spune că nu avem soluţii deloc. Nu avem nimic pregătit din spate. Au plecat toţi specialiştii spre imobiliare, pentru că e singurul motor care funcţionează pe piaţa românească, şi acum nu avem forţă de muncă”, a susţinut Erbaşu. El a arătat că un muncitor cere acum un salariu mai mare cu 30%-40% faţă de luna decembrie 2017. „Această creştere va continua, fără posibilitatea de a fi prinsă într-un buget planificat acum”, consideră reprezentantul patronatelor. Erbaşu a apreciat că peste jumătate dintre licitaţii vor fi reluate, întrucât bugetele fie au fost calculate din birou, eronat, fie pe baza preţurilor din anii trecuţi.
„Puţini veţi avea noroc de câştigători care vor avea posibilitatea să aducă bani de acasă şi să vă termine lucrarea pentru prestigiu. Marea majoritate dintre beneficiarii care sunteţi aici veţi relua licitaţiile. Nu sunteţi vinovaţi, nici proiectanţii nu sunt, dar nu avem o legislaţie capabilă să preia în acel moment un astfel de fenomen”, a explicat Erbaşu. El estimează că peste doi ani va fi un deficit de sute de mii de muncitori în sectorul construcţiilor. „Criza de acum e mică, avem un deficit de 50.000 – 60.000 de oameni, însă peste doi ani vom avea o criză de sute de mii de oameni”, a arătat preşedintele FPSC.
Mohammad Murad, patronal lanţului hotelier Phoenicia, spune că numărul de permise tot nu e suficient şi că e nevoie de zeci de mii de muncitori străini pentru a compensa „exodul de forţă de muncă bine calificată către Vest”. Acesta are circa 160 de angajaţi din Vietnam şi aşteaptă alţi 300 în toamnă. Omul de afaceri susţine şi el că această criză a forţei de muncă se va accentua în următorii ani. Potrivit acestuia, dezvoltarea e amânată de lipsa forţei de muncă în condiţiile în care business-urile vor să se extindă. „Greu de crezut că românii din străinătate se vor întoarce”, a spus acesta.
„Regenerarea naturală a pieţei forţei de muncă e un proces de lungă durată. Muncitorii din ţări non-UE sunt o soluţie viabilă. La început pot părea necalificaţi, dar sunt disponibili imediat. Costul nu e cu mult mai redus în comparaţie cu muncitorii români. În construcţii, de exemplu, cei calificaţi primesc mult peste salariul mediu”, a explicat Murad. Salariile au crescut în România şi tot nu i-am convins pe români să se întoarcă acasă, spune Murad. „Eventual, pe cei care au plecat de cel mult trei ani îi putem convinge să se întoarcă, dacă au familiile în ţară”, a spus acesta. Mai mult, potrivit acestuia, deşi românii sunt buni specialişti, forţa de muncă e instabilă în condiţiile în care mereu au opţiunea să plece în Europa. „Aducem muncitori străini nu pentru că sunt mai buni sau mai ieftini, ci pur şi simplu pentru a compensa lipsa de personal”, a mai spus acesta.
Un alt exemplu este centrul spa din Braşov, Atasagon, care a adus trei muncitori din Turcia şi o maseuză din Indonezia. „Am specializat mulţi angajaţi români, ulterior au plecat şi şi-au deschis propriul business. Cei aduşi din Turcia şi Indonezia sunt mult mai stabili, sunt calificaţi, dedicaţi”, a explicat Raluca Voinea, marketing Manager al Atasagon.
Statistica dă dreptate patronilor
Datele publicate în luna iunie de Eurostat par să confirme situaţia patronilor români care nu găsesc forţă de muncă. În acest context, Guvernul ia în calcul modalitatea de a permite firmelor din România să aducă angajaţi din afara Uniunii Europene.
Cifrele Eurostat indică faptul că, anul trecut, din ce 15,02 milioane de locuitori ai României cu vârste între 15 şi 74 de ani, doar 9,1 milioane erau activi economic. Restul, de 5,9 milioane, nu erau angajaţi. Asta înseamnă că 39,3% din populaţia României cu vârste de 15-74 de ani era inactivă.
Comparativ, Bulgaria avea o rată de 38,5%, iar Ungaria, de 38,2%. Italia, una dintre principalele destinaţii ale forţei de muncă din România, se afla pe primul loc cu 42,9%. România ocupa locul şase în Uniunea Europeană în această privinţă. Media UE este de 35,3%.
În ceea ce priveşte rata şomajului, România este pe locul şase de la coadă, media UE la şomaj fiind de 7,6%. Cea mai mare rată a şomajului din UE se regăseşte în Grecia (21,5%), urmată de Spania (17,2%), o destinaţie importantă a forţei de muncă din România.
Potrivit Eurostat, şomerii sunt cei care nu au de lucru, dar care şi-au căutat de lucru în mod activ cel puţin o dată în ultimele patru săptămâni şi care sunt pregătiţi să lucreze în următoarele două săptămâni, dacă îşi găsesc job. Persoanele inactive sunt cei care nu fac parte din forţa de muncă, nefiind nici angajaţi, nici şomeri. De regulă, aici intră elevi, studenţi, pensionari, persoane cu dizabilităţi care nu pot lucra etc.
În România, din cei 8,6 milioane de oameni ocupaţi, cu vârste de 15-74 de ani, 6,39 milioane sunt angajaţi, 1,57 milioane sunt persoane fizice autorizate, liber-profesionişti şi alţi lucrători pe cont propriu şi 0,7 milioane sunt lucrători familiali (persoane care ajută alţi membri ai familiei, într-o mică afacere sau în agricultură, de exemplu).
(Articol publicat în numărul 33 al revistei Capital, disponibil la centrele de difuzare a presei în săptămâna 20 – 26 august 2018)
Stiri economice
Cum să rezolvi obligațiile de transparență pentru proiectele UE Simplu, rapid și fără costuri
Implementarea unui proiect finanțat din fonduri europene, fie că este vorba despre PNRR, POR sau alte programe operaționale, este o realizare majoră pentru orice antreprenor sau instituție publică. Totuși, dincolo de beneficiile evidente ale finanțării nerambursabile, managerii de proiect se confruntă frecvent cu un labirint birocratic complex. Una dintre cele mai stricte și obligatorii cerințe prevăzute în manualele de identitate vizuală și în contractele de finanțare este asigurarea vizibilității. Orice beneficiar trebuie să informeze publicul larg despre începerea, dar și despre finalizarea proiectului, prin intermediul unor comunicate de presă oficiale publicate în mass-media.
Provocarea administrativă și costurile ascunse
Deși pare o sarcină administrativă minoră la o primă vedere, respectarea acestei obligații poate deveni rapid o sursă de stres și de cheltuieli inutile. În mod tradițional, antreprenorii pierdeau timp prețios căutând publicații dispuse să preia rapid aceste anunțuri. Mai mult, majoritatea ziarelor și portalurilor de știri percep taxe semnificative pentru publicarea unor simple comunicate obligatorii, generând astfel costuri care afectează bugetul companiei. Pe lângă efortul financiar, procesul greoi de aprobare și obținerea unor dovezi de publicare clare (print screen-uri), care să fie validate fără probleme de auditorii europeni, complicau și mai mult pregătirea dosarului de rambursare.
Soluția digitală: AnuntulNational.ro
Pentru a elimina aceste bariere și a sprijini direct mediul de afaceri din România, a fost dezvoltată platforma AnuntulNational.ro. Aceasta reprezintă o soluție digitală modernă, concepută exclusiv pentru a simplifica la maximum acest proces birocratic. Misiunea platformei pleacă de la un principiu corect: transparența cerută de Uniunea Europeană nu ar trebui să devină niciodată o povară financiară sau administrativă pentru beneficiar. Astfel, portalul oferă un serviciu complet de Publicare anunturi fonduri europene gratuit, permițând managerilor de proiect să își îndeplinească obligațiile legale fără niciun cost ascuns, abonament sau taxă de publicare.
Eficiență, rapiditate și conformitate în 3 pași
Modul de funcționare al platformei este extrem de intuitiv și conceput pentru a economisi timp. În mai puțin de cinci minute, întregul proces este finalizat:
- Pasul 1: Utilizatorul își creează un cont gratuit, selectează județul în care se implementează proiectul, adaugă titlul și încarcă documentul oficial (comunicatul de presă) în format PDF.
- Pasul 2: Din momentul încărcării, anunțul devine public instantaneu. Nu există timpi de așteptare pentru aprobări manuale; sistemul asociază imediat un URL unic și o dată de publicare oficială.
- Pasul 3: Cel mai mare avantaj pentru beneficiari este generarea automată a dovezilor de publicare în format PNG. Aceste documente atestă clar prezența online a anunțului și respectă la virgulă cerințele din manualele de identitate vizuală.
Având acces la un instrument dedicat pentru Publicitate gratuita proiecte fonduri europene, antreprenorii își pot redirecționa resursele financiare și energia acolo unde contează cu adevărat: în execuția și succesul afacerii lor.
Nu mai lăsa birocrația să îți încetinească proiectul. Alege varianta modernă, digitalizată și gratuită pentru a bifa cerințele de publicitate obligatorii. Creează-ți un cont chiar astăzi pe AnuntulNational.ro și generează dovezile necesare instant, 100% legal și fără bătăi de cap.
Stiri economice
De la parteneriat la performanță: o nouă serie de lideri români pornește pe drumul spre excelență managerială
Primele patru zile intensive ale Excellence Management Program – EMP, coordonat de FNTM cu sprijinul RePatriot, au reunit la București o echipă formidabilă de experți în management din România și din străinătate.
O nouă serie de cursanți ai Excellence Management Program (EMP) și-a început călătoria de transformare, pentru ei și pentru organizațiile pe care le conduc. Primele patru zile de lucru intens, în format aplicat, alături de experți de top români și americani, au marcat debutul unui parcurs de nouă luni de construcție a performanței reale.
Programul este parte din Romanian Performance Excellence Program (RPEP), coordonat de Fundația Națională a Tinerilor Manageri (FNTM), o organizație dedicată de trei decenii transferului de know-how occidental de management în societatea românească. Până acum RPEP a generat 65 de lideri pregătiți care au impact direct în organizațiile lor, cu sprijinul RePatriot și al partenerilor americani, inspirat din principiile prestigiosului Malcolm Baldrige National Quality Award.
Dr. Steven Hoisington, fost judecător al Malcolm Baldrige National Quality Award și facilitator principal al programului, a subliniat potențialul pe care îl observă la liderii români:
„Am lucrat cu organizații din întreaga lume și pot spune cu convingere: România are oameni excepțional de capabili și o foame autentică de performanță. Ce lipsește uneori nu este talentul, ci sistemul. Tocmai asta oferă modelul Baldrige, un sistem dar nu un cadru prescriptiv rigid. Iar când oamenii potriviți întâlnesc sistemul potrivit, rezultatele nu întârzie.”
Prima sesiune față în față a fost găzduită de Atlantic Council România, un cadru potrivit pentru dialog și colaborare între organizații interesate de performanță și schimb de bune practici. „Atlantic Council România este locul în care astfel de inițiative pot prinde contur. Susținem proiecte care contribuie la dezvoltare și la schimbul de experiență între comunități profesionale diferite. Prin rolul său internațional, Atlantic Council facilitează dialogul și cooperarea între lideri, instituții și organizații din spațiul euro-atlantic, contribuind la construirea unor parteneriate solide și durabile”, a declarat Alex Șerban, Director al Atlantic Council România.
Competiția Romania Performance Excellence Program 2026 este deschisă
FNTM și RePatriot anunță lansarea competiției anuale RPEP 2026. Sunt invitate să aplice organizații din toate sectoarele, companii private, universități, instituții de sănătate, agenții guvernamentale și ONG-uri, indiferent de dimensiune sau stadiu de dezvoltare.
Criteriile Baldrige funcționează ca un instrument de diagnosticare cu impact ridicat și costuri reduse: prin documentarea răspunsurilor și feedback-ul evaluatorilor externi, organizațiile identifică ce funcționează, ce trebuie îmbunătățit și cum pot atinge standarde de clasă mondială. Termenul pentru notificarea intenției de participare: 15 mai 2026 Contact: baldrige@fntm.ro
În luna septembrie va începe studiul noua cohortă ce va fi admisă în programul de tip executive management de nouă luni 2026-2027, coordonat de FNTM.
Programul poartă și o încărcătură simbolică profundă, evocată de Marius Bostan, coordonator al inițiativei, expert în management și antreprenor în serie: „Joseph Juran s-a născut la Brăila și a plecat în America cu visul de a face lucrurile mai bine. A ajuns să fie numit părintele calității în management, omul care a convins lumea că excelența nu este un accident, ci un sistem. Trilogia sa despre planificare, control și îmbunătățire, a schimbat modul în care organizațiile gândesc performanța. De câțiva ani îl aducem mai des acasă. Nu ca un gest simbolic, ci ca o obligație față de ce poate deveni România: o țară unde organizațiile sunt conduse cu aceeași rigoare și ambiție pe care Juran a dus-o în lume. România nu are nevoie de scuze ci are are nevoie de sisteme bune și de oameni care știu să le folosească.”
De la potențial la performanță, acesta este drumul pe care îl construiește programul împreună cu sprijinul Biroului Baldrige din cadrul Departamentului de Comerț al SUA, al Fundației Baldrige, cu sprijinul fostului Ambasador American Adrian Zuckerman, Președinte al Alianța, cu experții voluntari din FNTM, Romanian Business Leaders – Repatriot și cu fiecare lider care alege să intre în acest program.
Reprezentanți ai programului românesc vor participa în acest an la Conferința Quest a Fundației Baldrige de la sfârșitul lunii martie din Baltimore, SUA.
Fundația Națională a Tinerilor Manageri – FNTM este de peste trei decenii o punte de transfer a celor mai bune practici de management occidental în România. FNTM construiește generație după generație manageri capabili să ducă organizațiile românești la un nivel de management performant.
Atlantic Council este un think tank internațional fondat în 1961, cu sediul la Washington, D.C., care promovează cooperarea transatlantică și soluții de politică publică pentru provocări globale. Organizația reunește lideri din guverne, mediul de afaceri și mediul academic pentru dialog și analiză pe teme de securitate, economie, energie și tehnologie. Începând din 2025, Atlantic Council are și un birou permanent la București, care consolidează prezența organizației în regiune și sprijină inițiativele dedicate cooperării euro-atlantice
Mai multe informații: baldrige@fntm.ro
Stiri economice
Investițiile și adaptarea companiilor devin factori cheie într-o economie în schimbare
Economia globală trece printr-o perioadă de transformări accelerate, iar companiile sunt nevoite să își regândească strategiile pentru a rămâne competitive. Evoluțiile tehnologice, schimbările în comportamentul consumatorilor și incertitudinile economice creează un mediu în care investițiile și capacitatea de adaptare devin esențiale pentru succesul pe termen lung. În acest context, firmele care reușesc să anticipeze schimbările și să răspundă rapid la noile condiții de piață au șanse mai mari să își mențină poziția și să își extindă activitatea.
Într-o economie aflată într-o continuă evoluție, companiile nu mai pot conta doar pe modele tradiționale de afaceri. Strategiile trebuie ajustate constant, iar investițiile în tehnologie, inovare și dezvoltarea resurselor umane devin elemente decisive pentru creșterea economică.
Transformările economiei globale
Economia mondială este influențată de numeroși factori care schimbă modul în care funcționează piețele. Printre cele mai importante se numără digitalizarea, tranziția energetică, schimbările demografice și nivelul ridicat al datoriilor publice și private. Aceste transformări determină apariția unor noi modele economice și obligă companiile să își regândească strategiile de dezvoltare.
În plus, creșterea economică globală este estimată să rămână moderată în următorii ani, ceea ce înseamnă că firmele trebuie să fie mai eficiente și mai inovatoare pentru a rămâne competitive.
În acest context, investițiile strategice și capacitatea de adaptare devin instrumente esențiale pentru menținerea stabilității și pentru identificarea unor noi oportunități de dezvoltare.
Rolul investițiilor în dezvoltarea companiilor
Investițiile reprezintă unul dintre principalele mecanisme prin care companiile își pot consolida poziția pe piață. Fie că este vorba despre extinderea capacităților de producție, modernizarea echipamentelor sau dezvoltarea unor produse noi, investițiile pot contribui la creșterea competitivității.
În multe industrii, companiile investesc tot mai mult în tehnologii digitale și în automatizarea proceselor. Aceste investiții pot reduce costurile operaționale și pot crește eficiența, permițând firmelor să reacționeze mai rapid la cerințele pieței.
De asemenea, investițiile în cercetare și dezvoltare pot conduce la apariția unor produse inovatoare sau la îmbunătățirea serviciilor existente. Într-un mediu economic competitiv, inovația devine un factor important pentru diferențierea companiilor.
Adaptarea la schimbările pieței
Pe lângă investiții, adaptarea rapidă la schimbările pieței este esențială pentru succesul unei afaceri. Adaptabilitatea presupune capacitatea unei organizații de a modifica strategiile, procesele și structura internă pentru a răspunde noilor condiții economice.
Companiile care reușesc să identifice rapid schimbările din mediul economic pot profita de oportunități înaintea competitorilor. În același timp, adaptarea eficientă poate reduce riscurile asociate cu fluctuațiile pieței sau cu schimbările legislative.
Un exemplu frecvent este tranziția către comerțul digital. Multe companii care activau exclusiv în mediul fizic au fost nevoite să își extindă prezența online pentru a răspunde cererii consumatorilor.
Tehnologia ca motor al transformării
Tehnologia joacă un rol central în transformarea mediului de afaceri. Automatizarea, analiza datelor și inteligența artificială oferă companiilor instrumente noi pentru a îmbunătăți procesele interne și pentru a înțelege mai bine comportamentul consumatorilor.
Utilizarea tehnologiilor moderne permite firmelor să optimizeze lanțurile de aprovizionare, să reducă timpul de producție și să îmbunătățească experiența clienților. În același timp, digitalizarea creează oportunități pentru apariția unor modele de afaceri complet noi.
Companiile care adoptă rapid aceste tehnologii pot obține un avantaj competitiv important. În schimb, organizațiile care întârzie să se adapteze pot pierde teren într-o piață tot mai dinamică.
Importanța leadershipului și a culturii organizaționale
Succesul procesului de adaptare depinde în mare măsură de modul în care este condusă organizația. Liderii care înțeleg tendințele economice și care pot lua decizii strategice rapide contribuie la menținerea stabilității în perioadele de schimbare.
În același timp, cultura organizațională are un rol important în modul în care companiile răspund la provocări. O organizație care încurajează inovarea și învățarea continuă poate reacționa mai eficient la schimbările pieței.
Angajații care sunt implicați în procesul de dezvoltare și care au acces la programe de formare profesională pot contribui la crearea unor soluții inovatoare și la îmbunătățirea performanței organizației.
Globalizarea și competiția economică
Globalizarea a intensificat competiția între companii. Firmele nu mai concurează doar cu organizații locale, ci și cu companii din alte regiuni ale lumii. Această competiție globală determină companiile să investească mai mult în eficiență și inovare.
În același timp, globalizarea creează oportunități pentru extinderea pe piețe noi. Companiile care reușesc să își adapteze produsele și serviciile la cerințele diferitelor regiuni pot beneficia de oportunități importante de creștere.
Cu toate acestea, extinderea internațională implică și provocări, precum diferențele culturale, reglementările locale sau fluctuațiile economice.
Importanța informațiilor economice
Într-o economie complexă și dinamică, accesul la informații economice devine esențial pentru luarea deciziilor strategice. Analizele pieței, studiile economice și monitorizarea tendințelor pot oferi companiilor o imagine mai clară asupra mediului în care operează.
Antreprenorii și managerii care urmăresc constant evoluțiile economice pot identifica mai ușor oportunitățile și pot evita riscurile asociate schimbărilor de pe piață. Pentru cei interesați de evoluțiile economice, sociale și politice, pot fi utile și sursele de informare cu știri actualizate, unde sunt analizate frecvent schimbările care influențează mediul de afaceri.
Accesul la informații relevante contribuie la luarea unor decizii mai bine fundamentate și la dezvoltarea unor strategii eficiente.
Un mediu economic în continuă evoluție
Economia modernă este caracterizată de schimbări constante și de o competiție tot mai intensă. În acest context, investițiile și adaptarea rapidă devin elemente esențiale pentru succesul companiilor.
Firmele care reușesc să investească în tehnologii moderne, să dezvolte produse inovatoare și să răspundă rapid la schimbările pieței pot transforma provocările economice în oportunități de dezvoltare. În același timp, leadershipul eficient, cultura organizațională orientată spre inovare și accesul la informații relevante pot contribui la consolidarea poziției unei companii pe piață.
Pe termen lung, capacitatea de a se adapta la un mediu economic în continuă schimbare va continua să fie unul dintre factorii decisivi care separă companiile de succes de cele care întâmpină dificultăți în menținerea competitivității.
